1,212 matches
-
caldă de legume Lasagne vegetale Legume în gelatină Legume crude în castronașe de năut Supă cu varză de Bruxelles Supă de anghinare și morcovi Supă călduță cu busuioc și semințe de pin Plăcintuțe fragede cu legume Supă cu găluște de urzici Stufat de legume Plăcintă pătrată Sufleu de legume Frigărui japoneze Stufat de morcovi, cicoare și praz Mazăre cu sos de ceapă roșie Tartă cu broccoli, dovlecei și morcovi Tartă de morcovi cu alune Paste cu legume și portocale Salată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și ardei grași Cremă rece de morcovi și curry Sufleu de legume Tartă din aluat brisée cu broccoli Andive și fasole pestriță cu ierburi aromate Legume în gelatină Supă călduță cu busuioc și semințe de pin Supă cu găluște de urzici Cartofi, salată verde și mozzarella în sos de curry Plăcintă pătrată Frigărui japoneze Legume în coșulețe duchesse Hașmă Anghinare, cicoare și hașmă în sos de portocale Salată de andive cu crutoane picante Pene cu bulbi de mărar și ardei grași
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
acrișor Brioșe cu măsline și salată verde Pizza cu ceapă și măsline Roșii umplute cu orez negru Paste cu dovlecei și ardei grași Pateuri vol-au-vent cu legume și măsline Dovlecei și mozzarella în coșulețe crocante Urzici Supă cu găluște de urzici Orz Supă de cereale cu legume Salată de orz cu păstăi verzi Pâine Tartă sărată cu roșii Budincă de legume cu ardei grași Salată de andive cu crutoane picante Cremă de dovleac și varză roșie Pască sărată Vinete cu pâine
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
din făină de castane cu cicoare roșie Desert cu mere și zmeură Tartă cu sfeclă Tartă crocantă cu roșii și ceapă Omletă cu verdeață Kiwi și portocale gratinate Ciorbă de verdețuri Cremă de mere cu biscuiți Supă cu găluște de urzici Plăcintă cu broccoli și conopidă Plăcintă cu legume și caș dulce de vacă Budincă de legume cu flori de bostan Sufleu de legume Sufleu de cartofi cu mânătărci Ștrudel cu lăptuci sălbatice Tartă cu ciuperci și salvie Tartă sărată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
coapte pe grătar Dovlecei gratinați Salată de orz cu păstăi verzi Spanac brisée cu sos acrișor Lasagne vegetale Legume în gelatină Supă călduță cu busuioc și semințe de pin Plăcintuțe briséee cu legume Pârjoale cu năut Supă cu găluște de urzici Pizza umplută cu sfeclă și cașcaval Ravioli vegetariene Pilaf cu dovlecei, mazăre și piper roșu Rondele de dovlecei cu ouă de prepeliță Paste cu dovlecei și ardei grași Plăcintă pătrată Budincă de legume cu flori de bostan Sufleu de legume
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându-se socio-cultural și sanitar. Pe Valea Berheciului, în sec. al XV-lea, era moșia lui Tomozei, care includea teritoriul actualelor sate: Valea Boului (Livezi), Gorghești, Taula, Dealu Perjului, Onceștii- Vechi, precum și siliștile: Urzica, Chiliana și Cuibărești. Moșia făcea parte din trupul moșiei Mănăstirii Răchitoasa ce era subordonată Mânăstirii „Sf. Spiridon” din Iași („Epitropia Casei Sf. Spiridon”) și se mărginea la est cu moșia Papadopol și la vest cu moșia lui Crețu. Proprietarul Tomozei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiind hrăniți cu frunze de dud. După ce gogoșile ajungeau la maturitate, înaintea ieșirii din ele coconilor, se puneau la opărit într-un ceaun mare de tuci, instalat pe „chirostrii”. Femeia care se ocupa de aceste operațiuni purta un smoc de urzică înflorită și uscată printre gogoșile din ceaun. Când de urzică se prindeau cam cinci-șase gogoși, borangicul se trăgea pe o foaie de ziar, apoi se trăgea pe depănătoare și pe mosoare. Această operație se făcea separat pentru gogoșile albe, de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
maturitate, înaintea ieșirii din ele coconilor, se puneau la opărit într-un ceaun mare de tuci, instalat pe „chirostrii”. Femeia care se ocupa de aceste operațiuni purta un smoc de urzică înflorită și uscată printre gogoșile din ceaun. Când de urzică se prindeau cam cinci-șase gogoși, borangicul se trăgea pe o foaie de ziar, apoi se trăgea pe depănătoare și pe mosoare. Această operație se făcea separat pentru gogoșile albe, de cele galbene. Când fusul de borangic se termina, rămânea pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost practicat și se practică de către unii săteni din tată în fiu. Cel mai vechi document despre albinăritul din zonă datează
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de fag (Fagus silvatica) și chiar parcele plantate cu larice (Larix decidua ), pin (Pinus sylvestris) și brad. Stratul ierbos are în componență, mai frecvent, următoarele specii: rogozul de pădure (Carex pilosa), sovârful (Origanum vulgare), pojarnița (Hypericum perforatum), pătlagina (Plantago lanceolata), urzica moartă (Urtica dioica), menta (Mentha langifolia), vinarița (Asperula odorata), precum și ghiocelul (Galanthus nivalis), vioreaua (Scilla bifolia) și toporașul (Viola odorata). Ca după o chemare tainică din somnul iernii și de sub veșmântul binefăcător, primăvara, când zăpada se topește și ploi din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
chimicale, dar în trecut se foloseau numai culori naturale, obținute din plante. Maroul se obținea din frunze de ceapă, diversele nuanțe de galben din alior, frunze de agud, zarzăr, brândușă, coajă de arin, albastrul din flori de viorele, verdele din urzici, roșul din șofran, cimbrișor, iar negrul din fructe coapte de boz, coajă de arin, coajă de corcoduș. Primul ou se vopsește roșu închis și se numește „merișor” sau „norocul copiilor”. Instrumentul cu care se încondeiază ouăle se numește chișiță. Se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu lapte care nu mai primeau vițelul și nu mai dădeau lapte mult și de bună calitate. Ca să-și revină, vacile trebuiau descântate de „deochi” de câte trei ori pe zi, marțea, joia și sâmbăta, înainte de răsăritul soarelui, amestecând cu urzică vie în tărâță înmuiată cu apă și spunând: „Plecat-am cu Joiana marți dimineața,/ Pe cale, pe cărare,/ La fântâna lui Iordan,/ La izvorul lui Bogdan,/ S-o pasc și să-i dau apă,/ Babele rele urma i-o luatu./ Și-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o săpați/ Cu lopețile s-o râniți/ Cu măturile’’. Când cineva avea dureri de cap, se ducea la Ioan Guțu care descânta de „deochi”. Acesta, frecând ușor cu mâinile pe frunte spre tâmple, spunea descântecul următor: „La cea tufă de urzică/ Șăde-o fată despletită/ Cu-n ochi de apă,/ Cu-n ochi de foc./ Cel de apă o stâns pe cel de foc./ Cum o stâns cel de apă pe cel de foc/ Așa să stângă diochiturile, pociturile de la Neculai (în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vindeca. Multe din vite se îmbolnăveau de „răsfulg”. Semnalmentele acestei boli erau: se umfla o țâță, se umfla ugerul, apoi țâțele se înroșeau, se îngălbeneau sau se înnegreau. Pentru un astfel de descântec se foloseau: un cuțit, tărâțe de grâu, urzică vie, apă, o piatră cu gaură (putea fi și o fusaiolă), un scaun cu patru picioare cu gaură la mijloc, special pentru un astfel de descântec. Piatra sau fusaiola se așeza cu orificiul deasupra găurii de la scaun și în timp
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cancerul. Deosebit de bogată În proteine de calitate excelentă și În fier, spirulina completează perfect orzul verde și chlorella. Un cocteil din două linguri de orz verde și două de spirulină sub formă de pudră, Într-un amestec de sucuri de urzică și păpădie diluate cu apă, la care se adaugă 6 comprimate de chlorella, este cu siguranță una dintre cele mai bune metode de prevenție anticancer. De consumat În fiecare dimineață pe stomacul gol! Polenul proaspăt Acest fortifiant este capabil să
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
febra. Împachetări la gambe, cu legători Înmuiate În apă rece, timp de 20-30 de minute. Legători sau cataplasme la piept cu plămădeală din flori de cocoșei, cu rachiu de tescovină, de frunze de mesteacăn În rachiu ori cu fiertură de urzici crăiești. Oblojeli cu fiertură din levănțică, coajă de salcie, de schin, unguraș, traista ciobanului, petale de trandafir. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie de flori de tei, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de măgar. Ceaiuri din cimbrișor, cimbru de grădină, fenicul, iarbă mare, ienupăr, isop, lumânărică, mac de câmp, nalbă mare, flori de salcâm, scai vânăt, schin, soc, podbal, pătlagină, plămânărică, porumbar, șovârf, sunătoare, tătăneasă, flori de tei, trei frați pătați, unguraș, urzică, urzică moartă, vâsc (de măr sau păr, mai ales), frunze de zmeur, boabe de porumb, frunze, flori și/sau rădăcină de leuștean, mentă, busuioc, din paie de ovăz, cu zahăr candel, cu semințe de orz. Deosebit ce eficient era considerat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
măgar. Ceaiuri din cimbrișor, cimbru de grădină, fenicul, iarbă mare, ienupăr, isop, lumânărică, mac de câmp, nalbă mare, flori de salcâm, scai vânăt, schin, soc, podbal, pătlagină, plămânărică, porumbar, șovârf, sunătoare, tătăneasă, flori de tei, trei frați pătați, unguraș, urzică, urzică moartă, vâsc (de măr sau păr, mai ales), frunze de zmeur, boabe de porumb, frunze, flori și/sau rădăcină de leuștean, mentă, busuioc, din paie de ovăz, cu zahăr candel, cu semințe de orz. Deosebit ce eficient era considerat ceaiul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rădăcini de iarbă mare și tătăneasă, rase cu miere de albine. Cataplasme cu frunze și rădăcini de pătlagină, tocate și fierte În lapte dulce, aplicate pe piept. Consum de cărbuni stinși și pisați, În apă călduță. Inhalații cu fum de urzică, pusă pe un fier Înroșit În foc. Legători pe piept cu boz pisat. Băi cu tărâțe de grâu sau cu scuturătură de fân, urmate de frecții cu apă sărată (saramură) pe piept. Oblojeli la piept cu seu de oaie, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu burete de bubă, untură de iepure, săpun de casă. Cataplasme cu ceară coaptă, cu balegă de vacă, cu rădăcină de boz pisată, cu flori de gălbenele amestecate cu praf de pușcă și usturoi pisat, aplicate pe răni. Cataplasme cu urzici și 9 boabe de grâu, o prună neagră și pânză de păianjen, amestecate cu miere de albine, sare, burete pucios sau cu buruiană de dalac pisată și zeamă de prune coapte. În zeama care se pune pe bube se adaugă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mierea ursului, flori și rădăcini de nalbă de grădină, coji de nuci uscate, odolean, ovăz, pătlagină, sunătoare, mătase de porumb fiartă cu tot cu boabe și spice, de mușețel, flori și păstăi de salcâm, flori de soc, sulfină, flori de trandafir sălbatic, urzică, lăstari de zmeură, de mături de gradină. Ceai de tărâțe de grău amestecat cu miere de albine, lapte fiert cu grăsime de gâscă, țuică fierbinte cu zahăr, zeamă de pere fierte, ceai de roșcove cu stafide și cu smochine. Ceai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cimbru de grădină, ciuboțica cucului, coada calului, coada șoricelului, iarbă mare, isop, lemn dulce, lumânărică, mac de câmp, mușchi de piatră, muștar negru, nalbă, pătlagină, podbal, salvie, săpunariță, scai vânăt, soc, șovârf, tătăneasă, flori de tei, trei frați pătați, ungraș, urzică, urzică moartă, semințe de orz. Consum de mere, mure, gutui, de morcov, varză, hrean, ridiche neagră, sparanghel, salată. Consum de produse apicole: miere, propolis, (ca atare sau În tinctură), de polen, de miere de albine cu sulf. Inhalații cu aburi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de grădină, ciuboțica cucului, coada calului, coada șoricelului, iarbă mare, isop, lemn dulce, lumânărică, mac de câmp, mușchi de piatră, muștar negru, nalbă, pătlagină, podbal, salvie, săpunariță, scai vânăt, soc, șovârf, tătăneasă, flori de tei, trei frați pătați, ungraș, urzică, urzică moartă, semințe de orz. Consum de mere, mure, gutui, de morcov, varză, hrean, ridiche neagră, sparanghel, salată. Consum de produse apicole: miere, propolis, (ca atare sau În tinctură), de polen, de miere de albine cu sulf. Inhalații cu aburi rezultați
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
musculare etc. Dacă amigdalele sunt " coapte", se sparg cu degetul mare, muiat În saramură, spirt sau rachiu tare de tescovină, iar puroiul este eliminat pe gură, care se clătește apoi cu spirt sau rachiu și ceai de coada calului și urzică, cu cimbrișor de câmp, cimbru de grădină, mușețel, pătlagină sau de sunătoare. Cu aceste ceaiuri se făcea și gargară, de mai multe ori pe zi. Un remediu vechi și, totodată destul de ciudat În ceea ce privește tratarea inflamațiilor amigdalelor constă În introducerea Într-
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dureri de cap și amețeli, În medicina populară, se foloseau tratamente diverse În funcție de gravitatea bolii. În faza incipientă: spălături cu apă caldă, cu fierturi (ceaiuri) de busuioc, de cimbru, de coada șoricelului, cu lumânărica Domnului, planta urechea Maicii Domnului, cu urzică moartă, pătlagină, sunătoare, mușețel, flori de soc, șovârf, ventrilică. Se făceau apoi instilații cu untdelemn cald, pus pe o foaie de ceapă sau de praz și picurat În ureche pe coada unei linguri, sau pe un vârf de cuțit. Potrivit
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]