11,855 matches
-
pe șantier, și cum a fost printre puținii cu studii superioare aici pe vremea aceea... Să te transferi de la ea, că nu suportă decît submediocrii care o laudă. Mai ai și ghinionul cu piesa de la televizor. Zic ghinion, pentru că atmosfera uzinei noastre s-a regăsit acolo. Băiete, încă... face Muraru semn chelnerului cu două degete ridicate. Uite, vezi, la Universitate era altfel. Uneori stau și mă întreb... Eah!... Relaxat total, bucuros de locul cald, Mihai ascultă mai mult din politețe perorația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cald, Mihai ascultă mai mult din politețe perorația bărbatului de lîngă el, dîndu-și seama că-i amețit bine, de vreme ce a trecut la "tu"; tocmai el, Muraru, tipul sobru, căruia nu-i trec prea mulți pe dinainte, majoritatea inginerilor tineri din uzină, care au terminat facultatea la Iași, avîndu-1 conferențiar la cursul de sinteze organice. Spuneți-mi, întreabă Mihai într-o clipă de tăcere cum de-ați părăsit catedra? Ideea mea începe Muraru grav, de parcă ar fi într-un amfiteatru nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de doctor în științe, pentru care muncesc măcar un sfert din inginerii tineri din cercetare și pe care și-l va lua odată cu zburatul porcilor peste zidurile Cetății Neamțului, îmi trimitea mașina la autogară, înainte. După ce-am ajuns angajatul uzinei, văzînd că nu mișc în nici un fel, să-l iau coautor ori să-l perii, mă tratează cu sictir continuu. Uite aici! arată el buricul degetului mic aici îl am la orice discuție. Dacă-l scuturi zdravăn, se îndoiește și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Am vrut s-o transfer de acolo; poate că într-un alt mediu..., ba chiar sigur că alt mediu... Ce, a vrut s-audă?! Cum lucram în ziua aceea în sufragerie, masa desfăcută, plină cu hîrtii, un calculator împrumutat de la uzină..., cred că la o întrebare de-a ei ori la vreo opinie despre cutare colegă, oi fi dat un răspuns așa..., n-are nici simțul umorului; numai ce-o văd venind cu cratița plină cu fasole și-o răstoarnă uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
face un gest de salut Muraru. Aveți dreptate, tovarășe ofițer. Plutonier corectează milițianul. Ofițer! precizează Muraru am o gură de aur! Dornic s-o isprăvească mai repede, gîndind că mai poate prinde vreo cursă întîrziată, care să-l ducă la uzină, Mihai îl ia de braț pe Muraru și ies împreună pe ușile mari, izbiți înapoi doi pași de furia viscolului, imediat ce coboară treptele de marmură ale hotelului. Acolo! arată Muraru cu degetul și o pornesc împreună, de braț, prin zăpada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sat cînd și cînd ? întreabă Mihai. Da. Ai noștri, care umblă prin județ cu treburi, au aflat că-i de dincolo de Iași, dintr-un sat. Ce-o fi avînd cu nea Toader? Lui nea Toader începuse să-i placă în uzină spune Ion cufundat în scaun, sorbind din cafea -, dar numai ce-l trimit ăia acasă, să-l lămurească pe moș Ion să se treacă la colectiv. O dată, de două, de mai multe ori. După ce l-a bătut pe tat-su
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din cauza lui... Cred spune Ion după un timp de tăcere, văzîndu-l pe Mihai că ascultă întors cu spatele, preocupat de etanșarea ferestrei în care lovește viscolul -, ba am impresia că la el au dispărut cîteva din interfoanele "I.T.T." primite pentru uzină, recepționate de mine. Cînd am semnalat lipsa, mi-au fost luate de pe inventar și-am răsuflat ușurat. De curînd, l-am prins pe-un tehnician că mi-a șterpelit un aparat telefonic. M-a luat la o bere, cum că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
începe să sune din nou și, după cum răspunde șeful autogării, se înțelege că altcineva întreabă de cursa rapidă. Mulțumit de asigurările primite, asigurări care se repetă și acum, celui din telefon, Vlad iese, îndreptîndu-se spre stația autobuzelor ce merg la uzină. Eram la șeful autogării cînd întrebai de geamantane spune Vlad, rotindu-se cînd cu spatele, cînd cu pieptul spre gura cuptorului instalației de laborator, să se încălzească. Afară e prăpăd, nu-i prea ger, dar suflă vîntul și viscolește din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
finisarea unor vile, nu la vreo secție. Dumneavoastră aveți aproape trei mii; la o adică, puteți să plătiți orele pontate aici, eu, nu, că am o mie șapte sute, abia venit din facultate, fără bani, fără haine, cu mobilier împrumutat de la uzină. Cornea se uită lung la tînărul din fața sa, măsurîndu-l cu o privire calmă, întrebîndu-se dacă e bine ori nu să-l înfrunte. Nu știu nimic de Bogdan. Cînd va sosi tovarășul inginer Stanciu am să-l întreb. Ce doriți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
acuzîndu-mă că-l las să lucreze în oraș. Zice că știe sigur că lucrează în oraș, trimis de mine, la niște vile. Ce, eu fac afaceri aici?! Așa rău am ajuns? Tovarășe Cornea, surîde Stanciu toată lumea se agită din cauza întroienirilor, uzina riscă să nu primească materia primă la timp iar dumneata tocmai dumneata, care n-ai ce face pe-o vreme ca asta! vii și-mi faci mizerie... Apropo: iar nu mi s-a măturat biroul, treabă-i asta?! Dacă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lui, Stanciu are o explozie de furie, vărsînd asupra pereților potopul de sfinți și arhangheli, așa cum a mai făcut și anul trecut în primăvară, cînd a trebuit să-și pună subalternii să întocmească un proiect de absolvire pentru cineva din afara uzinei. Pleacă furios către director, gata să-l ia de mînă și să-l ducă la județ, dar, ca și atunci, pînă ajunge în fața ușii capitonate, se calmează, așa că prezintă, supus, cele aflate, insistînd asupra oricărui amănunt. Mulțumesc! dă afirmativ din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
chimist foarte bun. I-am citit lucrarea de diplomă și mi se pare... Cine știe de unde-o fi copiat-o! La montaj dai un stagiar mai liniștit, care să se ocupe îndeaproape de respectarea concordanței dintre proiecte și montaj. La uzină se vine pentru producție, nu pentru muncă agitatorică, preocupare ce poate ușor degenera în instigație. Ai pe cine da la montaj? Da, pe unul Zaharia, Dinu Zaharia, un tip retras și, cred, foarte bine pregătit. Iar pe Vlădeanu, parcă am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
zîmbetul superior al Mariei Săteanu de aseară, din barul-pivniță, ori pivnița-bar, a cărei amintire, de la jocul de lumini, gesturile largi ale lui Săteanu, batjocura Mariei, pînă la imaginea interiorului sofisticat și-a gîndului că toată instalația e făcută de sudorul uzinei, pe de pomană, mărește furia lui Mihai, învecinînd-o cu ura, poate chiar și pentru vînătăile cu care a ieșit de două-trei ori în drum. Singurul cîștig este discuția despre femeia aceea superbă, Camelia Prisecan; are dreptate nea Toader, trebuie s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
are nimic din catifelarea celeilalte; pînă și cultura doctoriței este o formă de spoială, o acumulare care nu a schimbat nimic în sufletul ei, dovadă întrebarea pusă lui Mihai dacă vrea să asculte o sîrbă... "Ce caut eu aici, în uzină, la o margine de lume, vînînd fuste, suportînd ignoranța?! O partidă n-am să fac cu fata lui Săteanu, și chiar de-aș face, nu-i o soluție... Cinstit cu mine însumi, așa cum m-a învățat Doamna Ana să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a învățat Doamna Ana să fiu, trebuie să recunosc că gîndurile pentru Doina au fost altceva decît vînătoarea de zestre, de condiție socială și materială. O clipă, mi-am zis că, ajungîndu-i soț, nu va mai trebui să muncesc în uzină, că aș putea avea timp pentru a-mi umple golurile de cultură, m-aș putea dedica scrisului. Dar, la urma urmei, asta nu-i o pensionare înainte de vreme? Și-apoi, dacă vine un vîrtej și pică Săteanu... De fapt, literatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu dosare beton. " În fond, ce-mi trebuie mie balamuc? La Cooperări trebuie să fii cu zece-douăzeci de ani de experiență în producție, ori în cercetare, să știi ce să ceri și ce să vezi cînd te plimbi prin vreo uzină, ce să întrebi la o discuție. Nea Toader i-o fi spus ceva directorului și pățesc la fel ca Ion: descoperit peste noapte, promovat cu laude... Nici chiar așa! Măcar atîta respect față de mine însumi îmi pot permite, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
laude... Nici chiar așa! Măcar atîta respect față de mine însumi îmi pot permite, să nu accept un loc unde... Și de ce să nu fiu sincer? Aici, în secție, e mai bine; dealtfel, trebuie să stau, să prind adevăratul puls al uzinei, să scriu... Să scriu acum, despre cei de-acum. Uzina văzută din trecere e schemă, panou de onoare, cafele în biroul directorului, tușe groase, realitate mai puțin. Mîine, cînd vin la serviciu, am să-i spui doamnei Matei că refuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
îmi pot permite, să nu accept un loc unde... Și de ce să nu fiu sincer? Aici, în secție, e mai bine; dealtfel, trebuie să stau, să prind adevăratul puls al uzinei, să scriu... Să scriu acum, despre cei de-acum. Uzina văzută din trecere e schemă, panou de onoare, cafele în biroul directorului, tușe groase, realitate mai puțin. Mîine, cînd vin la serviciu, am să-i spui doamnei Matei că refuz." Hotărît să rămînă în cercetare, Mihai se îmbracă și pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
l-a impresionat cînd l-a strîns cu putere de mînă, invitîndu-l să-i viziteze cît mai des, oferindu-se să-i asigure transferul în Iași, poate chiar la Universitate, dacă nu la un institut de cercetări sau la vreo uzină. Numai fata, la despărțire în stația de autobuz, s-a arătat nemulțumită: Zău, nu mă mai apropia, că iar... Am de învățat seara asta! a conchis ea nervoasă, retrăgîndu-se, iar atitudinea asta, a ei, s-a cuibărit adînc în sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
precipită cel din fața ei, ridicînd numai pentru o clipă ochii, atît cît să-i confirme. Așa... așa m-a învățat un... un tovarăș de la partid. De la partid? întreabă grav femeia, cu o nuanță ușor ironică. Da, de la partidul nostru, de la uzină. A, și ce partid aveți voi la uzină? Ochii bărbatului se ridică brusc, înfruntînd privirea ironică a femeii, încruntîndu-se. Ia te rog să ieși afară! face femeia un gest autoritar spre ușă, întinzînd mîna albă, împlinită, ieșită grațios din mîneca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
clipă ochii, atît cît să-i confirme. Așa... așa m-a învățat un... un tovarăș de la partid. De la partid? întreabă grav femeia, cu o nuanță ușor ironică. Da, de la partidul nostru, de la uzină. A, și ce partid aveți voi la uzină? Ochii bărbatului se ridică brusc, înfruntînd privirea ironică a femeii, încruntîndu-se. Ia te rog să ieși afară! face femeia un gest autoritar spre ușă, întinzînd mîna albă, împlinită, ieșită grațios din mîneca largă a capotului de interior. Ies, doamnă, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
am telefonat doar să fii gata; afară a început să ningă și... Mergeți voi înainte. Eu am... a pufnit batjocoritor femeia am de discutat o problemă... politică. Cine-i individul? a întrebat fata. Un trimis al partidului de la ei din uzină. Vă dați seama, dragii mei, are impresia că e de ajuns să spună cuvîntul partid că-i și sînt deschise toate porțile face femeia un gest deznădăjduit. Vreți să-l dau eu afară? s-a oferit tînărul asistent, gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de la intrare s-a auzit închisă cu zgomot. Chiar ai de gînd să-l aștepți pe soțul meu la poartă? Da, doamnă! Așteaptă-l. Numai c-o să dureze; e plecat la București, la conducere. Altfel, voi fi dat afară din uzină. Sper să nu piardă mare lucru industria românească. Un muncitor obraznic mai puțin. Dar am avut dreptate! se înfurie bărbatul. De ce-ai mai venit să-mi ceri scuze?! Așa m-au învățat: să-mi cer iertare întîi și, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ce-ai mai venit să-mi ceri scuze?! Așa m-au învățat: să-mi cer iertare întîi și, dacă..., să vorbesc cu domnul profesor se înflăcărează tînărul -, că el o să mă înțeleagă; el știe să înțeleagă, oamenii de la noi din uzină îl iubesc. Te rog să nu-mi mai vorbești așa de înțepat! Asta s-o faci cînd ajungi din nou în sat la tine, clar? De ce să fiu dat afară, doamnă?! strigă bărbatul, înfuriindu-se. Pentru că am mers să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
printre perdelele de pluș din fundul sălii și-și îndreaptă pașii înapoi spre ieșire, ca un hoț rușinat de prezența sa la locul furtului. Dom' Vlădeanu, îi strigă în șoaptă secretara teatrului zărindu-l v-am căutat cu telefonul pe la uzină. Domnul Negrea voia să vă comunice în legătură cu deseară... Mihai mulțumește în șoaptă și cotește în stînga, urcînd spre secretariatul literar. Bine c-ai venit! se bucură secretarul literar văzîndu-l. Voiam să te anunț că deseară, la șase, e vizionare. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]