1,059 matches
-
1969. Heffernan, James A W, Museums of Words. The poetics of Ekphrasis from Homer to Ashbery, The University of Chicago Press, Chicago & Londra, 1993. Hollander, John, "The Poetics of Ekphrasis", în Word and Image, nr. 1/1988. Hunt, John Dixon, "Ut Pictura Poesis, the Picturesque, and John Ruskin", în MLN, volumul 93, nr. 5/1978. Kittay, Jeffrey, "Descriptive Limits", în Yale French Studies, nr. 61/1981. Klein, H. Arthur, "Peter Breughel the Elder as a Guide to 16th-Century Technology", în Scientific
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
oglinzii, Editura Cartea Românească, București, 1989. Pop Corniș, Marcel, "Romanul politic - forme și etape", în revista Orizont, nr. 45/1979. Rajewsky, Irina O., "Intermedialty, Intertextuality and Remediation: A Literary Perspective on Intermediality", în Intérmedialités, nr. 6/2005. Lee Rensslaer W., Ut Pictura Poesis: The Humanistic Theory of Painting, W. W. Norton & Co., Inc., New York, 1967. Riffaterre, Michel, "Descriptive Imagery", în Yale French Studies, nr. 61/1981. Riffaterre, Michel, "Prosopopeia", în Yale French Studies, nr. 69/1985. Romanul românesc în interviuri, volumul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
167, 168, 170, 175, 177, 178, 185, 186, 197 text/imagine, 26, 81 Țoiu, Constantin, 8, 10, 13, 14, 17, 111, 113, 114, 118, 120, 121, 127, 128, 129, 135, 138, 140, 141, 142, 143, 144, 186, 189, 191 U Ut Pictura Poesis, 29, 52, 64, 65, 66, 73, 80 V Valéry, Paul, 37, 38 Vianu, Tudor, 58, 66, 80 vizual, 35, 38, 61, 64, 70, 76, 109, 141, 163, 165, 166, 190 Vouilloux, Bernard, 10, 41 Vrânceanu, Alexandra, 21, 43
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
the motion allowed to remain must be viewed against the basic motionlessnees of the arrangement. (5) The pictorial implies some limitation of meaning. It does not, of course, involve the elimination of concept.", Idem, p. XXII. 32 Lee Rensslaer W., Ut Pictura Poesis: The Humanistic Theory of Painting, W. W. Norton & Co., Inc., New York, 1967 p. 10. 33 Idem, p. 16. 34 Idem, p. 23. 35 Idem, p. 34. 36 Idem, p. 35. 37 Ibidem. 38 Tudor Vianu, "Ut pictura poesis
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Rensslaer W., Ut Pictura Poesis: The Humanistic Theory of Painting, W. W. Norton & Co., Inc., New York, 1967 p. 10. 33 Idem, p. 16. 34 Idem, p. 23. 35 Idem, p. 34. 36 Idem, p. 35. 37 Ibidem. 38 Tudor Vianu, "Ut pictura poesis", în Omagiu lui George Oprescu, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1961. 39 George Călinescu, "Probleme de pictură", în volumul Cronicile optimistului, Editura pentru Literatură, București, p. 291. 40 Dan Hăulică, "Dialog între arte", în Critică și cultură
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
revista Arta, nr. 5/1984, p. 28. 51 Solomon Marcus, "Preliminarii la intertextualitatea vizualului", revista Arta, nr. 5/1985, p. 10. 52 Aurelian Pavelescu, "Dialog între arte și literatură", în revista Arta, nr. 11/1989, p. 40. 53 Florin Berindeanu, "Ut pictura poesis", în revista Arta, nr. 12/1989, p. 11. 54 Zoe Dumitrescu Bușulenga, Ion Creangă, ediție revăzută și adăugită, Editura Elion, București, 2000, p. 203. 55 Idem, p. 95. 56 Idem, p. 159. 57 Zoe Dumitrecu Bușulenga, "Elemente de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pot fi analizate în această poezie sunt metrul lent, solemn, și construcția frazei, care este destul de stranie pentru a atrage atenția asupra unor cuvinte, imprimând astfel lecturii un ritm încet. Dar cu greu s-ar putea contesta succesul formulei horațiene ut pictura poesis. *8 Deși intensitatea reprezentărilor generate de citirea unei poezii poate fi exagerată, fapt este că în anume epoci au existat poeți care într-adevăr i-au făcut pe cititorii lor să vadă ceea ce citeau. 173 Poate că Lessing
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
poate trăi fără poezie, ST, 1985, 6; Ana Bantoș, Regăsirea omului contemporan în poezia lui Grigore Vieru, „Nistru”, 1985, 8; Mihai Cimpoi, Întoarcerea la izvoare, Chișinău, 1985; Gheorghe Mazilu, Splendoarea poeziei și vraja melodiilor, LA, 1986, 17 aprilie; Ion Coja, Ut pictura poesis, LCF, 1986, 30; Gheorghe Grigurcu, Rădăcina de foc a poeziei lui Grigore Vieru, VR, 1989, 4; Dumitru Micu, Poezia basarabeană, CC, 1990, 1; Marin Sorescu, Grigore Vieru și lirica esențelor, „Moldova socialistă”, 1990, 9 februarie; I. Oprișan, „Clasicii
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
E. Kalman), iar apoi vom propune un model formalizat al subsistemului financiar al întreprinderii care utilizează aceste ecuații. Vom folosi următoarele notații consacrate: vectorul de intrare al sistemului (inputul) la momentul t - având dimensiunea (r,1) îl vom nota cu ut; În funcție de modul de considerare al parametrului timp, sistemele dinamice pot fi discrete sau continue. Ecuațiile de traiectorie ale unui sistem dinamic liniar discret se scriu. Ecuația descrie traiectoria stărilor sistemului: starea la momentul t+1 este determinată de starea la
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
sistemului: starea la momentul t+1 este determinată de starea la momentul t și de inputul la același moment. Termenul A(t)xt determină evoluția liberă a sistemului (evoluția stărilor în absența oricărui contact cu exteriorul), iar termenul B(t)ut este numit componenta de dirijare a sistemului. Ecuația descrie traiectoria outputurilor; ea arată modul în care starea sistemului la un moment dat influențează ieșirile din sistem la acel moment. A(t), B(t) și C(t) sunt matrici având dimensiunile
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Constantin asupra lui Maxentius la podul Milvius a însemnat de facto triumful creștinismului în Imperiul Roman); • consemnarea în izvoarele istorice a evenimentelor selectate (Sfânta Scriptură, Flavius Iosefus Războaiele iudaice, Eusebiu de Cezareea Viața lui Constantin); • criteriul anselmian al credinței: credo ut intelligam (cred ca să înțeleg) sau fides quaerens intellectum (credința care caută înțelegere), premisă necesară pentru acceptarea oricărei teologii a istoriei; • împlinirea unor enunțuri profetice în chiar desfășurarea și finalitatea evenimentelor istorice (distrugerea celui de-al doilea templu, exilul evreilor) sau
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Laurence Wood, triumful epistemologiei în detrimentul ontologiei specifice preocupărilor medievale. Odată cu postmodernismul va veni rândul hermeneuticii să exprime spiritul timpului. Scrierea istoriei în viziunea antică și medievală era simplex narratio gestarum, simpla relatare a lucrurilor așa cum s-au întâmplat într-adevăr (ut gestae). Martorul ocular era considerat un istoric ideal, cu condiția să fi respectat adevărul. "Istoria este relatarea evenimentelor prin care aflăm ce s-a întâmplat în trecut. Cuvântul provine din grecescul hapo tou historein, adică a vedea sau a recunoaște
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
la tragedie grecque dans șes rapports avec la ceramique, Paris, 1926. 7. Larrabee, loc. cit., p. 87. Un studiu mai amplu, de R. Wellek, într-o recenzie publicată în Philological Quarterly, XXIII (1944), pp. 382- 383. 8. W. G. Howard, Ut Pictura Poesis, în PMLA, XXIV (1909), pp. 40- 123 ; Cicely Davies, Ut Pictura Poesis, în Modern Language Review, XXX (1935), pp. 159-169 ; Rensselaer W. Lee, Ut Pictura Poesis; The Humanistic Theory of Painting, în Art Bulletin, XXII (1940), pp. 197-269
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Larrabee, loc. cit., p. 87. Un studiu mai amplu, de R. Wellek, într-o recenzie publicată în Philological Quarterly, XXIII (1944), pp. 382- 383. 8. W. G. Howard, Ut Pictura Poesis, în PMLA, XXIV (1909), pp. 40- 123 ; Cicely Davies, Ut Pictura Poesis, în Modern Language Review, XXX (1935), pp. 159-169 ; Rensselaer W. Lee, Ut Pictura Poesis; The Humanistic Theory of Painting, în Art Bulletin, XXII (1940), pp. 197-269 ; Jean H. Hagstrum, The Sister Arts: The Tradition of Literary Pictorialism and
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
recenzie publicată în Philological Quarterly, XXIII (1944), pp. 382- 383. 8. W. G. Howard, Ut Pictura Poesis, în PMLA, XXIV (1909), pp. 40- 123 ; Cicely Davies, Ut Pictura Poesis, în Modern Language Review, XXX (1935), pp. 159-169 ; Rensselaer W. Lee, Ut Pictura Poesis; The Humanistic Theory of Painting, în Art Bulletin, XXII (1940), pp. 197-269 ; Jean H. Hagstrum, The Sister Arts: The Tradition of Literary Pictorialism and English Poetry from Dryden to Gray, Chicago, 1958. 9. In studiul ei Jacobean Drama
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
salam, la orizontală, moșul a luat picioarele babei în brațe și picotește și el, clătinat pe trupul comorii care doarme, simbolistica grăitoare, cămașă albă, anunțat agresiv trenul de Chișinău, vestă neagră, pălărie, pantaloni negri, plin cu modele abandonate în atelier, ut pictura poesis, rudimentară transcendență prin artă, nemișcarea lor așteptată, varietatea lor premeditată, veteranul de război: trenuri cu muniții, treceau înaintea lor trenuri încărcate cu piatră, ele săreau în aer, dacă era minat traseul! numărul veteranului, alte propuneri? paiața? văduva? unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
citită în sesiunea Congregației din 2 octombrie 1629, noul Episcop de Bacău, neglijând Valahia, a plecat la o moșie a rudelor sale undeva în Rusia. Răspunsul e interesant. Sf. Congregație informată asupra situației: Mandavit praefatum episcopum per eundem Nuntium comoneri, ut ad suam se transferat residentiam; simulque eidem Nuntio significari Missionem Conventualium in Vallachia factam, cujus Praefectus est Pr. Mr. Gulielmus de Perusio, ad quem in urbe Bucaresti degentem scribere poterit de parochiis in Vallachia providendis, eique pro dictis parochiis et
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
care a dat permisiunea urmării vechiului calendar. Catolicii din Moldova și Valahia s-au bucurat de acest drept până la 1 octombrie 1924, când guvernul român a adoptat noul calendar. Pentru că în decretul de Magister acordat Pr. Gregorio se adăugase condiția, ut in missione illa permaneat per tempus arbitrio S. Congregationis determinandum, în iulie 1634 a decis să plece la drum pentru a se reveni în Valahia în ciuda zvonurilor de război. Nu a fost dat bunului Pr. Gregorio să revadă conventul din
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
următorul conținut: S. Congregatio... 2° Eidem fr. Benedicto [Remondi] ac eius sociis potestatem dedit utendi facultatibus a dicto Vicario Patriarchali missionis Praefecto concessis, petita, licet non obtenta licentia ab Ordinario Baccoviensi, aut ab eius Vicario Generali, cum hac tamen conditione ut idem fr. Benedictus eiusque socii notam faciant eorum quos baptizabunt, aut in Paschate communicabunt, et matrimonio coniungent, aut quibus viaticum praebebunt, copiamque dictae notae Parochis in quorum parochia sacramenta parochialia administrabunt, tradant. Când era pe punctul să plece din Constantinopol
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
iarnă la Livorno iar de acolo a ajuns la Roma. În sesiunea Sf. Congregații din 14 martie 1640 a dat citire raportului său despre evenimentele neprevăzute care l-au constrâns părăsească în grabă Constantinopolul. Sf. Congregație a Propagandei: Causas praedictas ut sufficientes probavit reditumque ad Urbem praefati Magistri fr. Angeli commendavit. Petricca îl lăsase ca substitut la Constantinopol pe Pr. Francesco da Castro, care se afla în Valahia. 3. Problema reședinței Episcopului de Bacău și numirea unui Vizitator Apostolic din Bulgaria
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
informează asupra concluziilor: Chiar de la început grecii și rutenii au convenit asupra diferențelor lor, care erau în număr de două: 1) despre forma consacrării Trupului, despre care grecii spuneau că se află în acest cuvânt: „Domine, mitte Spiritum Sanctum tuum, ut benedicat hoc sacrificium et faciat Corpus Christi“; așa spuneau că se găsește și în Liturghia Sfântului Vasile cel Mare și a Sfântului Iacob, patriarhul ierusalimitan; 2) că toți trebuie să se împărtășească sub utraque specie, pentru că așa a instituit Cristos
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
18 decembrie 1645, în care a fost citită scrisoarea Pr. Simone Appoloni scrisă din Baia la 1 iulie, în care spunea că: de Patribus Societas Jesu, qui residentiam Missionarium Min. Conv. occuparunt... S. Congregatio iussit 1° agi cum Generali Jesuitarum ut curet per Patrem Jesuitas Ungaros residentiam praefatis Missionariis restitui, si illam occuparunt; aut scripto iura sua, si quae in ea residentia obtinent, deducant in S. Congregatione. Decizie prudentă și dreaptă, dar care nu și-a atins efectul pentru că preoții iezuiți
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
document scris. Sf. Congregație a Propagandei, în sesiunea din 3 iulie 1646, răspundea prin: Referente quaerelas Missionariorum Min. Conv. in Moldavia contra Patres Societas qui eos in possessione conventus Jassa pacifica existentes, plurimis afficiunt molestiis... et simul instantiam eorum Missionariorum ut Principi Moldaviae protectioni commendarentur... S. Congregatio rogavit Emin. Card. Caraffam, ut cum Generali Societas agere et ab eo procurare dignetur ne Fratres Minores Conventuales, antiqui Missionarii Moldaviae, a Religiosis eius pertubarentur, neve molestiis afficiantur. În același timp, Congregația a scris
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
1646, răspundea prin: Referente quaerelas Missionariorum Min. Conv. in Moldavia contra Patres Societas qui eos in possessione conventus Jassa pacifica existentes, plurimis afficiunt molestiis... et simul instantiam eorum Missionariorum ut Principi Moldaviae protectioni commendarentur... S. Congregatio rogavit Emin. Card. Caraffam, ut cum Generali Societas agere et ab eo procurare dignetur ne Fratres Minores Conventuales, antiqui Missionarii Moldaviae, a Religiosis eius pertubarentur, neve molestiis afficiantur. În același timp, Congregația a scris și Arhiepiscopului Bandini, cerându-i să dea informații obiective despre casa
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
aceluiași an. Pontiful, răspunzând domnitorului îi făcea cunoscut că scaunul din Bacău, fiind ocupat de Arhiepiscopul Marco Bandini, nu era vacant. În final spunea: Ceterum discrepantias inter Fratres Minores de Observantia Bulgaro set Minores Conventuales Missionarios compositas iam esse voluimus, ut mox fusius Tibi exponet isthuc revertens vir religiosus Franciscus de Castro.... Pr. Venanzio Berardi, O.F.M. Conv., auzind și constatând că domnitorul Matei Basarab (1632-1654) era contrar admiterii în capitală a religioșilor din două Ordine diverse, în martie 1647 a
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]