4,223 matches
-
restabilirea legalității, în conformitate cu art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 132. O astfel de interpretare sistematică a normelor constituționale, legale și infralegale în materie este de natură să protejeze inclusiv drepturile și interesele legitime ale persoanelor care se consideră vătămate prin decizia de anulare a certificatelor de către Secretariatul de Stat, întrucât persoanele vătămate au deschisă calea unei acțiuni în contencios administrativ, unde se poate verifica legalitatea operațiunilor și a actului de anulare a certificatului care atestă calitatea de Luptător
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
altor documente, în vederea adoptării/aprobării, cu modificările și completările ulterioare) la reclamația administrativă prealabilă formulată de către partea reclamantă. Arată că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, orice persoană care se consideră vătămată în drepturi recunoscute de lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ sau nesoluționarea în termen a unei cereri, se poate adresa instanței competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
sensul nașterii de drepturi și obligații între părți, neavând deci natura juridică a unui act administrativ de autoritate, și, astfel, nu poate forma obiectul unei cereri de anulare în condițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, neavând capacitatea de a vătăma drepturi recunoscute de lege și de a putea fi atacat în justiție pentru nelegalitate. În aceste condiții, solicită admiterea excepției inadmisibilității, întrucât adresa contestată nu întrunește elementele și caracteristicile actului administrativ care poate fi atacat în fața instanțelor de contencios
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
sensul nașterii de drepturi și obligații între părți, neavând deci natura juridică a unui act administrativ de autoritate și, astfel, nu poate forma obiectul unei cereri de anulare în condițiile art. l din Legea nr. 554/2004, neavând capacitatea de a vătăma drepturi recunoscute de lege și de a putea fi atacat în justiție pentru nelegalitate. Instanța constată că, prin Adresa nr. […]/[…]/[…]/11.01.2022, Secretariatul General al Guvernului a respins solicitarea reclamantei de revocare a art. 83 alin. (1) din anexa la H.G.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
art. 52, art. 126 alin. (6) din Constituție, dispozițiile criticate fiind neconstituționale în măsura în care se dispune prelungirea stării de alertă fără existența unei proceduri de atac efective care să garanteze persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime sunt vătămate posibilitatea anulării în justiție într-un termen mai scurt de 30 de zile a hotărârii Guvernului prin care se dispune prelungirea stării de alertă, precum și a ordinelor și a instrucțiunilor prin care se stabilește aplicarea unor măsuri în perioada
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia“. Astfel, legiuitorul a înțeles să stabilească, în sarcina persoanei care se consideră vătămată prin emiterea unui act administrativ, obligația de a formula plângere prealabilă anterior învestirii instanței cu soluționarea cererii de anulare a actului contestat, îndeplinirea întocmai a acestei obligații fiind una dintre condițiile sine qua non ale admisibilității în principiu a acțiunii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare - pentru a avea posibilitatea legală de a deduce judecății cererea vizând anularea actului administrativ. Per a contrario, „este prematură acțiunea formulată de persoana care se consideră vătămată în situația în care aceasta s-a adresat instanței de contencios administrativ, fără a mai aștepta, pe de o parte, ca autoritatea publică să răspundă procedurii prealabile și, pe de altă parte, împlinirea termenului de 30 de zile prevăzut de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
administrativ. Potrivit art. 28 din Legea nr. 554/2004, dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte, compatibilitatea aplicării normelor de procedură civilă stabilindu-se de instanță, cu prilejul soluționării cauzei. Raportat la acest temei implicit, apreciază că ordonanța președințială în materia contenciosului administrativ este inadmisibilă. Pretențiile
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia“. Astfel, legiuitorul a înțeles să stabilească, în sarcina persoanei care se consideră vătămată prin emiterea unui act administrativ, obligația de a formula plângere prealabilă anterior învestirii instanței cu soluționarea cererii de anulare a actului contestat, îndeplinirea întocmai a acestei obligații fiind una dintre condițiile sine qua non ale admisibilității în principiu a acțiunii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
acte ale prim-ministrului României, întrucât acesta, în calitate de autoritate publică unipersonală, nu poate emite decât decizii [art. 29 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare]. În speță, este evident că persoanele vătămate prin emiterea hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență pot solicita anularea acestor acte numai în contradictoriu cu entitatea emitentă. Acordând acestei structuri dreptul de a emite acte administrative, legea îi acordă și capacitatea de a sta în judecată, atunci
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
nici nu a justificat folosul practic pentru sine, rezultat din anularea unor acte normative și acte administrative emise de autorități publice centrale și locale, atât timp cât nu a invocat vreun drept sau vreun interes personal care să fi fost vătămat prin acestea. Astfel, acesta afirmă și susține, fără temei, cu caracter general, faptul că măsurile adoptate de Guvern sunt nelegale, pe considerentul că ar crea o situație discriminatorie între persoanele vaccinate și cele nevaccinate, prin instituirea obligativității prezentării dovezii vaccinării
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
neutralizați SARS-CoV-2. De altfel, ținând seama de spectrul foarte larg de drepturi și libertăți afectate prin H.G. nr. 1.242/2021, este aproape imposibil a se susține că persoanele nevaccinate, netrecute prin boală (cu deținerea dovezii aferente) și netestate nu ar fi vătămate, actul contestat vizând practic viața de zi cu zi a cetățenilor, în cele mai obișnuite manifestări ale ei. Față de cele de mai sus, excepția lipsei de interes va fi respinsă ca neîntemeiată. În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
actului administrativ (în speță, starea de epidemie), coroborat cu faptul că, într-un final, reclamantul ar fi ieșit totuși de sub influența actului vătămător și, eventual, ar fi putut să solicite și despăgubiri retroactive pentru perioada în care a fost vătămat temporar de acesta. Interzicerea accesului la o procedură judiciară de suspendare a efectelor vătămătoare ale actului administrativ constituie, evident, o ingerință în dreptul de acces la justiție (recunoscut de art. 21 din Constituția României, de art. 6 din Convenția europeană
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
a actului), cel puțin condiția proporționalității ingerinței nu mai este îndeplinită. În aceasta privință este incidentă Decizia nr. 392/2021, din al cărei conținut rezultă că, în viziunea Curții Constituționale, dreptul de acces la justiție (art. 21 din Constituție) al persoanei vătămate de o autoritate publică (art. 52 din Constituție), printr-un act administrativ [art. 126, alin. (6) din Constituție], este unul efectiv numai în măsura în care persoana vătămată poate să „înlăture în mod concret și eficient consecințele actelor administrative atacate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
nu au legătură cu obiectul acestor contracte. ... ... 13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 31 privind dreptul la informare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 45 referitor la libertatea economică și în art. 135 privind economia. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 397 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281921]
-
s-au constituit parte civilă în procesul penal pot introduce acțiune la instanța civilă dacă, prin hotărâre definitivă, instanța penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă. Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în fața instanței civile. Așadar, persoana vătămată prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală pentru care se dispune renunțarea la urmărirea penală beneficiază de mijloacele procesuale necesare pentru a obține repararea prejudiciului ce i-a fost produs prin săvârșirea respectivei fapte, indiferent dacă s-a constituit
DECIZIA nr. 630 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281891]
-
art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil și a art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 24 - Dreptul la apărare, ale art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 129 - Folosirea căilor de atac, precum și ale art. 146 lit. d) privind competența Curții Constituționale de a soluționa excepțiile de neconstituționalitate. ... 21
DECIZIA nr. 527 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281890]
-
pe care le ocupă nu de la foștii proprietari, ci de la stat. ... 19. Prin Decizia nr. 4 din 2 februarie 1999, precitată, Curtea Constituțională a reținut că din analiza dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 112/1995 rezultă că persoanele vătămate în drepturile lor prin trecerea în proprietatea statului a locuințelor lor beneficiază de măsuri reparatorii. Legea nr. 112/1995 are ca obiect reglementarea măsurilor reparatorii doar în anumite situații de trecere în proprietatea statului a bunurilor persoanelor fizice, urmând ca alte
DECIZIA nr. 667 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281971]
-
dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei (... ) “. ... 19. Mai mult, Curtea a reținut că, în susținerea excepției se solicită, în realitate, modificarea dispoziției legale criticate, în sensul prevederii și a persoanei vătămate printre participanții la procesul penal în cazul cărora asigurarea asistenței juridice este obligatorie. Or, modificarea și completarea legii constituie operațiuni legislative care sunt de competența exclusivă a Parlamentului, acestea excedând competenței instanței de contencios constituțional, care, potrivit art. 2 alin.
DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291243]
-
protecția patrimoniului (obiect juridic secundar sau adiacent). ... 27. Includerea infracțiunii în cadrul infracțiunilor de serviciu a fost făcută de legiuitor în funcție de obiectul său juridic principal, însă nu se poate face abstracție de faptul că prin săvârșirea acesteia sunt vătămate și relațiile sociale patrimoniale. ... 28. Aplicând acest raționament, instanțele au pronunțat încheieri definitive prin care au dispus luarea unor măsuri de supraveghere tehnică sau au autorizat prealabil obținerea de către organele de urmărire penală a datelor de trafic și localizare
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
de drept de care să depindă soluționarea pe fond a cauzei. ... 7. În susținerea punctului de vedere formulat s-a arătat că, astfel cum reiese din situația de fapt expusă de instanța de trimitere, inculpații solicitau sume de bani persoanelor vătămate în scopul retragerii de la licitație și, implicit, al neinfluențării prețului acesteia. Prin urmare, având în vedere că întrebarea instanței de trimitere se referă la modalitatea normativă a îndepărtării de la o licitație publică prin coruperea unei persoane, s-a
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Bacău, inculpații și părțile civile. Unul dintre motivele de apel invocate de apelantul inculpat A. S. C. a fost cel privind greșita încadrare juridică a celor două acte materiale referitoare la persoanele vătămate A. L. și D. G. S. în infracțiunea de șantaj, iar nu în infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice, iar, sub acest aspect, inculpatul a făcut referire la infracțiunea de șantaj, în sensul în care este necesar ca actul material
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
de șantaj. Cu alte cuvinte, ceea ce s-a reținut în sarcina inculpaților, în esență, privea faptul că aceștia participau la licitații publice unde exercitau acte de constrângere asupra altor participanți, persoane vătămate. Profitând de lipsa de experiență a persoanelor vătămate în materia licitațiilor publice și uneori de interesul deosebit al acestora de a recupera un imobil care eventual le aparținuse, inculpații acționau în mod coordonat și solicitau sume de bani persoanelor vătămate pentru a se retrage de la licitație și
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
făcut precizarea „de maxim 20%“, ceea ce nu contravineOUG nr. 224/2020 și nu afectează calculul reclamantei, deoarece aceasta nu face parte din categoria întreprinderilor unice. Față de cele arătate mai sus, reclamanta nu se află în poziția de a fi vătămată de prevederile pct. 4.2, 6.7 alin. (4) și art. 2 alin. (1) din anexa nr. 2 din Ordinul nr. 991/2021, deoarece ajutorul financiar aprobat este în cuantum de 20% din baza de calcul rezultată din desfășurarea activităților aferente codurilor CAEN
SENTINȚA CIVILĂ nr. 200 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/289939]
-
16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 46 - Dreptul la moștenire, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 alin. (2) privind condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin prisma unor
DECIZIA nr. 345 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290976]