2,509 matches
-
ATN, 1982, 5; George Niță, „Drumuri pe Olt”, R, 1983, 8; Mircea Filip, „Drumuri pe Olt”, ATN, 1984, 10; Ilie Purcaru, Librarul scriitor, FLC, 1984, 43; Vasile Lucaciu, „Inscripții în cărbune”, TR, 1985, 44; Claudiu Daniel, „Oameni și locuri din Vâlcea”, ARG, 1986, 1; Ion Topolog, Oameni și locuri vâlcene, AST, 1989, 10; Datcu, Dicț. etnolog., II, 67; Ion Măldărescu, Emilian Frâncu, Râmnicu Vâlcea. Mică enciclopedie, II, Râmnicu Vâlcea, 2002, 95-96; Firan, Profiluri, II, 41-43. S.I.
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
ILIESCU, Nicolae (14.VIII.1937, Tomșani, j. Vâlcea), traducător. Este fiul Ioanei (n. Anghel) și al lui Gheorghe Iliescu, țărani. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1960), rămâne asistent la Catedra de literatura rusă. Între 1966 și 1986 a lucrat ca redactor la Editura Tineretului
ILIESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287520_a_288849]
-
pseudonim al lui Virgil Untaru; 16.VIII.1920, Lădești, j. Vâlcea - 28.IX.2006, Paris), critic literar, poet, eseist, jurnalist și editor. Este fiul Mariei (n. Neagoie) și al lui Dumitru Untaru, țărani. Învață la Liceul „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea și își ia bacalaureatul, în 1939, la Liceul „Spiru Haret” din București. Este licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității bucureștene (1943). Debutul literar, sub pseudonimul Virgiliu Angelli, se produce în cursul superior al liceului, în 1939, la
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
lucreze tot sub coordonarea unui sublocotenent de Securitate. 2) În comunele de la poalele munților urma să se creeze o rețea informativă „de calitate“, sarcină de care erau responsabile Raioanele de Securitate Horezu, Vâlcea și Brezoi. Un ofițer de Securitate de la Vâlcea urma să se deplaseze în cele trei raioane, pentru a tria informatorii existenți, eliminându-i pe cei lipsiți de rezultate sau care se deconspiraseră, și recrutând persoane noi în slujba poliției politice, „capabile să dea rezultate pozitive în problema bandelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
FĂT-FRUMOS, revistă de literatură și folclor apărută la Suceava între ianuarie-februarie 1926 și septembrie-decembrie 1933, apoi la Cernăuți între ianuarie-februarie 1934 și mai-iunie 1940, între iulie-august 1941 și iunie 1944, și la Râmnicu Vâlcea între iulie și decembrie 1944. Editori erau Leca Morariu și Bucur Orendovici; redactor și, din 1930, director - Leca Morariu, secretar de redacție - Octavia Lupu-Morariu. Începând cu primul număr din 1928, subtitlul revistei este „Literatură, artă, știință, viață socială”. Ca revistă
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
literatura” (Moscova), „Indian Literature” (New Delhi). Din 1969 este colaborator permanent al ziarului „Orizont” din Râmnicu Vâlcea, o parte a cronicilor literare semnate aici fiind adunate în Memorial de lectură (1972). După 1989 scrie constant în publicațiile vâlcene „Curierul de Vâlcea” și „Informația zilei”. Prezent în antologiile de proză scurtă Clopote de argint (1974) și Înălțimile se cuceresc (1975), M. este nominalizat ca autor de literatură pentru copii și tineret în Internationale Jugend-Bibliothek (München). Atașat până la devoțiune spațiului în care a
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
, Ion (16.II.1924, Horezu, j. Vâlcea), istoric literar. Este fiul Ioanei (n. Comănescu) și al lui Dumitru Hangiu, țărani. Absolvind școala primară la Horezu și școala profesională la Drăgășani (1937-1940), învață la Liceul „Al. Lahovari” din Râmnicu Vâlcea (primele două clase), completat la Sibiu (Liceul „Gh.
HANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
deschis spre inițiere. A semnat și câteva povestiri științifico-fantastice, ca într-o culegere din 1968, intitulată Fantastic! Aventurile unui băiat pe Terra Ignota. SCRIERI: Bună dimineața!, Chișinău, 1952; Nuvele, Chișinău, 1954; Din câte ochii văd, Chișinău, 1957; La ospățul din vâlcea, Chișinău, 1957; Moș Ion de la Budăi pentru nepoțeii săi, Chișinău, 1957; Poem de primăvară, Chișinău, 1957; Legenda rândunicii, Chișinău, 1958; Pentru omul harnic, Chișinău, 1958; Cin’ le paște le cunoaște, Chișinău, 1959; Floare a pământului, Chișinău, 1960; Păcălici, Chișinău, 1960
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
ROȘIANU, Nicolae (10.IV.1935, Mateești, j. Vâlcea), slavist și folclorist. Este fiul Mariei Roșianu (n. Morărescu) și al lui Ion Roșianu, învățători. Urmează școala primară și gimnaziul în localitatea natală, face studii liceale pedagogice la Râmnicu Vâlcea (1949-1953) și Facultatea de Filologie la Universitatea din București, absolvită
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
SMĂRĂNDACHE, Florentin (10.XII.1954, Bălcești, j. Vâlcea), poet, dramaturg și prozator. Este fiul Mariei Smărăndache (n. Mitroescu), asistentă medicală, și al lui Gheorghe Smărăndache, mecanic. Urmează școala generală la Bălcești, apoi Liceul Pedagogic la Craiova și Râmnicu Vâlcea (1969-1974). Licențiat al Facultății de Științe, secția informatică, a
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
Doamnei, biserica Zlătari, lăcașuri de cult la Slănic și la Turbați în Ilfov, cu alt Cantacuzin, Pârvu, fiul lui Drăghici și nepot al lui Șerban Cantacuzino (a fost ctitor ori a terminat lucrările la schiturile Pătroasa din Dâmbovița, țigania din Vâlcea și Lespezi - care fusese început de tatăl său, Drăghici Cantacuzino - și la mănăstirea Cobia; împreună cu maică-sa, Păuna, fiică a lui Diicu Buicescu, este ctitor al bisericii din Măgureni), cu alt fiu al lui Drăghici Cantacuzino, marele vornic Șerban (cel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
SĂRARU, Dinu (30.I.1932, Slătioara, j. Vâlcea), prozator și cronicar teatral. Este fiul Corneliei (n. Morărescu) și al lui Costică Săraru, învățător. Urmează școala primară în comuna natală, apoi învață la liceele „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea (1943-1947), „Matei Basarab” (1947-1948) și „Mihai Viteazul”(1948-1950) din București
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
, Corina Victoria (pseudonim al Corinei Victoria Bădulescu; 25.XII.1936, Pojogi-Cerna, j. Vâlcea), poetă și prozatoare. Este fiica Mariei (n. Ștefănescu) și a lui Ștefan Călugăru, agricultori. Urmează la Timișoara Școala Medie „Eftimie Murgu” (1958-1962) și Școala Tehnică Sanitară (1962-1964). Lucrează ca asistentă socială la Spitalul Militar din Timișoara, ca funcționară la diverse
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
, Felix (6.VI.1949, Mihăești, j. Vâlcea), poet. Urmează școala elementară în comuna natală, Liceul „Nicolae Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea și Școala Postliceală de Biblioteconomie din București, absolvită în 1971. Lucrează pe mai multe șantiere de construcții, la hidrocentralele Lotru, Oltețul, Voineasa, apoi se angajează ca mașinist
SIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
SÂRBU, Valeriu (18.IX.1931, Bujoreni, j. Vâlcea), poet, dramaturg și eseist. Este fiul Tomiței (n. Budeanu) și al lui Gheorghe Sârbu, ofițer. Urmează școala primară și cursurile Liceului „Moise Nicoară” la Arad (1938-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura română (1950-1955
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
Reginei, priveliștea se întindea pe o minunată panoramă: “Fagii și brazii - scrie Regina - pare că voiesc să intre în casă la noi”. <footnote Mite Kremnitz, op. cit., p. 127 footnote> Din atelierul Mariei Sale Regina Elisabeta văzul cuprindea vasta panoramă a vâlcelelor înverzite, întinzându-se până în zarea depărtată a Negoiului. “Carul cu boi” și “Ciobanul” lui Grigorescu, nedespărțiți tovarăși ai Reginei poete, rămași neclintiți la locul lor de cinste, ca simbol al țăranului român împlineau maiestatea sub care se înfățișă acest mândru
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
, Ion (pseudonim al lui Ion D. Popescu; 27.XII.1933, Scăueni, j. Vâlcea), prozator și poet. Este fiul Floarei (n. Diaconu) și al lui Dumitru Popescu, țărani. Frecventează școală primară în satul natal, apoi este elev al Școlii Normale „Andrei Șaguna” din Sibiu. Student al Facultății de Filologie-Istorie din cadrul Universității din Cluj (1952-1956
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]
-
Regman, Noi explorări, 167-173; Ermil Rădulescu, Despre tineri, CNT, 1987, 11; A. I. Brumaru, Situații narative, AST, 1987, 3; Gheorghe Glodeanu, Liceenii, TR, 1988, 14; Arina Petrovici, „Chemarea țărmului la Aquileia”, „Mesager” (Brașov), 1993, 590; Ioan St. Lazăr, Un scriitor adevărat, „Vâlcea literară”, 1993, 2; A. I. Brumaru, Sigiliul Romei eterne, AST, 1993, 4; Negoiță Irimie, Topologul văzut dintr-un zgârie-nori, TR, 1994, 7; Ștefan Cucu, „Chemarea țărmului la Aquileia”, TMS, 1994, 5; Doru Munteanu, Ulisse și iubirea că o boală, AST, 1995
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]
-
ZĂRNESCU, Constantin (24.III.1949, Lăpușata, j. Vâlcea), prozator, dramaturg și eseist. Este fiul Anei (n. Lixandru) și al lui Constantin Zărnescu, tehnician veterinar. Urmează Liceul „Al. I. Cuza” din Horezu (1963-1967) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția română-italiană (1967-1972). Devine redactor la secția
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
Stanley - ziarist - pe urmele acestuia. Foarte numeroase sunt însemnările de voiaj în țară - unele retipărite după alte reviste sau fragmente din cărți apărute, la mănăstiri ori cu destinații culturale: D. Iov, Mănăstirea Măgura („însemnările unui pribeag” dintr-o călătorie lângă Vâlcea), I.L. Caragiale, O vizită la Castelul Iulia Hasdeu, drumeții: Silvestru Moldovan, De prin Ardeal, George Vâlsan, Din Valea Prahovei - sau în străinătate: V.A. Urechia, Românii la Roma, N. Iorga, Veneția, Padova, Verona, Geneva, E. Lovinescu, Impresii din Verona, Pe
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
RĂDULESCU-NIGER, Nicolae G. (2.I.1861, Bârlad - 3.VI.1944, Câineni, j. Vâlcea), prozator, poet, dramaturg și traducător. Este fiul negustorului Radu Gheorghiu. A copilărit la Brăila, fiind înmatriculat la școală cu numele Rădulescu. După moartea tatălui (1877) revine la Bârlad, unde, încă elev, debutează cu proză la „Paloda”, în 1879, an în
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
, Cornel (12.X.1943, Schitu, azi Pietrarii de Sus, j. Vâlcea), critic literar. Este fiul Iulianei (n. Nistor) și al lui Tudor Moraru, țărani. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea, absolvit în 1961, apoi cursurile Facultății de Filologie (1961-1966) și pe cele ale Facultății de Filosofie (1968-1974) la Universitatea din
MORARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
București, str. Cezar Boliac 57; Calea Moșilor 238; str. Biserică Amzei 2. 3905. Most. Ionescu Alex. prin Ionescu A. Gh., 7 apartamente, București, str. Aurora 30. 3906. Ivan C. Matei, 5 apartamente, București, str. Grigore Gabrielescu 8; Prelung. Măgurele 27. Vâlcea, Băile Olănești. Craiova, str. V. Alexandri 144. 3907. Iorgulescu Ilie, 46 apartamente, București, str. Cantemir 80. 3908. Imobiliară Amzei, Șoc. Anonimă, 49 apartamente, București, Piața Amzei 15; str. Mendeleev 17. 3909. Ionescu Ion, 5 apartamente, București, str. Delea Veche 43
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Republicii 22, str. Dionisie 16 5396. Nicolaie Vasile, 29 apartamente, București, str. Nastase Panfil 20, str. Ghiocei 40, 34, str. Drumul Lacul Tei 77 5397. Nicolescu Constantin, 9 apartamente, București, str. Bitolia 29, str. Popa Nan 10, Trei Scaune com. Vâlcele 5398. Neicu Simion și Aurelia, 10 apartamente, București, str. Sevastopol 6, Sinaia str. Generalissimul Stalin 34, 26 5399. Niculescu Ion, 4 apartamente, București, str. Tunari 6, str. Gabrovenii 2 5400. Nicolau Angela, 6 apartamente, București, str. Bucur 7, str. 30
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
NOVAC, Elisaveta (l8.X.1943, Cernișoara, j. Vâlcea), poetă. Este fiica Linei (n. Dumitrașcu) și a lui Nicolae Niță, țărani. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București și a lucrat ca profesoară în învățământul preuniversitar. Între 1971 și 1973 face parte din redacția
NOVAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]