1,632 matches
-
omenești, treptele pnevmatizării existenței, într-un excelent rezumat tactic și tehnic despre lupta duhovnicească împotriva ispitirilor lumii și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este chiar înstrăinarea lui. Curățirea simțurilor și facultăților sufletești, trăirea bucuriei ascunse în virtuți și vederea luminii izvorâte din împlinirea voii lui Dumnezeu sunt posibile, toate
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
și logice, nu poate fi circumscrisă în cadrul limitat al cunoașterii științifice. Orice astfel de abordare a tainei sufletului omenesc reprezintă o cunoaștere aparentă și cel mult parțială,, - afirmă același Părinte Ioan Cristinel Teșu de la Iași. Precum Dumnezeu este infinit, iar urcușul spre El are caracterul unei permanente epectaze, se pot exprima anumite răsături ale creștinului, aflat pe diferite trepte ale desăvârșirii, fără, însă, a se putea exprima totul. Persoana umană nu poate fi limitată la calcul aritmetic sau cantitativ, pentru că taina
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
a Bisericii stă în strânsă legătură cu Liturghia comunității și cu jertfa interioară de care vorbește Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, surprinzând faptul că viața duhovnicească a persoanei nu se dezvoltă într-o izolare față de comunitatea euharistică, ci se influențează reciproc. Urcușul duhovnicesc al persoanei se alimentează din comunitatea euharistică, ținându-se cont de faptul ca ținta ultimă a acestui urcuș al persoanei este iubirea de Dumnezeu și de ceilalți oameni, deplina încadrare în Împărăția lui Dumnezeu. „Prin liturghia interioară se realizează
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
Stăniloae, surprinzând faptul că viața duhovnicească a persoanei nu se dezvoltă într-o izolare față de comunitatea euharistică, ci se influențează reciproc. Urcușul duhovnicesc al persoanei se alimentează din comunitatea euharistică, ținându-se cont de faptul ca ținta ultimă a acestui urcuș al persoanei este iubirea de Dumnezeu și de ceilalți oameni, deplina încadrare în Împărăția lui Dumnezeu. „Prin liturghia interioară se realizează și în biserica ființei noastre o unificare a tuturor mișcărilor și a tendințelor omului credincios între ele și a
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
Euharistie și iubirea creștină”, in revista „Studii Teologice”, 1965, nr. 1-2, 12. Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, „Liturghia comunității și jertfa interioară in viziune filocalică”, în revista „Ortodoxia”, 1982, nr. 1 13. Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae „Liturghia, urcuș spre Dumnezeu și poartă a cerului”, în revista „Mitropolia Banatului”, an XXXI (1981), nr. 1-3 Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre raportul și relația dintre om și Biserică în gândirea și viziunea mistagogică ortodoxă ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
omenești, treptele pnevmatizării existenței, într-un excelent rezumat tactic și tehnic despre lupta duhovnicească împotriva ispitirilor lumii și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este chiar înstrăinarea lui. Curățirea simțurilor și facultăților sufletești, trăirea bucuriei ascunse în virtuți și vederea luminii izvorâte din împlinirea voii lui Dumnezeu sunt posibile, toate
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul cântării a 4-a. Sfântul Grigorie al Nyssei spune că: „mândria este un fel de urcuș în jos , pe când smerenia, născută din credință, este o coborâre în sus ”. Așadar, cu alte cuvinte, Dumnezeu nu are nevoie de campania de imagine personală și nici de CV-ul nimănui. Fiind Dumnezeu, ne cunoaște biografia în întregimea ei. Din
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
Iubire” iar din vorba lui filocalică simțeai savoarea „persoanei omului în veșnic dialog cu Dumnezeu”. Gesturile lui calme și niciodată de prisos concordau cu gândirea lui sistematică, lipsită de orice ambiguitate. Scrisul său părea (și de fapt chiar este) un urcuș nemijlocit către înviere și prezenta, cu certitudine, trăirea sa în Dumnezeu și cu Dumnezeu. Din orice expresie a Părintelui, scrisă ori vorbită, se distingea profilul teologului și a filozofului creștin ortodox de netăgăduit. A fost teologul care a mers la
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
semne de întrebare: - Cum să compari un geniu cu un sfânt?... - Mai mare e viteazul sau un diplomat?... - Creierul e înaintea unui suflet mare?... - Poți pune în balanță un înțelept cu un artist, sudoarea unui campion, cu sânge de erou, urcuș pe Himalaya c-o scufundare în Pacific, o bășcălie cu-n poet?! - Ce-alegi, valoare, notorietate, suflet sau comentarii la plezneală în cumpăniri trișate?... Și-acum s-auzi ce vorbe și potriveli au unii ... În amalgamul părerilor stârnite cu coadă
CEL MAI MARE ROMÂN, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355422_a_356751]
-
nenoroc Ci numai împlinire și-mpăcare. Fii cuib pe ram, fii tril de ciocârlie Fii râu, trudind mereu să îți faci vad Aminte doar luând la frunzele ce cad Ce-n primăveri mai verzi-or să reînvie. Așa e viața, urcuș și coborâș, Când zâmbete, când lacrimi și durere, Cu foame muști din faguru-i de miere Dar moartea intră-n tine pe furiș. Și fără ca să știi încet, încet, te fură Chiar clipa ce o ai de-o chibzuiești Destinul ți-
ALUNGĂ NORII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355441_a_356770]
-
nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului În fiecare zi mă condamn să mai cobor un pas spre adâncul comorii pe care o presimt în mine Și numai în caz de reușită coborârea s-ar putea dovedi un urcuș! Referință Bibliografică: Obstinație / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 280, Anul I, 07 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
OBSTINAŢIE de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355529_a_356858]
-
este doar trilul păsării pe care poetul și-l smulge din inimă și-l împarte cu ceilalți să nu moară puștii să ne amintim de dascălii noștri de ieri să vă amintiți de dascălii voștri de azi viață este un urcuș cu greutatea ei în spate numai nebunii aleargă fără să simtă povară clipelor oamenii nu se deosebesc cu nimic de animale chiar dacă nu simt ei poartă mereu povară zilei de mâine să ne amintim de poeți să ne amintim de
SĂ NE AMINTIM DE POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356802_a_358131]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > POTECA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Poteca Cireșii de pe coastă mai trăiesc În amintire - cântec de vioară. Poteca doar, cu calmu-i îngeresc În blând urcuș, precum odinioară. Fântâna e stricată și stingheră... O liniște solemnă de altar; Tăcerile cu pasul de himeră Marchează timpul măsurat și rar. Ca în pustiuri picură tristețe Cu picurul cântării unui flaut. Dar printre flori uscate și fânețe Acuma oare
POTECA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356859_a_358188]
-
Tăcerile cu pasul de himeră Marchează timpul măsurat și rar. Ca în pustiuri picură tristețe Cu picurul cântării unui flaut. Dar printre flori uscate și fânețe Acuma oare ce-aș putea să caut ? Poteca numai, cântec de vioară, În blând urcuș, precum odinioară. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Poteca / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 298, Anul I, 25 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
POTECA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356859_a_358188]
-
pe Gabi, soțul meu. Stăteam împreună la hotelul restaurantului unde cântam și viața noastră era ca a unor îndrăgostiți, nebuni de îndrăgostiți, dar ca și tineri eram foarte zburdalnici, foarte zbuciumați. Acum era bine, pe urmă era foarte rău. Aveam urcușuri și coborâșuri foarte rapide, dar erau prăpăstii mai multe decât urcușuri. ?n această viață zbuciumată, îmi puneam întrebări. Știu că și el își punea întrebări. Dacă să rămânem împreună. Eram doar prieteni, dar locuiam împreună. Era o viață frumoasă, dar
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356837_a_358166]
-
și viața noastră era ca a unor îndrăgostiți, nebuni de îndrăgostiți, dar ca și tineri eram foarte zburdalnici, foarte zbuciumați. Acum era bine, pe urmă era foarte rău. Aveam urcușuri și coborâșuri foarte rapide, dar erau prăpăstii mai multe decât urcușuri. ?n această viață zbuciumată, îmi puneam întrebări. Știu că și el își punea întrebări. Dacă să rămânem împreună. Eram doar prieteni, dar locuiam împreună. Era o viață frumoasă, dar urâtă în același timp, frumoasă din punctul nostru de vedere de
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356837_a_358166]
-
pentru care au emigrat românii în Lumea Nouă. Între paginile cărții am descoperit un bătrânel simpatic, inteligent și perseverent, pe care îți dorești să-l asculți și să-l cunoști tot mai bine. Viața lui este asemeni unui munte cu urcușul greu, iar urcarea i-a dat ocazia să-și lărgească orizontul. Cu cât a ajuns mai sus, cu atât priveliștea a devenit mai încântătoare! La 85 de ani, Mitică Sinu lasă impresia că spre destinația finală a vieții, partea cea
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
Alegând calea bună, le vei avea pe toate! Ce zici? Ești la-nceput de drumuri și poate ești confuz, dar ca pe-orice tânăr viața te așteaptă cu urcușuri-coborâșuri cu drame și plăceri! Într-adevăr, iubite, de la copilărie la matur, urcușul este greu și muntele e dur, dar ți-am mai spus, tu uită-te împrejur și vei vedea că-i bine, și dacă crezi în tine, tranziție ușoară, dă din aripi și ... zboară! Avea-vei parte-n viață, de clipe
POEME PENTRU ADOLESCENŢI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355109_a_356438]
-
autor foto: Victoria Anghelache în cine mai am încredere... nu văd înainte nimic. totul e o imensă mască în care se agită clowni, mimi... cu sau fără pâine, circ să fie. miezul este mucegăit oricum... se împlinește spusa ta. căderile, urcușurile, încercările se apropie de limita țărmului. oceanul primește ratările. le spală, le primenește, le retransformă în nisip. umed sau uscat, nu mai contează... prezentul își ascute unghiile. îmbrac haina din pielea demonului, deasupra chipului îngerului strâns fetus în copca fricii
JOC DE RUMMY de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355240_a_356569]
-
nu se plâng când le este greu, luptă cu determinare să ajungă la țintă propusă. Așa cum o surprinde în creațiile sale autoarea, viața patriarhală, cu ritmul ei, dictat de curgerea anotimpurilor - ba iute, ca pâraiele de munte, ba molcomă, ca urcușul turmelor pe panta muntelui - se derulează după legi nescrise, bine cunoscute de oamenii locului. O importanță deosebită se dă efec¬telor vizuale, motrice, sonore, gustative, olfactive, ce sunt în perfect acord cu emoțiile și frământările personajelor: în Tainele continitului, natura
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
Autorului Privesc pâraiele în urmă, Pe coasta muntelui, în sus Și văd, ici-colo câte-o turmă, Mergând spre staul, la apus. Se-nchide zarea spre izvoare. Se strânge viața în culcuș. Pădurea-și pierde din culoare, Când astrul scade din urcuș. Iar în înalt, doar vântu-adie, Veghează peste-a vieții taină. Din ceruri, luna argintie, Pictează-a nopții neagră haină. *** Referință Bibliografică: Privesc pâraiele în urmă / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1905, Anul VI, 19 martie 2016
PRIVESC PÂRAIELE ÎN URMĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368975_a_370304]
-
mizerii puse-n desaga ce-o car cu greu de când dau iama-n triste siberii de care fuge și Dumnezeu? Clopote sparte sună-ntr-o dunga și-o șoaptă-mi spune ca-n depărtări e pregătită o cale lungă fără urcușuri și fără zări. S-amân plecarea, mi-aprind luleaua, îmi sprijin fruntea de pumnul strâns și-n timp ce-afară se-așterne neaua în mine ninge ultimul plâns. de Anatol Covali Referință Bibliografica: Ultimul plâns / Anatol Covali : Confluente Literare, ISSN
ULTIMUL PLÂNS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369054_a_370383]
-
munte urcând pe Valea Jepilor și odată ajuns pe platou avea să hotărască unde îl vor duce pașii. O simplă plimbare prin ”împărăție” cum obișnuia el să spună. Știa că plecase dis-de dimineață, prinzând răcoarea și aerul proaspăt ce face urcușul mai ușor. Trecuse de cota 190 și ieșise în poiana la capătul căreia se afla o porțiune unde trebuia să te sprijini de un cablu montat pe stâncă cu ajutorul unor suporți care îl susțineau la 10 centimetri de ea. Cerul
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
din România prin anii 1970 și stabilit în Austria unde se vede că a strâns ceva bani, și care după revoluția din 1989 i-a investit aici. O micro fermă a ex-senatorului de Caraș-Severin domnul doctor Ioan GUGA. La începerea urcușului pe Piatra Albă pădurea ne însoțește, și cu tot zgomotul motorului auzim trilurile păsărilor pădurii. La punctul de apogeu al muntelui exista o mică parcare unde pot să se odihnească cei obosiți. Coborârea e lentă, căci drumul are multe curbe
DRUMUL DE LA MOLDOVA VECHE LA PODUL PESTE NERA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370861_a_372190]
-
Mai jos pe cărare, ușii în rut se iau la trântă, fără frică la marginea prăpastiei, mult prea adâncă. Caprele negre urcă grăbite, pe repezi povârnișuri, copitele le scapără scântei pe prundișuri. Dar ele se învață de pui, cu grele urcușuri, muntele e o mare provocare , numai tăișuri. Deprinse-s cu ploi reci și ninsori, sus pe stanca, în depărtare se zărește pădurea adâncă. Referință Bibliografică: POVESTE... / Gabriela Maria Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2054, Anul VI, 15 august
POVESTE... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370965_a_372294]