528 matches
-
și frumos, dar după ce a murit el, înainte de a mă mărita cu tat-tu, am legat un stâlp de salcâm cioturos, putregăios, strâmb și cu o căldare din tablă spartă și ruginită pusă în capul lui. Asta mi-a fost ursita. Tot în noaptea de Anul Nou, punea douăsprezece foi de ceapă umplute cu sare, câte una pentru fiecare lună a anului, în covata cu mălai și le lăsa în cămară până a doua zi când venea de la biserică. Foile de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Capul pe potcap, dar mâna pe ciomag. Nu știu dacă bunica da crezare acestei ursiri, acestei meniri, pe care mi-a poveastito mămica de mai multe ori. în ce mă privește, deși am ajuns preot, n-am crezut că această ursită va fi avut vreun rol în viața mea. Cu capul pe potcap”a putut să zică bunica pentru că îmi dorea binele, și pentru că după cunoștințele ei, cel mai bun și mai râvnit trai îl avea preotul. Cu mâna pe ciomag
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Rotică). Acesta susține că, în sat la noi, vestite pentru vrăji erau baba Axînia și baba lui Leon al Cosmii. „La Axînia venea lume de la circa 60 kilometri depărtare”. În lucrare sînt descrise descîntecele „de deochi”, „de boală grea”, „de ursită”, „de beșică rea (buba neagră)”, „pentru a îndepărta potca (avizuha)”, „pentru mana vitelor”, „de îndepărtat strigoii”. Pentru lucrarea sa, el s-a informat de la Ilinca Mînecan a lui Bursuc, o succesoare a celor două pomenite mai sus. În cazul „descîntecu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cei răi,/și gurile cele rele, / Să n-aibă ochi a-nholba / și gură a striga / Asupra luiî / Descîntecul meu / Leacul de la Dumnezeu». Bolnavul trebuie să bea din apa descîntată, pe nemîncate, trei zile: luni, miercuri, vineri”. Mai complicat, „descîntecul de ursită” are o desfășurare care i-ar putea face invidioși pe nuveliștii noștri amatori de pitoresc folcloric: „în afară de ulciorul cu apă neîncepută, nefericita trebuie să mai ducă vrăjitoarei: bani de aramă și de argint, tămîie de la o mînăstire, flori de sînziene
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vrăjitoarea începe a răscoli cărbunii, stropindu-i cu apă neîncepută și descîntînd: «Eu nu sting cărbunii, / Ci sting pociturile, / Sting săgetăturile /și toate strigăturile. / Sting căscările / și toate gurile rele. Sting și rup legăturile, / și toate făcăturile, / Potolesc, osîndesc / și ursita o fugăresc. De i-o fi făcut cineva cu una? Eu îi desfac cu două! / De i-o fi făcut cu două? / Eu îi desfac cu trei! De i-o fi făcut cu trei? Eu îi desfac cu patru! / Etc.
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
își vorbeau vorbele, își dormeau somnul; chiar cei care cântau păreau că nu știu nimic de cântec, că altcineva cântă prin gura lor...”. Pe o vreme de ninsoare și „întuneric de nu-ți vezi mâna”, un bolnav în delir din Ursita zice că el va muri în lac la Tăureni. Nici un detaliu psihologic. Însă cadrul, liniștea, obiectele, toate punctează sincretic deznodământul. Înregistrarea graduală de elemente concrete, în manieră cinematografică, ține loc de orice comentariu. În Zborul la cuib - alt răposat; lângă
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
Dumitru M. Ion și Carolina Ilica); Cele șapte călătorii ale lui Sinbad marinarul, București, 1977; Antologie de poezie bulgară de la începuturi până azi, pref. Simeon Hadjikosev, București, 1977 (în colaborare cu Victor Tulbure); Aladin și lampa fermecată, București, 1991; Sclava ursitei. Poeți din 1001 de nopți, București, 1991. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Elegii și egloge”, RL, 1969, 18; Horia Bădescu, „Elegii și egloge”, ST, 1969, 6; Constantin Crișan, Poeți fără zgomot, ATN, 1971, 6; Aureliu Goci, „Norul lui Magellan”, RL, 1972
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
Emil Giurgiuca (Dimineață de primăvară), Cornelia Buzdugan, G. Retezeanu, Iustin Ilieșiu, Teodor Murășanu, I. Constantinescu-Delabaia, Augusta Dragomir, Traian Ieremici, Grigore Popa, J. Murgu. Proză semnează Ion Agârbiceanu (În noapte, Fructul oprit, Solomon împărat), Victor Papilian (Un acuzat zâmbi), Pavel Dan (Ursita), Ion Munteanu, iar Al. Ciura publică pagini de memorialistică (În străini, din ciclul Amintiri din Blaj). Revista mai conține studii și articole privind literatura română sau universală (Horia Teculescu, Folclorul și literatura cultă, Elena Văcărescu, Mistica națională română în generația
DARUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286691_a_288020]
-
nație dar, precum orice individ, are o misie a împlini în omenire, adecă a concurge, după natura și geniul său propriu, la triumful științei asupra naturei, la perfecționarea înțelegerii și a sentimentului omenesc potrivit legei divine și eterne care guvernează ursitele omenirei și ale lumei"40. Cum s-au putut articula legea divină, etosul național și conduita individuală într-un singur complex ideologic? Cu patru decenii înaintea studiului lui Bălcescu 41, Fichte a demonstrat posibilitatea misiunii naționale într-un manifest care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pasiunile naționaliste. Citez integral portretul: Născut în București unde și-a făcut și cursul studiilor; fiindcă rămăsese timpuriu lipsit de părinți și de rudenii, fu nevoit să-și prourmeze studierea fără niciun ajutor și să devie jucăria norocului și a ursitei: de aceea începu să învețe hirurgia în spitalul militar din București. Încă în etatea de doisprezece ani începură a se ivi scânteile poetice, carile providența le pusese în inima lui. Cu toate astea a prourmat în chip mecanic cursurile școalei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre talentul acesta, făcuse o subvențiune junelui Grandea, ca să poată urma cursurile colegiale și ca să se poată devota pentru cariera literelor. Această subvențiune curând se suprimă de un alt minister, care nu prea era simpatic cu muzele. Atunci... ce e ursita omenească! - iată poetul ajuns hirurg! Dar ce va face el în această carieră? El nu poate și nu știe decât să cânte; și ce frumos cântă poetul la optsprezece ani! Până când oare guvernele noastre, zise naționale, vor fi reci și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reinstaurează dreptatea și instituțiile fundamentale ale unei societăți civilizate. De aceea s-a putut remarca că el refuză să se bucure de moartea dușmanilor (spre deosebire de războinicul din Iliada): "nu e bine să te mândrești cu moarte de om. Pe ăștia ursita și nelegiuirile lor i-au doborât..." (22.412-413)112* deoarece (1.7)113 propria lor prostie agravează soarta oamenilor. Dar înainte de măcelul pretendenților, pedeapsă dreaptă pentru ospitalitatea uzurpată, două alte scene de ospitalitate arată oscilarea între idealizare și trivializare, între
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lucru spre nenorocul lor. 112 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 134, II, p. 122 II (nota trad.) 113 "Mult ne mai învinuiesc oamenii și spun că noi îi batem cu toate necazurile, măcar că ele nu vin numai de la ursită, ci și de la nesocotința lor", (1.32-34), trad. p. 35 I. 114 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, pp. 109-110, I (nota trad.). 115 5.29-42, trad. p. 96, I. 116 5.445-493, trad. p. 106, I. 117 *Pentru versiunea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este creația elevilor din clasele V - XII de la Școala Normală “Vasile Lupu” Iasi, sub îndrumarea profesoarei Maria Agapi. Expoziția înfățișează în imagini cele mai cunoscute ritualuri ce au loc în ziua de 30 noiembrie: aflarea rodului, colacii de Andrei, aflarea ursitei, noaptea strigoilor. Potrivit credinței populare în această noapte se deschid mormitele si se întorc spiritele rele, iar ca mijloc de apărare, se ung cu usturoi geamurile, ușile și grajdurile animalelor.(Eugen Corban) PRACTICI DE SÎNTANDREI Cotidianul „Evenimentul”, 29 noiembrie 2002
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
readuce acea nostalgie după trecut în sufletul fiecăruia dintre noi. In cadrul expoziției au fost prezentate și cântece psaltice, populare sau din repertoriul internațional, jocuri populare, scenete, de către elevii Școlii Normale care nu au uitat să meargă și la masa ursitelor. Ce-i drept, cu regrete după covașă și plăcintă cu bostan și varză, dar nu și după usturoi, am trăit o experiență frumoasă. Ursitoarele au prezis un an deosebit pentru Școala Normală și deja Practicile de Sântandrei au devenit o
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
imagini cu aspecte de la edițiile anterioare. Etnologul Marcel Lutic prezintă în fiecare an câte o parte din vechile obiceiuri și practici. Dacă anul trecut a vorbit despre strigoi, anul acesta ne-a descris întâmplări despre noaptea premaritală, vergelatul fetelor sau ursita. Întotdeauna încântător și foarte bine documentat, ne onorează cu prezența, el însuși transpunânduse în atmosfera de alătadată, alături de invitații iubitori de artă populară autenică. Trebuie să amintesc de colaborarea cu Cristian Bandi, Ioana Bolocan și Daniel Sofron de la Seminarul Teologic
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
sale, cântând câteva prelucrări după vechi cântece bătrânești. Jocul de capre și de urși a întregit atmosfera specifică Sărbătorilor de iarnă. La fiecare ediție, etnologul Marcel Lutic prezintă câte o parte din vechile obiceiuri și practici: despre strigoi, vergelatul sau ursita fetelor. Colaborarea cu Seminarul Teologic Ortodox « Sfântul Vasile cel Mare » este iarăși un punct de atracție din proiect, deoarece viitorii teologi expun în fiecare an icoane lucrate de ei, pe suport de lemn ori sticlă. îcoanele sunt îmbrăcate cu ștergare
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
numai în clipa cînd a cunoscut-o pe Yvonne". Chiar principiul doctrinar călăuzitor impunea că în al șaptelea episod (a șaptea reincarnare în etapele prescrise de metempsihoza), să revină la cel dintîi, pentru a sfîrși apoteotic, dar că fatalitate a ursitei imposibil de modificat. Aici, eroul Petre Novac e fiul celui din primul episod. Om foarte bogat, vădește aplecare spre filosofie, ajungînd, finalmente, profesor cu catedră universitară. Tatăl său, bogătașul, cade la pat și moare, firește, în șapte zile. Întreprinde, apoi
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
Ceplenița Todirel Poiana Șcheii Chilișoaia Topile Poienile Cilibiu Vișan Roșcani Ciocărlești Vlădiceni Roșu Ciohorăni Voinești Runcu Ciortești Satu Nou-Sirețel Ciurbești Sălăgeni Coarnele Caprei Sângeri Coasta Măgurii Săveni Cogeasca Scopoșeni Comarna Slobozia-Șirețel Cornești Stejari Coropceni Stornești Cositeni Trestiana Costuleni Tungujei Cotnari Ursita Cotu lui Ivan Valea Racului Covasna Vama Cozia Vlădnicuț Crivești Zbereni Crucea Zberoaia Cucova �� Zmeu Cucuteni-Cucuteni Cucuteni-Lețcani Curagău Curături Cuza Vodă-Popricani Dagâța Dancaș Deleni-Cionești �� Dobrovăț Domnită Drăgănești Drăgușeni �� Dumbrava-Lespezi Dumbrăvița Dumești Dumitreștii Galații Epureni Erbiceni Fântănele-Andrieșeni Fărcășeni Fedeleșeni Feredeni Forăști
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Femeile pregătesc mâncare pentru două zile, de obicei nelipsind răciturile cu carne de porc. Se crede de asemenea că postul din ajunul Bobotezei este cel mai bun pentru norocul casei, al holdei și mai ales pentru visarea „rândulitei”, adică a ursitei. In această zi umblă „cârnicii”, iar după plecarea lor copii sub 10 ani, băieți și fete umblă „a țuraleisa” pe la casele lor și ale vecinilor. Ei poartă lanțuri și clopote înconjurând gospodăria de 3 ori și strigând: „Țuraleisa/ Roadă-n
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
vechi familii de boieri - Fălcoianii - prezenți în toate cronicele de altădată ale Valahiei”"). Își petrece copilăria și adolescența la vatra Văcăreștilor de lângă Târgoviște. ("„Dintre toate locurile unde au viețuit poeții, Văcăreștii din Dâmbovița duc mai mult cu ei semnul unei ursite și vraja unei amintiri”"). Primește o educație aleasă. Prin 1891 se află în Italia în exil, pentru ca după un scurt popas în țară, în 1895 să se stabilească definitiv în Franța, unde se distinge în viața literară pe mai multe
Elena Văcărescu () [Corola-website/Science/299025_a_300354]
-
Crăciun în Maramureș (e); Țara colindelor (e); Nicolae Grigorescu - pictorul de biserici (e) - cu Barbu Brezianu, Radu Bogdan, Horia Bernea; Bârlogul lui Faust (d) - cu Nicolae Balotă; Pașii credinței în Țara Sfântă (e); Biserica din scrum (d); Gurasada (d); Mănăstirea Ursitelor (d); Biserica din poezie (e) - a semnat și i.; Mesia din noi (e); Andrei Șaguna - un Mesia al românilor (e) - cu pr. Mircea Păcurariu; Vetre providențiale (d); Lumea ca sămânță (e) - și i.; Miorița sau Rostuirea jertfei (e); Apostolul cărții
Grid Modorcea () [Corola-website/Science/313882_a_315211]
-
de a-și depăși condiția umană și de a pătrunde în Absolut. „Domnișoara Christina” este o nuvelă cu un filon fantastic îndepărtat extras din folclorul românesc și din poezia și proza eminesciană. Mircea Eliade a valorificat motive folclorice românești (strigoiul, ursita, ritualul magic, blestemul mistuitor, basmul povestit de Simina, descântecul băbesc din final), inspirându-se și din creațiile eminesciene. Autorul introduce citate din poeziile „Luceafărul” și „Strigoii” de Mihai Eminescu, dar și din nuvela „Sărmanul Dionis”. Tentația de a depăși propria
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
plină de duh: Uneori versurile sunt pătrunse de jalea despărțirii, a dragostei neîmplinite: O caracteristică a poeziei populare este ascultarea de părinți, ca și sentimentul de dreptate, ospitalitate, cinste: În culegerea lui E. Hodoș apare și credința populară în scris, ursită, soartă: Cântecele vesele, glumețe, satirice din această colecție biciuiesc în primul rând nepriceperea și lenea: El era nemulțumit că în poeziile populare, nu era satirizat obiceiul "„de a se albi și rumeni”". Cu toate acestea, unele versuri din colecție amintesc
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
se mai păstrează, au avut rolul de a apropia măritișul fetei sau însuratul băiatului, de-a le indica timpul, locul, sau persoana care îi era rânduită. Cu doar 20 de ani în urmă se întâlnea în localitatea Batarci practica ghicitului ursitei sau ursitului, a viitorului, folosindu-se diferite obiecte: pahare cu apă, palma, mătura, cărbuni din vatră, etc. De asemenea, practica vrăjitoriei a fost și este în continuare o cale de a prevesti orânditul sau orândita. Cel care apela la femeia
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]