2,798 matches
-
publicate 4 volume și importanța lui Iorga în realizarea României Mari, menționându-se, în mod special, faptul că înainte de Primul Război Mondial a fost principalul propagator la ideii că este necesară și posibilă formarea statului unitar român, înființarea Universității de la Vălenii de Munte, discursul ținut în Parlamentul României întrunit la Iași, la 14 decembrie 1916, care a fost multiplicat și trimis în tanșee, marcând un moment de revigorare a speranței românești în victorie, considerat de Pamfil Șeicaru „un imn de credință
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
inflamat rețelele de socializare, pe cei din fața televizoarelor. Câțiva amețiți de isteria jurnaliștilor iresponsabili ies prin Piața Universității... Dana, credeam că ești una din puținele persoane echilibrate de la ANTENA 3. Ce treabă are soția lui Johannis în cazul violatorilor de la Văleni? E o simplă persoană privată, așa cum au fost soțiile lui Iliescu, a lui Constantinescu și a lui Băsescu. Ce sunt mârlăniile astea fără niciun rost? Apare și Măruță, unul din gunoaiele tv ale României, care a contribuit din plin la
TABLETA DE WEEKEND (124): TRĂIASCĂ ISTERIA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369756_a_371085]
-
României, care a contribuit din plin la exacerbarea instinctelor animalice, promovarea subculturii și distrugerea fibrei morale a milioane de locuitori ai României! Din păcate, nu e singurul! Apropo! „49 de gay s-au oferit voluntar să reeduce banda fotbaliștilor din Văleni (Vaslui) dominată de instincte animalice sexuale. Într-o lună îi va aduce pe calea cea bună!... Nu le va mai trebui sex cât vor trăi! Cui pe cui se scoate!” O știre beton, nu? Demnă de cocălarii presei românești. Să
TABLETA DE WEEKEND (124): TRĂIASCĂ ISTERIA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369756_a_371085]
-
fără acoperire! (va urma) Bibliography: Herodot: Historiarum Liberi IX edidit Henri Rudolph Dietsch. Edițio altera Curavit H. Kellenberg vol. I Lipsiae, în Aedibus, B. G. Tenbueri, 1885; Herodot: Traducerea româneasca publicată după manuscrisul găsit în manastiirea Coșula, de N. Iorga, Vălenii de Munte. Tip. Neamul Rom. Șoc. Pe acțiuni, 1909, p. 553; Dione Cassius: Historia romana, vol. I-V, Leipzig, Taubner, 1864; Hoefer, tomes I-IV, ed. ÎI, Paris, Hachette, 1865; W. Froehner: La Colonne Trajane d'après le surmoulage exécuté
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
care a scris o carte, care a publicat ceva din sufletul său nu poate fi rău. Uite, de exemplu Miron Radu Paraschivescu pe care l-am cunoscut și i-am publicat un poem, îmi spunea, când m-am dus la Vălenii de Munte, chiar în 1971, înainte de a muri: ,, Dragul meu, eu dacă aș afla că la Satu Mare e un om căruia îi place o poezie de-a mea, m-aș duce să-i sărut mâna”, metaforic vorbind. E clar, un
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
Schimbarea numelor localităților a avut loc prin Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964, măsură prin care s-au schimbat denumirile a numeroase comune și sate din România, deoarece acestea erau considerate nepotrivite noilor realități socio-economice din România comunistă. 2. Văleni - fostul sat Șchiopeni, este poziționat geografic la sud-vest de satul Pădureni, pe valea pârâului Șchiopeni, urmele de locuire omenească datând din epoca neoliticului, Cultura Cucuteni. Este atestat sub numele de Făurei în anul 1448. Își trage numele de la Ilie Șchiopul
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
Pădureni; Reabilitarea Bibliotecii Comunale - prin aducerea acesteia la standarde europene, bibliotecă ce deține aproape 20.000 de exemplare - fond de carte în momentul de față; Dotarea și reabilitarea unităților educaționale de pe raza comunei; Înființarea unui centru pentru persoane vârstnice la Văleni; Infrastructură; Alimentare cu apă, canalizare și... lista proiectelor continuă. Sunt foarte multe și, cu siguranță, de vei reveni la Pădureni, drag călător, vei fi uimit să vezi că în fiecare an o parte din ele, treptat, vor fi realizate. Voința
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
am păstrat într-un colț de memorie? Amerizând undeva an întrebat. Cum se numește orașul acesta? - Potricaliul de Miroase. Fantastic! Am vrut să protestez, mi s-a părut că sunt ironizat ... - Stiți că există și un oraș care se numește Vălenii de Munte, altul Roșiorii de Vede? Atunci de ce să nu...” Eugenia DUMITRIU Alexandria 1 februarie 2014 ------------------------------ Curriculum Vitae. M-am născut în Roșiorii de Vede, județul Teleorman, la 2 iulie 1960. Am absolvit liceul Al. Ioan Cuza, secția Filologie-istorie, 1979
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
aspect economic, social și cultural, a făcut să devină capitala județului Câmpulung, unitate administrativă în limitele fostului Ocol, care a fost unul din cele mai prospere ale țării din acea vreme. După modelul Universității libere fondate de Nicolae Iorga la Vălenii de Munte, societatea academică „Junimea” din Cernăuți a deschis în această reședință de județ o Universitate liberă. În anii regimului comunist, paradoxal sau nu, în unele perioade de timp, industria orașului Câmpulung Moldovenesc s-a dezvoltat vizibil. Favorizați de un
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
tenisemnă de excepție și o fostă președintă a Federației Române de Tenis, Ruxandra Dragomir. Ce vedem la adversarii politici pe liste însă ? Din primele 8 poziții pe listă, jumătate aparțin unor rude ale șefilor PNL. Pe locul 2 este Adina Vălean, soția lui Crin Antonescu. Pe locul 3 este Ramona Mănescu, soția lui Rareș Mănescu (primarul sectorului 6 din București și secretarul general al PNL). Pe locul 7 este Mihai Țurcanu, fratele lui Florin Țurcanu (președintele Consiliului Județean Botoșani și șeful
PARTIDUL MIŞCAREA POPULARĂ O ALTERNATIVĂ PE SCENA POLITICĂ DIN ROMÂNIA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353559_a_354888]
-
alimentarea cu apă a satului, a amenajat centrul civic din Poiana Primăriei cu asfalt, bănci, scenă, va începe în curând amenajarea Pleșuvei, ca să nu mai inunde satul în caz de potoape cum a fost cel din 1999 și multe altele”; • Vălenii: „Nu știm dacă este păcătos, dar știm că în satul nostru a construit biserică nouă. Preotul Carăbea spunea că n-ar fi putut, cu enoriașii lui, nici măcar s-o dărâme pe cea veche, dar s-o mai construiască pe cea
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
Ediția nr. 310 din 06 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului JENĂ ȘI PLĂCERE De sfioasă ce-mi era.. În cap polele-și punea. VEVERIȚA, rușinosă... Cum sunt fetele la noi, Grăbită, -mi ieși din casă Și, direcția-n "ZĂVOI". LUPU, din Vălenii Seci, Lângă-un arbore stătea... - Unde vrei să treci, madam?! Umblă URSU prin vâlcea. - O!... să te bată nenorocul, Animal fără prihană!... În potecă-ți găsiși locul? - Ce să fac, defect de vrană. Pudică, nevoie mare... Să nu vadă cepul
J E N Ă Ş I P L Ă C E R E de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357153_a_358482]
-
naștere. Pe toți, Părintele Nicolae Tănase i-a adunat în tabăra de pe văi și dintre dealuri. Povestea a început în anul 1990. După cum am mai spus, fiind tată a șase copii proprii, cu soția educatoare la o grădiniță din orașul Vălenii de Munte, Părintele Nicolae Tănase a început un adevărat război împotriva avortului, iar mamele pe care le convingea să-și nască pruncii îi lăsau în grija lui. În anul 1997, în tabăra din vale erau 30 de locuri. Acum, în
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
sponsorizări în bani, alimente, materiale de construcție etc. vă rugăm să îi contactați direct. Societățile comerciale care doresc să îi sprijine prin sponsorizări pot încheia contracte de sponsorizare cu organizația Pro Vita, conform legilor în vigoare. Adresa este: Asociația “Pro-Vita” Vălenii de Munte - Valea Plopului. Adresa: B-dul Nicolae Iorga 72, localitatea Vălenii de Munte, 106400, județul Prahova tel/fax: (244) 280695 Pro Vita și Valea Plopului - localizare și căi de acces: Itinerar pentru a merge la Valea Plopului: București Nord - Ploiești
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
îi contactați direct. Societățile comerciale care doresc să îi sprijine prin sponsorizări pot încheia contracte de sponsorizare cu organizația Pro Vita, conform legilor în vigoare. Adresa este: Asociația “Pro-Vita” Vălenii de Munte - Valea Plopului. Adresa: B-dul Nicolae Iorga 72, localitatea Vălenii de Munte, 106400, județul Prahova tel/fax: (244) 280695 Pro Vita și Valea Plopului - localizare și căi de acces: Itinerar pentru a merge la Valea Plopului: București Nord - Ploiești Sud (60 km - E60) Vălenii de Munte (30 km - 1A) Nucșoara
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
Adresa: B-dul Nicolae Iorga 72, localitatea Vălenii de Munte, 106400, județul Prahova tel/fax: (244) 280695 Pro Vita și Valea Plopului - localizare și căi de acces: Itinerar pentru a merge la Valea Plopului: București Nord - Ploiești Sud (60 km - E60) Vălenii de Munte (30 km - 1A) Nucșoara de Jos (13 km) - la dreapta Valea Plopului și Valea Screzii (7 km) Preot Nicolae Tănase, Parohia Valea Plopului, Comuna Posești, Județul Prahova, cod 2124, România. Pagina pe internet este: www.asociatiaprovita.org . În
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
Baciu Publicat în: Ediția nr. 325 din 21 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului FEREASTRĂ PENTRU SUFLETELE NOASTRE Când soarele abia trecuse de prânz, iar noiembrie se legăna în hamacul cerului, savurând sfințenia începutului postului Crăciunului, am trecut pragul porții Mănăstirii Văleni din Sălătrucul Argeșului, nu înainte de a primi cuminecarea monahiei Eleodora Papuc, sareța acestui locaș de cult a cărui candelă stă aprinsă de peste trei veacuri. E o răcoare blândă de mijloc de toamnă, însă liniștea locului îți pătrunde prin fereastra sufletului
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
venită aici, în 1989 - pare o rugăciune. Ne mărturisește istoria acestui așezământ monahal, durat pe temelia de credință a unor creștini evlavioși, la mijlocul secolului al XVII-lea, lângă poalele unui deal împădurit, în luminișul poienii de pe firul argintiu al pârâului Văleni, nu departe de apa Topologului. „Prima biserică, aceea ce poartă hramul Sfânta Treime a fost construită din lemn, în înainte de 1665 de către Zosim schimonahul (Zaharia Grădișteanul). Până la războiul ruso-turc (1787-1792) a fost mănăstire de călugări. Fiind pustiită, Iosif I, episcopul
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
episcopul cărturar al Argeșului mută după acest război pe cei câțiva călugări care mai rămăseseră la Mănăstirea Robaia, iar aici aduce călugărițe de la diferite schituri desființate: Prosia, Slătioara, Bocănita. În 1810, Dorotei, arhimandritul Mănăstirii Argeș, al cărui metoc era Schitul Văleni, extinde planul bisericii, adăugându-i o tindă. Prin grija stareței Platonida, biserica refăcută a fost pictată (1826-1829). În anii 1860, stareța Mănăstirii a fost sora marelui om politic Ion Brătianu, care a intrat în cinul călugăresc sub numele de maica
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
și cărămidă, iar cei interiori din grădele de nuiele, tavanele fiind consolidate cu bârne masive de stejar. Aici, schimonahul, a organizat, începând cu 1665, o școală de grămătici cu durata de 4 ani. Învățământul fiind gratuit, iar preotul „Gheorghe ot Văleni”, originar din Transilvania, slujitor al acestui sfânt altar, se dovedea, prin a sa „Adunare de câteva istorii în stihuri”, un snesibil versificator preocupat de „deșertăciunea lumii”. Dincolo, peste alee, aproape de intrarea în complexul monahal, se află Casa Topârceanu. De ce se
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
Topârceanu. De ce se numește așa ne spune maica stareță: „George Topîrceanu s-a născut la 20 martie 1886, în Azilul „Elena Doamna” din București, unde mama lui, Paraschiva, lucra ca țesătoare de covoare. Această îndeletnicire a adus-o la Mănăstirea Văleni unde măicuțele de aici aveau ateliere de țesătorie. Tatăl său, Ion Topîrceanu era cojocar de meserie. George a urmat, ultimele clase primare la Șuici (satul Văleni făcând parte atunci din această comună). Mama sa lucra la Mănăstirea Văleni ca țesătoare
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
lui, Paraschiva, lucra ca țesătoare de covoare. Această îndeletnicire a adus-o la Mănăstirea Văleni unde măicuțele de aici aveau ateliere de țesătorie. Tatăl său, Ion Topîrceanu era cojocar de meserie. George a urmat, ultimele clase primare la Șuici (satul Văleni făcând parte atunci din această comună). Mama sa lucra la Mănăstirea Văleni ca țesătoare de covoare.” Aici, George Topîrceanu a compus primele versuri, în clasa a III-a și apoi a chemat un coleg de clasă în spatele școlii unde i-
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
la Mănăstirea Văleni unde măicuțele de aici aveau ateliere de țesătorie. Tatăl său, Ion Topîrceanu era cojocar de meserie. George a urmat, ultimele clase primare la Șuici (satul Văleni făcând parte atunci din această comună). Mama sa lucra la Mănăstirea Văleni ca țesătoare de covoare.” Aici, George Topîrceanu a compus primele versuri, în clasa a III-a și apoi a chemat un coleg de clasă în spatele școlii unde i-a citit câteva strofe dintr-o poezie. Aceasta se încheia cu versurile
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
lucrare ce suspină de sfințenie”, după zicerea monahiei Eleodora. Am notat toate acestea mai întâi cu inima, apoi cu memoria. Le-am trăit vreme de două ceasuri și am plecat mai curați cu o veșnicie. Și poate că povestea Mănăstirii Văleni ar fi fost incompletă dacă stareța Eleodora nu ne-ar fi lăsat o părticică din sufletul ei cu aromă de anafură. O părticică din sufletul ei, fereastră pentru sufletele noastre. Notă. [1]. Paraschivescu Belizarie - născut la Buzău în 1817 -, vestit
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
Buna Vestire din Domneștii de Jos. S-a căsătorit aici, cu Safta Sultanii - primă soție. Nu puține sunt bisericile pictate de el: „Tâmpla de la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, bisericile din Berevoiești, Pietroșani, Nucșoara, Corbi, Flămânda din Câmpulung-Mușcel, Tigveni, Pitești, Mănăstirea Văleni, Mănăstirea Stănișoara, Mănăstirea Frăsineni, Rudeni, Stroiești, Zărnești, Rudeni, Groși ... .”, cum arată Petre Ionescu Muscel în „Revista istorică a comunei Domnești”, nr. 2-4 din 1940/1941. Referință Bibliografică: FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 325
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]