6,856 matches
-
Îmi dau seama că e inutil să protestez împotriva unei astfel de curiozități barbare. În realitate, un roman se scrie totdeauna cu un aliaj de reminiscențe și invenție, în care partea reminiscențelor este cu siguranță cea mai mică și mai vagă." E o indicație prețioasă; s-o utilizăm prin răsturnare, căci Jurnalul e inversul romanului, fiind totuși opera unui scriitor. Invenția e aici partea cea mai mică și mai vagă. Iar dacă romanul e chemat să dea seamă de efectul devastator
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
care partea reminiscențelor este cu siguranță cea mai mică și mai vagă." E o indicație prețioasă; s-o utilizăm prin răsturnare, căci Jurnalul e inversul romanului, fiind totuși opera unui scriitor. Invenția e aici partea cea mai mică și mai vagă. Iar dacă romanul e chemat să dea seamă de efectul devastator al timpului, să recunoaștem că un magistral Jurnal, ca acela de care ne ocupăm aici la Ierusalim, îi face o teribilă concurență, atît în ce privește balzaciana stare civilă, cît și
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
500 de taleri anual, în aceleași condiții. Mănăstirea Ursulinelor, din Sibiu ajunge, în aceeași epocă, un pension de soi, unde învață fiica lui Constantin Varlaam, a lui Constantin Otetelișanu, nepoatele lui Pană Costescu, copilul baroanei de Montesquieu. Nume cu sonorități vagi, astăzi, dar care făceau pîrtie în vremea lor. În străinătate, sînt Zamfirache al lui Hagi Constantin din Sibiu, la Viena. Copilul văduvei un medic, Efrosina dohtoroae, care deprinde meseria tătîne-su, în aceeași capitală. Un orfan susținut de boierul Velara, în
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
a știut să-l exploateze aproape tot filmul. E greu de spus ce rol mai joacă holera în toată povestea, regizorul a făcut pierdute episoadele maladiei sau le-a descărcat de orice dramatism astfel că titlul își găsește doar o vagă justificare. Văd în filmul lui Mike Newell o încercare demnă de luat în seamă, o încercare curajoasă de a "lupta" cu un roman atît de dificil sub aparența de facil a tramei amoroase. În definitiv, complicația romanului ține de rezolvarea
Dragoste și puțină holeră by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8542_a_9867]
-
traumă profundă, nevindecabilă. Prozatorul promovează ca instanță (etică și sentimentală, în egală măsură, de o poeticitate aspră și sumbră) percepția unui copil chinuit de lipsuri, brutalizat de conflicte care îl depășesc, forțat de împrejurări să se maturizeze. Persecuția, privațiunile, amenințările vagi sau precise, bolile alcătuiesc atmosfera deportării. Ele capătă o precizie halucinantă de la un episod la altul, de la o povestire la alta: frigul în Puloverul, teama de moarte în scurta narațiune Moartea, foamea în Puteam fi patru și Ceaiul lui Proust
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
aspiră să influențeze mersul lucrurilor și celălalt, curentul subteran, care transpare la suprafață doar prin convulsii, clătinări de echilibru. O tehnică de acest gen a utilizat și Faulkner în romanul Sartoris. Undeva, în decursul relatării, e strecurată o aluzie (extrem de vagă) la o imagine îngropată în memorie, refulată. Scriitorul împrumută unghiul de observare al eroului său care se ferește să aducă la lumină ghemul incandescent, îl izgonește în afara câmpului de vizibilitate, îl condamnă să vegeteze în întuneric. Pățanii din trecut, laconic
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
animal acvatic, dar refuzam să îl gândesc altfel decât ca pe o himeră umedă și rece." (p. 162). E prea puțin însă pentru a salva un volum compromis - nici proză lirică, nici poezie epică, nici măcar discurs acceptabil în acea formă vagă de învățământ numită la distanță. Nu știu cum altfel să spun", se justifică din când în când Ruxandra Cesereanu, pe parcursul sortării ori inventării de amintiri venerice. Poate fi aceasta o scuză valabilă pentru un autor care se consideră profesionist? "Nașterea dorințelor lichide
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
a putea expune cu drepturi depline la ,,seniori". Și ciclul acesta căpătase, în timp, aerul unei fatalități cosmice. Premiile se dădeau, și ele, în consecință: pentru pictură, pentru sculptură, pentru grafică ș.a.m.d. și se împărțeau frățește după criterii vagi, de la cele politice și pînă la cele sentimentale, în vreme ce curatorul era unul multiplu, adică un colectiv, o instituție și doar cel care făcea panotarea mai putea fi identificat, deoarece, în efortul de a pune o minimă ordine în viitura de
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]
-
ele conjuncturale, era inevitabil ca acest fenomen să dispară, fie prin suspendarea lui voluntară, fie prin erodare naturală, prin lenta epuizare a resurselor. Mentalitatea colectivistă, sentimentul de siguranță lașă pe care ți-l dă adăpostul la umbra mulțimii, statutul existențial vag și starea morală ambiguă, generate amîndouă de acea prezență discretă, la limita irelevanței, într-un organism redundant și diform, erau atunci, în tăietură proaspătă, evidențe de-a dreptul traumatizante. Cu atît mai mult cu cît toți artiștii momentului, fără excepție
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]
-
a judeca pe altul./ Că/ Nu te pricepi să împarți un pai la doi boi./ Și că/ Cu ce dascăl lăcuiește/ Așa carte-alcătuiește." Nu mai întîlnim aici două proverbe-versuri în același metru; rimele dispar și ele, fiind uneori înlocuite cu vagi aliterații sau cu rime interne ("Ce e frumos poartă și ponos"); doar ultimul proverb din serie ia forma unui distih compus din obișnuiții octosilabi trohaici în rimă (Cu ce dascăl lăcuiește/ Așa carte-alcătuiește). Forma proprie Povești vorbii, prezentată mai sus
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
-i decît o impresie. O mișcare parfumată, urmînd o stare de spirit. În sus, sau în jos. "Pe sub amurgu-ntristător/ Curg vălmășaguri de suspine,/ Și-n marea noapte care vine/ Duioase-și pleacă fruntea lor... E vremea rozelor ce mor." Contururi vagi, fără petale și spini, din care se reține, într-un tablou al execuției de toamnă, impresia de mulțime aplecată. Nimic mai mult decît impresia. Același tact, pulsînd în alcătuiri indistincte, numai muzică și culoare: "Pe ritmuri persane, în strofe-așezate,/ Melodic
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
în Grand Central Station, în singurul moment în care ne puteam întîlni: sfertul de oră dintre două trenuri. A trebuit să improvizez foarte repede. Cel mai adesea, înainte de a mă duce să fotografiez pe cineva, n-am nici cea mai vagă idee cum o să arate "decorul". Trebuie să mă adaptez nu numai la lumină, ci și la "decor". Și nici nu pot fi sigură că lumina soarelui va fi potrivită, pentru că lumina soarelui nu arde niciodată direct. Iar alegerea decorului depinde
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
teme importante, atât existențiale cât și abstract-spirituale. Momentele de echilibru pasager -însemnănd chiar și o reevaluare autobiografică- sunt deschise muzicalizării : „În mod straniu, pe neașteptate, timp de câteva clipe mi s-a părut că aud muzica sferelor. Doar niște acorduri vagi, imprecise, așa cum am mai auzit uneori în stările mele de reverie.”(<footnote Idem. pag.93 footnote>) Alteori, când trăirile psihologic-sentimentale tind să se sustragă controlului oricăror norme pozitive, muzica auzită de dincolo de „apele Styxului” devine anarhică. “Tocmai atunci peste
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
din mass-media e aproape opus celui la care ne-am aștepta, care ar rezulta din analiza termenilor care o compun: o informație pe surse nu este o informație cu surse certe, ci, de fapt, un zvon. Expresia - legată de expresiile vagi de tipul "potrivit unor surse", "conform anumitor surse" - a revenit insistent în decembrie, în discuțiile fără sfîrșit din perioada negocierilor pentru noul guvern. Cum televiziunile și-au umplut ore în șir din program cu discuții despre posibila evoluție a negocierilor
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
spui prostioare cu iz de meditații profunde. Nu îți dă și dreptul să le publici. Gândire cu silicoane nu există! Frizerii palavragii, ospătarii care luau bacșiș, gestionarii care nu reciclau ambalajele și, culmea curajului, secretara cu fustă scurtă și cu vagi intenții de curvăsărie reprezentau sursele umorului în perioada comunistă. Acum, mușchii umoriștilor noștri se exersează pe don Jiji, Querida sau Marean, "primarul care este". Ele, ca persoane și personaje reale, nu au nimic umoristic. Sunt penibile. Ceea ce e cu totul
Și vedetele scriu! by Constantin Stan () [Corola-journal/Journalistic/7778_a_9103]
-
sa aventuroasă și suita de minuni care îi marchează destinul sînt aici importante, ci funcția lui, calitatea de sursă pentru o întreagă tipologie a unei estetici sacre. Pentru că în țesătura pînzei, în țesătura intimă a fibrei, s-au imprimat semnele vagi ale chipului și ale trupului cristic. înviat din morți și înălțat la ceruri, ieșit, cu alte cuvinte, din istorie și din lumea senzorială, Iisus a lăsat pe lințoliu imaginea adevărată a făpturii sale. Studii aplicate, cu pretenții savante ori fundamentate
Imaginea, între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7983_a_9308]
-
Katharine) Fiica unui medic. Studentă. Pe urmă studiază la Conservator și debutează în teatru la New York. Acum, la douăzeci și șase de ani, vedetă la Hollywood. Inteligentă, plină de personalitate și de talent. Dar foarte snoabă, foarte orgolioasă, caracter rău. Vagă logodnică a miliardarului Howard Hugues. Locuiește la Beverly Hills cu o prietenă, Laura Harding". Editura Palimpsest ar putea obține cu greu o notă de trecere pentru felul în care a editat această carte. Ea pare tipărită după o versiune la
Visurile de celuloid by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7995_a_9320]
-
dau jos motorul cu acareturile demontate" (vwforum.ro); "una bucată PC (imprimantă, scanner, căști, boxe, na, tot acaretul)" (beingsara.weblog.ro). Cum se vede din ultimul exemplu, uneori singularul acaret e folosit ca termen colectiv pentru diferitele "mărunțișuri" tehnice. Sensul vag și general al cuvîntului îi determină apariția preferențială la sfîrșitul unei enumerări, în tiparul "și altele": "dulii ruginite, globulețe de brad și alte asemenea acareturi" (visurat.ro); "mâine mă duc la revizia de 60.000, se lasă cu schimbat distribuție
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
adulților peste care a trecut tăvălugul istoriei; un prezent scandat de ritmul anotimpurilor și al activităților casnice de o monotonie armonizată precum lucrul permanent din viața monahală menit să ferească mintea de primejdii și un trecut aproape șters, ca o vagă amintire. Singrul cadru care trimite deschis la trecutul sovietic al Basarabiei, îl constituie survolarea statuii lui Lenin din mijlocul satului, statuie impresionantă, dimensionată grotesc, avînd în vedere reperele cadastrale modeste ale așezării. Molohul de piatră apare asemeni unui incomprehensibil și
Podul de flori al lui Thomas Ciulei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8001_a_9326]
-
apoi, dacă va fi recuperat vreodată (ceea ce ar fi un miracol) numai el ne-ar putea pune în cunoștință de cauză asupra valorii lui. Până atunci, suntem constrânși să ne mulțumim cu însemnările din jurnalul de creație și mărturiile destul de vagi ale contemporanilor. Cert este că Dinu Pillat, care, să precizăm, n-a fost legionar și nici nu a avut simpatie pentru Garda de Fier, l-a scris cu o mare pasiune și l-a elaborat în cursul a vreo cinci
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
de regulă cu zona din creier în care ajung senzațiile bărbaților, afirmă unul dintre autorii studiului, psihologul Barry Komisaruk de la Universitatea Rutgers, citat de Răspunzători cu transmisiunea senzațiilor colectate de la organele genitale spre creier sunt patru nervi, printre care nervul vag, hipogastric și pelvian, senzațiile bărbaților ajungând, de exemplu, într-o zonă situată între cele două emisfere cerebrale, cele ale femeilor activând, ca și în alte cazuri la bărbați, lobul medial paracentral. Clitorisul, vaginul, cervixul sau sfârcurile au fiecare punctul lor
Misterul sfârcurilor a fost dezlegat: de ce aduc femeia la orgasm () [Corola-journal/Journalistic/69306_a_70631]
-
mea despre chestiunile sexuale prezenta dezechilibrul vioi al unui autodidact fără soră acasă, dintr-o școală exclusiv pentru băieți; și, cu toate că progresele academice rezonabile din perioada școlii și a universității le datorez propriului meu creier, nu aveam nici cea mai vagă idee cum se întâmplă cu respectivul organ. Am ajuns la maturitate crezând nesocotit că nu e nevoie de înțelegerea biologiei umane ca să trăiești, după cum nu e nevoie de înțelegerea mecanicii auto ca să conduci mașina. Dacă lucrurile merg prost, există întotdeauna
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
un rege african. Ea, aflăm dintr-o notă, abia la pagina 153, e autoarea acestor rînduri. Toată istoria din Rădăcini n-o privește, ea doar se joacă, amestecată printre copii din părinți diferiți, din generații diferite, uniți de-un aer vag de familie. Flash-urile istoriei, care-o lovesc în treacăt, îi vor fi împrospătate de poveștile celorlalți. Și lăsate, imediat, în urmă: "Cu respect pentru ieri, voi alerga spre ceea ce a început și mai apoi a fost conștientizarea propriei existențe
Drumul american by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8125_a_9450]
-
curînd la reacțiile față de acestă lume, au căpătat o expresie mai directă. Securea și cuțitul, altădată motive încărcate de afecțiune și de tandrețe, și-au redescoperit acum vocația punitivă și funcțiile destructive. De multe ori artistul însuși, în ipostaza autoportretului vag, se plaseză explicit sub acțiunea agresivă a acestora. Într-un fel sau altul, presiunea istoriei și disfuncțiile vremurilor au acționat asupra conștiinței lui Florin Mitroi ca semnal cert al unei agresiuni ontice, ca sursă a unui rău profund care trebuie
Singurătatea lui Florin Mitroi(II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8152_a_9477]
-
Pentru că omogenitatea specială a Mochetei lui Klimt e decompozabilă la nesfârșit. Iar variantele obținute sunt, de cele mai multe ori, incompatibile. Cu alte cuvinte, și experiența revenirii în țară, și stilistica numelor proprii, și calculul nuanțat al rândurilor succesive, și titlurile cu vagi inserții de suprarealism o susțin. Însă nici una nu își atribuie exclusivități orgolioase. Aparentul monopol e legiferat strict. Ca în orice călătorie, feroviară - cum e aceea deja invocată - sau numai imaginară - cum întâlnim numeroase altele. Citind furtiv, cu ochii întredeschiși, lucrul
Covorul lui Sierpinski by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8160_a_9485]