607 matches
-
copila nou născută, o fură și o înfige într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel se întâmplă și în Ursitul sau în [Menirea ursitoarelor se împlinește] [Oprișan, IV]. Se poate reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și al cunoașterii, al trecerii la o altă vârstă, sinonim cu linia destinului), continuând cu momentul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și al cunoașterii, al trecerii la o altă vârstă, sinonim cu linia destinului), continuând cu momentul popasului pe prisma unde aude spusa ursitoarelor (care sunt mesagere ale destinului), tentativa nereușită de schimbare a sorții prin agățarea fetei într-un par (acesta putând fi concomitent simbol falic, dar și un substitut ritual al ursitului fetei de măritat în noaptea de Anul Nou), prezența moașei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
va căsători cu o slujnică nevoiașă, care tocmai se născuse. Nobilul aruncă fetița în valurile râului Ouse. Aceasta e salvată de un pescar. Abia la sfârșit, nobilul înțelege că nimeni nu se poate opune forței destinului. După credințele poporului român, ursitoarele "scriu viața omului, așa cum are să se desfășoare, în toate amănunțimile, și acel scris alcătuiește cartea vieții sau cartea sorții. După alte credințe, ursitoarele cântă cuprinsul scrisului care rămâne așa cum a fost cântat." Acțiunea din basmul Aflatul [Pop-Reteganul] se petrece "în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Abia la sfârșit, nobilul înțelege că nimeni nu se poate opune forței destinului. După credințele poporului român, ursitoarele "scriu viața omului, așa cum are să se desfășoare, în toate amănunțimile, și acel scris alcătuiește cartea vieții sau cartea sorții. După alte credințe, ursitoarele cântă cuprinsul scrisului care rămâne așa cum a fost cântat." Acțiunea din basmul Aflatul [Pop-Reteganul] se petrece "în vremurile cele bătrâne, când umblau ursitoarele-n lume printre oameni și le ursea soartea pre viața-ntreagă, de la leagăn și până la mormânt". Un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se desfășoare, în toate amănunțimile, și acel scris alcătuiește cartea vieții sau cartea sorții. După alte credințe, ursitoarele cântă cuprinsul scrisului care rămâne așa cum a fost cântat." Acțiunea din basmul Aflatul [Pop-Reteganul] se petrece "în vremurile cele bătrâne, când umblau ursitoarele-n lume printre oameni și le ursea soartea pre viața-ntreagă, de la leagăn și până la mormânt". Un boier cere găzduire la o căsuță unde i se spune că muierea se trudește să nască și nu este primit în casă. Boierul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
găzduire la o căsuță unde i se spune că muierea se trudește să nască și nu este primit în casă. Boierul se așează pe o laviță, lângă fereastră. Între timp, femeia naște un "fecioraș frumos și sănătos". Boierul aude hotărârile ursitoarelor (prima se referă la necazurile prin care va trece copilul, dar de "fata din par" și, în cele din urmă, îi destăinuie soției sale că zorise însurătoarea numai pentru a schimba scrisa ursitoarelor. ("- De, bărbate, cică așa se întâmplă omului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fecioraș frumos și sănătos". Boierul aude hotărârile ursitoarelor (prima se referă la necazurile prin care va trece copilul, dar de "fata din par" și, în cele din urmă, îi destăinuie soției sale că zorise însurătoarea numai pentru a schimba scrisa ursitoarelor. ("- De, bărbate, cică așa se întâmplă omului, cum e ursit el de mic [...]. Ai fost om bun la Dumnezeu, d-ai auzit tu glasul ursitorilor, cum nu-l aude nimeni. D-aia ai și avut noroc".) Suie-te mărgăritari mare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu Sf. Petru nimeresc la aceeași fântână la care poposește băiatul; fără să-l trezească, citesc scrisoarea în care boierul ordona să fie ucis. Supărați pe faptul că "boierii și-mpotriva ursitoarelor vor să se pună", schimbă textul scrisorii. Când boierul se întoarce acasă, își vede fata căsătorită cu Aflatul. El încearcă din nou să anuleze menirea ursitoarelor, însă cade în propria-i capcană, zicând: "împotriva ursitoarelor să nu se pună om
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în care boierul ordona să fie ucis. Supărați pe faptul că "boierii și-mpotriva ursitoarelor vor să se pună", schimbă textul scrisorii. Când boierul se întoarce acasă, își vede fata căsătorită cu Aflatul. El încearcă din nou să anuleze menirea ursitoarelor, însă cade în propria-i capcană, zicând: "împotriva ursitoarelor să nu se pună om pământean, fie chiar și boier; iată eu m-am pus, dar mi-am pus și capul." În basmul Bujor-Aflat [Șerb], boierul cere găzduire, omul îi spune
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
faptul că "boierii și-mpotriva ursitoarelor vor să se pună", schimbă textul scrisorii. Când boierul se întoarce acasă, își vede fata căsătorită cu Aflatul. El încearcă din nou să anuleze menirea ursitoarelor, însă cade în propria-i capcană, zicând: "împotriva ursitoarelor să nu se pună om pământean, fie chiar și boier; iată eu m-am pus, dar mi-am pus și capul." În basmul Bujor-Aflat [Șerb], boierul cere găzduire, omul îi spune că nevasta lui a născut și că acum așteaptă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să nu se pună om pământean, fie chiar și boier; iată eu m-am pus, dar mi-am pus și capul." În basmul Bujor-Aflat [Șerb], boierul cere găzduire, omul îi spune că nevasta lui a născut și că acum așteaptă ursitorile "să deschidă copilului calea și norocul în lume, și nu e loc în casă, că-i casa mică, păcatele mele, că-s om sărac; dar din altă parte bucuros v-aș lăsa, că-s român creștin, bucuros de oaspeți, cum
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
loc în casă, că-i casa mică, păcatele mele, că-s om sărac; dar din altă parte bucuros v-aș lăsa, că-s român creștin, bucuros de oaspeți, cum poruncește și legea noastră românească." Se conturează o atmosferă propice venirii ursitoarelor: cântecul cocoșilor este urmat de "o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin", ca niște "fâlfâituri de aripi moi de păsări" și zgomot, glasuri subțiri, "ca de clopoței de argint". Ursitoarele "vin de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul în lume
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și legea noastră românească." Se conturează o atmosferă propice venirii ursitoarelor: cântecul cocoșilor este urmat de "o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin", ca niște "fâlfâituri de aripi moi de păsări" și zgomot, glasuri subțiri, "ca de clopoței de argint". Ursitoarele "vin de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul în lume". Boierul aude cum cea dintâi ursitoare îi menește copilului să fie "voinic, frumos, tăcut, înțelept și cuminte", a doua, să fie "isteț, ager și norocul i se arată", iar a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a prăpădit pe urieși; el a fost împăratul urieșilor, căci toți oamenii erau atunci urieși." Povestea aceasta amintește de faptele lui Constantin cel Mare, incluzând elemente de folclor bizantin. Acționează în această narațiune, alături de divinitate, și îngerul care preia funcțiile ursitoarelor, intervenind în programul vieții lui Constantin, protagonistul narațiunii de mai sus. Următorul caz de ursire aduce în prim plan acțiunea stihiilor naturii. "Un unkiaș a făcut un copil la 80 ani. Cele trei ursitoare îl ursesc astfel: "să hie bogat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
divinitate, și îngerul care preia funcțiile ursitoarelor, intervenind în programul vieții lui Constantin, protagonistul narațiunii de mai sus. Următorul caz de ursire aduce în prim plan acțiunea stihiilor naturii. "Un unkiaș a făcut un copil la 80 ani. Cele trei ursitoare îl ursesc astfel: "să hie bogat și norocos"; "să fie hoț și criminal"; "lăsați să fie ca mine, că io sun cam șchioapă și nu pot să rânduiez mereu: când o fi dă noo ani, să vie un vânt turbat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sun cam șchioapă și nu pot să rânduiez mereu: când o fi dă noo ani, să vie un vânt turbat să-l ia să-l verse-n munții turbați!" [Bârlea, I]. Alte narațiuni prezintă consecințele nerespectării unor interdicții dictate de ursitoare la naștere. Astfel, ursitoarele previn părinții să nu lase fata afară din casă până la 18 ani. "Și n a si de aii de îmblat la școlă, să mărgă mvățătoriu acas s-o-mvețe câte-on ceaz două-n zi." Când fata împlinește 17
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu pot să rânduiez mereu: când o fi dă noo ani, să vie un vânt turbat să-l ia să-l verse-n munții turbați!" [Bârlea, I]. Alte narațiuni prezintă consecințele nerespectării unor interdicții dictate de ursitoare la naștere. Astfel, ursitoarele previn părinții să nu lase fata afară din casă până la 18 ani. "Și n a si de aii de îmblat la școlă, să mărgă mvățătoriu acas s-o-mvețe câte-on ceaz două-n zi." Când fata împlinește 17 ani, se duce la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
el se trezește, o mângâie și o ia cu el. În momentul când prințesa își deplângea soarta rea, prințul și credinciosul său o aud, iar șiretlicul plănuit de Spin Lung împreună cu mama sa iese la iveală. În toate aceste narațiuni, ursitoarele (dar și îngerii) capătă identitatea unor voci ale destinului, pentru că ele prezic ceea ce destinul a fixat pentru un anume individ. b. Ursitorul - creator de destin Basmul Ursătoru prezintă o situație deosebită. Ursitorile, a treia noapte, se duc la Ursător pentru
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a treia noapte, se duc la Ursător pentru a afla cum să ursească nou-născutul. Răspunsul dat ("Viața lui va fi cum sânt eu în seara asta" [Oprișan, IV]) atestă faptul că Ursătorul este acela care coordonează acțiunea de ursire. Rolul ursitoarelor rămâne acela de a reprezenta adevărate voci ale destinului. "Față de el, Dumnezeul creștin - care îl îndrumă pe personajul din basm plecat să afle de ce nu are noroc - se află în ipostaza unui simplu figurant, care nu poate hotărî nimic. În
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care îl îndrumă pe personajul din basm plecat să afle de ce nu are noroc - se află în ipostaza unui simplu figurant, care nu poate hotărî nimic. În schimb, Ursătoriu - perpetuare evidentă a unei divinități centrale arhaice - e anunțat continuu de Ursitoare despre noii născuți spre a dispune asupra destinului lor. Doar el îi poate schimba soarta omului nemulțumit." Intr-un alt basm [Puterea destinului] [Oprișan, IV], Dumnezeu creștin preia funcțiile Ursătoriului, iar îngerii pe cele ale ursitoarelor, marcând asimilarea zonală a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
e anunțat continuu de Ursitoare despre noii născuți spre a dispune asupra destinului lor. Doar el îi poate schimba soarta omului nemulțumit." Intr-un alt basm [Puterea destinului] [Oprișan, IV], Dumnezeu creștin preia funcțiile Ursătoriului, iar îngerii pe cele ale ursitoarelor, marcând asimilarea zonală a divinităților străvechi de către noua religie. Tudor Pamfile scrie în Mitologie românească: "O singură dată, pe lângă ursitoarele femei, întâlnim și ursitorii bărbați, și anume în povestea Sfântului Petru. După cât se pare, ei ajută să se îndeplinească scrisul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
românească: "O singură dată, pe lângă ursitoarele femei, întâlnim și ursitorii bărbați, și anume în povestea Sfântului Petru. După cât se pare, ei ajută să se îndeplinească scrisul fiecărui om." Povestirea culminează cu secvența în care dascălul își aduce aminte de scrisa ursitoarelor și se hotărăște să dea drumul sicriului pe apa Iordanului. Sicriul ajunge la "castelul cel mare și luminat al celor trei ursitori, trei mocani, care "s-au bucurat mult c-au găsit un suflet adus de peste ape". Când Petre a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe Zâna făr de tată, "să ți-o faci dragă și să ți-o iei de nevastă"; altul i-a zis să ceară de la tatăl 1ui "Cartea vieții"; ultimul l-a avertizat să nu-l omoare pe dascăl. Întâlniri cu ursitoarele se întâmplă adesea în narațiunile populare. Un împărat merge în "grădina publică", unde ține "o conferință", oferind fata de soție celui care i-o va aduce înapoi de unde fusese furată [Oprișan, I]. Simon pleacă în căutarea fetei; după 9 am
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
furată [Oprișan, I]. Simon pleacă în căutarea fetei; după 9 am ajunge într-o pădure frumoasă, în care vede trei fete în jurul focului. Acestea îi știau numele. După ce le spune pe cine caută ("Margareta cu ochii de marmură", fata împăratului), Ursitoarele-l îndrumă spre un bordei, unde se află Ursoiul. Acesta îl asigură că Margareta îl va recunoaște, deoarece l-a visat, și-l sfătuiește cum să procedeze pentru a scăpa de zmeu. La un moment dat, lui Simon i se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
această situație, generalizând-o și făcând din ea tipul relațiilor dintre părinți și copii: fixația amoroasă pentru părintele de sex opus, agresivitatea ostilă față de părintele de același sex, care trebuie distrus pentru atingerea propriei maturități. Există narațiuni populare în care ursitoarele sortesc noului născut să se-nsoare cu mama lui. Moașa dezvăluie mamei taina și aceasta, pentru a dejuca destinul, îl trimite pe copil în țări cât mai îndepărtate de casă. Mama lui are mulți pețitori, dar îl acceptă numai pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]