3,016 matches
-
adulții din jurul meu vorbind despre asta, am ajuns cu timpul, să conștientizez.- Cum și când ai început să te ocupi de origami?- În urmă cu patru ani, când am descoperit la bibliotecă prima carte de origami. La început, vroiam să vad dacă reușesc să fac un singur lucru din carte și nu mă gândeam că o sa fie mai mult. Mi-a plăcut, așa că am epuizat toate cărțile știute și am continuat să caut pe Internet modele noi.- De unde te inspiri atunci când
CAND COPILARIA ESTE CEA MAI FRUMOASA AMINTIRE A VIETII . INTERVIU CU MARA BABICIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350822_a_352151]
-
se regăsește aproape în fiecare poem. Este ipostaziată liric în chip inedit, până și “Moartea morții”: “Mi-a murit umbra / și nu e nimeni / să mi-o-ngroape, / mi-a murit ploaia / și niciun nor / nu vrea să-i fie / vad de ape; / până și moartea mi-a murit, / e zare altui răsărit. / Toplița, 18 iulie 2010”. Un cântec ludic cuprins de un adânc fior metafizic este “ Până la tine” - în care poetul își delimitează locul - spațial și temporal, față de propria sa
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
la un palier precumpănitor estetic. Cât despre domeniul strict spiritual, am avut șansa de a mă afla, nu puțină vreme, în preajma unor ierarhi iluștri: Părintele Nicolae Corneanu, Mitropolit al Banatului, și Părintele, de pioasă aducere-aminte, Bartolomeu Valeriu Anania, Mitropolit al Vadului, Feleacului și Clujului. Așadar, ca om și scriitor, mă pot considera fericit. Pe Părintele Bartolomeu Valeriu Anania l-am cunoscut numai în duh. Nu ne-am întâlnit niciodată față către față. Ceea ce nu ne-a împiedicat - ci, poate, dimpotrivă - să
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
ninse Nu simți, nu vezi și rătăcești întruna Ți-e gându-ascuns în felinare stinse Iubite, tu n-auzi cum strigă bruma? Limassol, Cipru 8 noiembrie 2012 E toamnă-n noi De rătăcești printre tăceri mocnite Și-ți lepezi gându-n vadul orei slute De-asculți în plânsul rozei arămite Romanța trist-a clipelor durute Ești rug aprins pe care ard speranțe Și-n palme porți timid cenuși de vise E toamnă-n noi și-atâtea discrepanțe Se-ascund în colbul filelor
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
adiat de fiorul sacru, avem toate motivele să credem că nici adierile artei nu i-au fost străine” - scria în Introducerea la Cartea Psalmilor[1], eruditul comemorat acum de noi. Timp de 18 ani, în calitatea sa de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului și, din 25 martie 2006, Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Bartolomeu Anania[2] și-a dus la împlinire toate cele dictate de conștiința duhovnicească. Afla-vom multe dintre aceste permanente osteneli pe care a fost
I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA, GRĂITOARE I-A FOST UMBLAREA de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346649_a_347978]
-
Grupul de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii, alături de clericii Dumitru Stăniloae, Constantin Galeriu, Daniel Ciobotea, Constantin Voicescu, Iustin Marchiș, Toader Crâșmariu și de mirenii Horia Bernea, Octavian Ghibu, Teodor Baconsky, Sorin Dumitrescu. La 21 ianuarie 1993 este ales ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului. Hirotonirea întru arhiereu și instalarea în Catedrala din Cluj-Napoca a făcut-o Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist pe data de 7 februarie 1993, înconjurat fiind de un sobor de ierarhi și de o mare mulțime de credincioși
I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA, GRĂITOARE I-A FOST UMBLAREA de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346649_a_347978]
-
desfrunzite cu iz de ploi și mucegai cum trece noaptea un buhai ca întunericul prin site cu seri uimite ce se duc la fel ca umbra după soare spre primăvara viitoare surprinsă de câte-un izbuc cu fragede întrebări la vad în câmpia de prigorii ce se umple de fiorii mitului din Galaad după amiezile precaut mi te iar aduc în față ca un eșec ce se răsfață și nu știu unde să te caut că de la faptă la voroavă neștiută pururi sapă
NU ŞTIU UNDE SĂ TE CAUT de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350993_a_352322]
-
poeților tineri, fie că aparțin Cenaclului de Luni- vai, mai ales lor, promoțiilor echinoxiste, fie că sunt, ca să spun așa, independenți), dar aceasta nu e aruncată acum, precum mănușa, unei necercetate, de dinainte, și neînțelesei lumi; nu-i lipsește, dacă vad bine, nici sila de abstracțiuni a acelora, în locul lor dorind deci a pipăi formele concrete, încă în seve ... înfruntarea, dezgustul, de specioase suavități, bățoșenia existând dar, poeta le îmblânzește numai sub ironia buna: Celule ruginind prin memoria brumată/ Ochii, brațele
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
calm și dezinvolt: Oamenii, cam năzdrăvani, Varsă vinul tot...în Olt! Amețit, se-mpleticește Printre sălciile treze, Și spre Dunăre zorește Ca să se mai...dilueze! Oltul binecuvântat Dunărea înnoblilează: Tămâioasă și Muscat- Valurile ei valsează. Podgoreni, vestiți haiduci Trec prin vadul de-a călare, Veseli și deloc uituci Cântă toți în gura mare: „Oltul nostru - Făt Frumos Limpede și...tulburel, Cu parfum de tămâios Și buchet de Otonel... De te scalzi, devii voinic, Dacă bei, ajungi hazliu... Umbli seara pe colnic
FAIMĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351107_a_352436]
-
din livezi și de fânețe, Căldura din bătrânele binețe Și pacea din amurg, odihnitoare, Podgoriile toamnelor drumețe, Adormitorul murmur de izvoare, Și vorbele de duh, ispititoare, Cât nu încape loc pentru tristețe. Un gând pios ce vine de departe, Prin vaduri de credințe, superstiții, Prin vremi senine și de ceruri sparte. Cândva treceau cu cântec vesel sciții Stârnind ecoul zărilor deșarte, Prin echinoxuri multe și solstiții. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Cotnari / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362
COTNARI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351148_a_352477]
-
adulții din jurul meu vorbind despre asta, am ajuns cu timpul, să conștientizez. - Cum și când ai început să te ocupi de origami? - În urmă cu patru ani, când am descoperit la bibliotecă prima carte de origami. La început, vroiam să vad dacă reușesc să fac un singur lucru din carte și nu mă gândeam că o sa fie mai mult. Mi-a plăcut, așa că am epuizat toate cărțile știute și am continuat să caut pe Internet modele noi. - De unde te inspiri atunci când
DIALOG CU MARA BABICIU DESPRE CUM ESTE SĂ FACI ARTĂ CU O FOAIE DE HÂRTIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352126_a_353455]
-
umbra care-mi stă mereu aproape, Peste pământul îmbrăcat în ape, Pe toate câte știu... sau le-am uitat. Mi-e toamnă... peste anii rătăciți In urma vieții, încă nerostită, Pe valul, care tot se mai agită Să-și facă vad prin munții neclintiți Mi-e toamnă... peste sufletul cărunt, Trecut, de-atâtea ori, prin rătăcire, Mi-e toamnă pe durere și iubire, Pe vorbă, pe tăcere, pe cuvânt. Mi-e toamnă... peste ierni și primăveri Peste sfârșitul verilor trecute, Pe
MI-E TOAMNĂ... PESTE TOAMNELE DE IERI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/356073_a_357402]
-
venise prea târziu? A câta toamnă-i asta? Dansează picăturile de ploaie în toamna ce-mi aduce amintiri își udă vântul haina prin vechile clădiri Copacii se despoaie bătrâne frunze cad sub stropii grei de ploaie se adună apa-n vad. A câta toamnă-i asta Ce vine lăcrimând? Nu vreau ca să le număr și nu voi ști nicicând... E toamnă Ce vreme mohorâtă! Copacii se dezbracă o floare ofilită așteaptă să se treacă. E vântul plin de frunze le-ntoarce
E TOAMNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356078_a_357407]
-
-și fac cărare Parfumului de floare în suflet tu-i fă loc Să știi ca-n lume nu există nenoroc Ci numai împlinire și-mpăcare. Fii cuib pe ram, fii tril de ciocârlie Fii râu, trudind mereu să îți faci vad Aminte doar luând la frunzele ce cad Ce-n primăveri mai verzi-or să reînvie. Așa e viața, urcuș și coborâș, Când zâmbete, când lacrimi și durere, Cu foame muști din faguru-i de miere Dar moartea intră-n tine pe
ALUNGĂ NORII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355441_a_356770]
-
excepție. Un om intransigent și corect. Mă ține de mână. Îi simt un ușor tremur. “Week-end frumos! Week-end frumos ! ” îmi urează un grup de copii din clasa a IX-a, care trec pe lângă noi. Îmi fac cu mâna, ca și cum își vad un coleg. Le răspund la fel. Mă gândesc doar cum aș fi trecut eu pe lângă d-na din fața mea acum câțiva ani. Se schimbă generațiile. Ea surâde. “Să nu rămâi singură! Mă duc, că-mi vine tramvaiul. Duc niște copii
DE CE PLÂNG OAMENII? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356761_a_358090]
-
cu noaptea, dar mai luceau stelele, a sunat un bucium dincolo de Moldova (logic, de pe malul aparținător Verșenilor sau Miroslăveștilor ) și răzeșii cu feciorii lor" (din Davideni), însoțiți și de câțiva dintre oștenii lui Nicoară, "au prins a se aduna spre vaduri". După trecerea râului, vânatorii n-aveau cum să ajungă în pădurea de la Boureni, al cărei amplasament real este întocmai cu cel desprins din dialogul personajelor (când acestea se deplasau, la venirea lor dinspre Iași, prin vadul Siretului, spre vadul Moldovei
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
a se aduna spre vaduri". După trecerea râului, vânatorii n-aveau cum să ajungă în pădurea de la Boureni, al cărei amplasament real este întocmai cu cel desprins din dialogul personajelor (când acestea se deplasau, la venirea lor dinspre Iași, prin vadul Siretului, spre vadul Moldovei din dreptul Păstrăvenilor) decât urmând drumurile și potecile imaginare ale satelor miroslăveștene. În zona proximă pădurii de la Boureni, la vreo cinci kilometri spre sud, există și toponimul "La Budăie", atribuit din vremuri uitate unei răscruci de
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
spre vaduri". După trecerea râului, vânatorii n-aveau cum să ajungă în pădurea de la Boureni, al cărei amplasament real este întocmai cu cel desprins din dialogul personajelor (când acestea se deplasau, la venirea lor dinspre Iași, prin vadul Siretului, spre vadul Moldovei din dreptul Păstrăvenilor) decât urmând drumurile și potecile imaginare ale satelor miroslăveștene. În zona proximă pădurii de la Boureni, la vreo cinci kilometri spre sud, există și toponimul "La Budăie", atribuit din vremuri uitate unei răscruci de cinci drumeaguri din
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
Nicoară Potcoavă" au pornit hăituirea vânatului, ca apoi să-l încarce aici în căruțe, spre a se întoarce la Davideni. În roman, oștenii și "cei opt drepți judecători" care-l însoțeau pe Nicoară, fratele domnitorului Ion-Vodă, în drumul lor dinspre vadurile Siretului, din dreptul Cozmeștilor, către vadurile Moldovei de la Păstrăveni, poposesc noaptea și țin sfat pe malul stâng al Moldovei. Folosind aceleași argumente, legate de topografia locurilor reale și elementele descriptive (de natură topografică) din carte, locul popasului imaginar este identificabil
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
ca apoi să-l încarce aici în căruțe, spre a se întoarce la Davideni. În roman, oștenii și "cei opt drepți judecători" care-l însoțeau pe Nicoară, fratele domnitorului Ion-Vodă, în drumul lor dinspre vadurile Siretului, din dreptul Cozmeștilor, către vadurile Moldovei de la Păstrăveni, poposesc noaptea și țin sfat pe malul stâng al Moldovei. Folosind aceleași argumente, legate de topografia locurilor reale și elementele descriptive (de natură topografică) din carte, locul popasului imaginar este identificabil numai în zăvoaiele satului Miroslăvești. Aici
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
decât onorabil la acțiunile organizate în scopul păstrării unității și spiritului românesc pe meleagurile natale. Donațiile sale respiră din pereții bisericii din sat și zâmbesc armonios prin blândețea și frumusețea culorilor ce o împodobesc. Așezămintele pentru copiii nefericiți din Râul Vadului sau Tălmaciu și-au îmbunătățit substanțial condițiile prin milostenia celui care, crescând de la 3 ani fără mamă a dorit să le readucă acestor copilași zâmbetul pe fețele triste. Și-apoi, câte sute de dolari n-au ajuns la cei nevoiași
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > "STIU SI VAD " DE ION CHIRIAC Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 544 din 27 iunie 2012 Toate Articolele Autorului - - Comentariu - Știu și văd, este o carte de poeme, a poetului Ion Chiriac din Basarabia. Aceasta, a apărut la Ed. Pontos
STIU SI VAD DE ION CHIRIAC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355085_a_356414]
-
medicului - artist ION CHIRIAC, meticulous în gesturi, ținută și rafinament de estet. “ Si ea toată-n unduire, / Ne-mpletește ca o ață, / Să ajungem în Iubire - / Viață ! / Viață! / Viață ! / Viață ! “ - Sămânța pomului și fructul - Constanța Abălașei-Donosă Referință Bibliografică: Stiu si vad de Ion Chiriac / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 544, Anul II, 27 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
STIU SI VAD DE ION CHIRIAC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355085_a_356414]
-
și de sud ale orașului vechi, cu o lungime de circa un kilometru, Ledra Street te captivează într-un mod inexplicabil; unul din teatrele de luptă frecvente ale luptătorilor EOKA (Organizația Națională a Luptătorilor Ciprioți) cu soldații britanici, un real vad al morții după 1955, strada primește la un moment dat porecla de Mile Murder. După 1963, date fiind tensiunile interetnice din Cipru, ciprioții turci se retrag în nordul Nicosiei, devenit una dintre enclavele cipriote turce din insulă. Blocarea străzilor care
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
vitejiei sale . În acest sens este elocvent Hrisovul din 1595 prin care Mihai Viteazul întărește lui Lupu al doilea paharnic satul Ponorălul ( lângă Balta , azi dispărut ), cu tot hotarul și din câmp și din pădure și din apă și din vadul pentru mori și din plai și de pretutindeni. Pentru că acest sat care este mai sus scris l-am cumpărat domnia mea când am fost ban în județul Mehedinți , încă din zilele lui Mihnea Voievod , de la Barbu din Drăgoani și de la
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]