566 matches
-
Când m-am trezit din adâncimi de noapte, Simțindu-Te întreg, strălucitor, M-au năpădit ale iubirii-Ți șoapte Pe mine: orb, surd fiu rătăcitor! Trec azi pășind pe drumul spre Lumină Cu Tine-alături Viața descifrând, îți sunt vlăstar din vajnică tulpină, Iubirea-Ți sorb, cu trupul tremurând. Am căutat mult prea departe Calea; Desăvârșirea Ta, prin har, e-n noi. Mi-ai dat puteri să mă înalț din valea Căderii în păcat, spre piscuri noi. M-ai învățat să stau
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
care îl chema pe Iacob să se urce și să-l încalece. Și se părea că Iacob n-avea de ce să se mai teamă de fratele său, pentru că negustorii veniți din Canaan îi spuseseră că Esau devenise între timp un vajnic proprietar de turme, cu mulți fii și cu o faimă deja împământenită de mare generozitate. În zilele petrecute în cortul roșu, nevestele lui Iacob vorbeau între ele despre planurile și visele bărbatului lor. Ochii Rahelei luceau la gândul mutării înspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lor. Așa că, vedeți voi, chiar Înainte de a fi destul de mare pentru a Înțelege ce Înseamnă să fii femeie, Înțelesesem că lumea femeilor e Împărțită În două: pe de o parte, mamele adevărate, martire Într-ale coptului de plăcinte cu mere, vajnici paznici ai mașinii de spălat cu două cuve, iar pe de altă parte, celălalt fel de femei. La vârsta de treizeci și cinci de ani, știu exact cărei categorii Îi aparțin și cred că de asta mă aflu aici la o oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cu o flacără de culoarea șofranului, ca un băț de chibrit. Ferestrele oferă o priveliște destul de bună asupra nivelului de bogăție al celor dinăuntru: zona În care locuim noi se află la nord-est de centrul orașului, așa că o grămadă de vajnici lucrători din domeniul financiar, ca mine, s-au mutat aici și s-au ruinat renovând dărăpănături victoriene igrasioase și coșcovite. Casele noastre sunt cele fără perdele, proprietarii lor preferând să se bizuie pe obloanele lor recondiționate cu cheltuială, În timp ce vecinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
alte cuvinte, burghezi de felurite calibre) și, paradoxal, măcar pentru o scurtă perioadă a carierei lor, artiști boemi. Iar pentru ca deruta să fie completă, În armata dandy a Franței se Înrolează o mulțime de scriitori neoclasici, romantici din toate valurile, vajnici reprezentanți ai realismului, dar și parnasieni și simboliști. Într-o epocă ea Însăși tulbure, nu mai puțin șocante sunt volutele, ezitările În a adopta sau a schimba un stil, de care dau dovadă celebritățile artistice ale zilei. Alți „vechi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cap ideea să Împartă osteneala și câștigul, În părți egale, cu nefericiții de bogați care nu știau să facă nimic, doar să se desfete În trândăvia lor!... Și lumea Întreagă, spectatoare a acestei bătălii, a văzut cum tocmai cei mai vajnici apărători ai acestui sistem au Început să Îl proscrie, să Îl declare subversiv, periculos, stânjenitor și absurd, de Îndată ce s-au văzut metamorfozați din cei care muncesc În cei care trândăvesc. Iată deci cum, din acel moment, societatea Începu să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
i-au alunecat pe deasupra mea ca umbra unei trestii, înainte de a se risipi în mii de scântei imperceptibile, în vreme ce ai mei fixau fascinați un punct precis de pe chipul lui, acolo unde un nas imens părea că ocrotește mustața fină, plonjând vajnic deasupra buzelor. Desigur că acest fizic făcea ca zâmbetul francezului să pară ironic chiar și atunci când se dorea binevoitor. Guicciardini a ieșit plin de entuziasm din cortul rotund unde se desfășurase întrevederea. Regele îi confirmase că otomanul urma să sosească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de agasare evidentă: — Nu ne mai putem aduna între noi, Medici, fără să nu ni se alăture și poporul! De data asta, râsul lui Giovanni răsună ca o plesnitură de bici, iar mâna îi căzu pe spatele meu într-o vajnică palmă amicală. Râzând la rându-i, Guicciardini trecu imediat la evenimentele zilei: — Tocmai am primit un curier de cea mai mare importanță. Regele Francisc va părăsi Spania înainte de Miercurea Cenușii 1. S-a pornit o discuție în cursul căreia Giovanni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și cu care mă distram de minune. A sosit Într-o seară de vară - parcă prin 1913 - dintr-un orășel situat la vreo treizeci și ceva de kilometri de noi. Tatăl lui murise recent Într-un accident, familia sărăcise și vajnicul băiețel, nepermițându-și costul unui bilet de tren, străbătuse atâta cale cu bicicleta pentru a petrece câteva zile cu mine. În dimineața următoare sosirii lui, am făcut tot posibilul să pot ieși din casă pentru a porni În hoinăreala mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
prăpastie și stânci Prin bolovanii unde licheni Întruchipează Aripi de fluturi, iar ferigi vin pe brânci Cu zimții spre blocul șlefuit („Lângă foc“) Este uluitor cum trec fluturii aproape neobservați pentru o persoană neobișnuită. „Nici unul“, mi-a răspuns calm acel vajnic excursionist elvețian cu un Camus În rucsac, când l-am Întrebat, special ca să-l conving pe neîncrezătorul meu Însoțitor, dacă văzuse vreun fluture, În timp ce cobora pe poteca pe care, cu o clipă În urmă, eu și cu tine ne bucuraserăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
să nu îți iei maniile drept revelații? * Mediocritatea este cea mai reușită ofertă libidinală de care se bucură creatura civilizată. * Marie Bonaparte, strănepoata lui Lucien Bonaparte, artizanul loviturii de stat din 18 Brumar care l a propulsat la putere pe vajnicul Napoleon, și-a dedicat întreaga avere și credință psihanalizei și amorului trupesc (Monologues devant la vie et la mort, 1951) - și asta cu o energie demonică. Freud însuși a fost izbit, ba chiar contrariat, de un asemenea fenomen. La 30
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Cu un ochi la făină și altul la slănină, nu ne îndurăm să isprăvim nici o opțiune, nici cealaltă, nu vrem să ducem la capăt nici despărțirea de trecutul iubit, nici apropierea de viitorul dorit. Sîntem un fel de veșnici și vajnici neisprăviți ai istoriei, în căutarea periodică a mîntuirii noastre ca neam - visînd secular la o biserică măreață care să pecetluiască această ispravă supremă și astfel să ne izbăvească o dată pentru totdeauna, să știm că am încheiat și noi ceva și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
numi decât de față cu puștimea, am izbucnit într-un râs de toată frumusețea. Se pare că nu era momentul pentru râs, întrucât ninetistele, cu batista în mână, urmăreau pe Rubin, marcă rusească garantată, cum duceau pe umeri, niște bătrânei vajnici și îndurerați, ajutați de niște soldați cu caschetă, un sicriu împodobit mai frumos decât toate sicriele pe care le văzusem prin cartier. Ca să-mi redea bunul simț, o ninetistă mai înlăcrimată, cred că era madam Gina, a ținut să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a mea, a lui, toate - manuscrise vechi, pergamente, semne ale minții, vrafuri de vorbe lepădate de Dumnezeu În somn; Biblioteca din Alexandria și librarul care mînca margarină În fața statuii, un plonjor pendulînd prin valurile stîrnite din senin ei toți librari vajnici visînd să devină ghizi să scrie cu degetul litere pe pereții unui oraș În zori cînd stropitorile șterg rujul femeilor de pe porți ei toți, chipuri alungite triste chipuri de oi curgînd În bălți vîscoase de ciment Miron Daniel Virgil Marius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ochi goi, ușor obosiți parcă. Hm. Odată demult, văzusem cum o haită de lupi Încolțise un bour din cei mari, undeva pe la poalele munților de acasă. Restul turmei era tare aproape de fârtatul lor care se lupta vitejește cu lupii cei vajnici, cei din care se trăgea neamul meu. Eu mă făcusem una cu pământul și-i sorbeam din ochi și pe unii și pe ceilalți. Deodată, lupii reușiseră să-l doboare pe bourul ăla uriaș și se repeziseră să-l muște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
vânător de mamuți din Ținuturile de Stâncă, doborâtor al urșilor bătrâni și știutor În a privi stelele toate. Acum, spune ce vrei! Am privit peste umăr la puhoaiele neamurilor strânse Îndărătul meu. În fruntea lor se aflau Vindecătorii cei mai vajnici și, câțiva dintre ei Încă țineau În mâini crengile pline de frunze cu care Îi acopereau vederii pe Dupna și pe Logon. Le-am făcut semn să-i arate vrăjmașilor noștri - amândoi legați și chirciți, prinși de bulumaci noduroși, slabi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cele de stat, s-au înfrățit și au format o televiziune monolit: Maidan TV. La Maidan TV, este mai mare dragul să privești, cum invitați cunoscuți sau chiar iluștri necunoscuți, care doresc să se facă și ei cunoscuți, se împroașcă vajnic în direct cu dejecții și lături, se fac unii pe alții albie de porci, apoi trec împreună, la braț, pe la casierie să-și ridice mălaiul. Ia să vedem ce mai putem vedea azi la Maidan TV, în afară de lăturile Oanei Zăvoranu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
că nu s-a mișcat suficient de repede, încât cea de a doua sticlă aruncată a putut trece prin deschizătură și s-a spart în peretele de pe culoar. Nu se știe ce or fi zis belgienii, dar se pare că vajnicul președinte ar fi articulat: „Mama lor de belgieni, hâc, cioburi îi fac, să mai vină o Udre, pardon, hâc, o sticlă!" Deștepții de Dâmbovița vs proștii de Bruxelles Și uite așa dragii moșului, s-a dus vestea, hăt departe, peste
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Traian. Ce a urmat, știți prea bine. Și acum probabil din lipsă de ceva mai bun, sau poate tresărind (oare mai e simțit și el câteodată? Sau...) la văzul cifrelor din raportul trimestrial al Institutului Național de Statistică, Traian cel vajnic, a revenit cu ieșirea din recesiune și rămânerea în criză care în traducere liberă sună cam așa: suntem în mod sigur pe undeva, adică mai precis, pe nicăieri (cum de fapt eram de mult, dar noi încă nu aflasem fiindcă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
roșii cu pâine goală. La timpurile noastre, amnezia aceasta ciudată, a ajuns la modă și poate de aceea auzi pe toată lumea, cum pe toate tonurile, urlă că așa nu se mai poate, că trăim vremuri grele, după ce ei, ca niște vajnici anticomuniști, au gemut sub jugul ceaușist. Și dă-i, și lăcrămează, și urlă ca din gură de șarpe că, Doamne, unde mai este țara ceea minunată, în care în perioada interbelică pe toate drumurile curgea lapte și miere... Totuși, cred
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
În istorie și cum Își va continua povestirea. „Au depus ei armele și au cerut să fie lăsați să treacă. Ehehe, păi, cum să treceți? Acum vă considerăm prizonieri!“ Tonul e dintr-o dată al unui mic comandant răzbunător, al unui vajnic colonel care și-a Întreținut profesional agresivitatea naturală și și-o exercită normal În urma iritării din timpul unei lupte pe care inamicul l-a forțat inutil s-o poarte. E un fel de „noi“ cel În numele căruia bătrânul spune cu satisfacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
front În linia Întâi. Io zic că În război trebuie să ai și noroc. Păi, uite, odată...“ E 1 iulie 1976. Radu A. Grințu tocmai s-a Întors dintr-un circuit prin nordul Moldovei și prin Maramureș. Îi Însotește pe vajnicii turiști străini plini de obiecte de artizanat la aeroport, apoi se Întoarce În centru cu mașina colegului său, ghidul Vulpe, fostul fotbalist. E obosit și doarme pe bancheta din dreapta a mașinii. Vulpe oprește mai Întâi la el casă, pe bulevardul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de fier viforoși, Și vuiet de bucium și lacrimi de doină, Sihastre altare și cruci de strămoși. Și-n țara aceea de vremi îngropată, Vegheau voievozii pe-ntinsele zări: Ștefan la Suceava, Mihai înspre Turda, La Olt, Domnul Tudor si vajnici străjeri. Mai spune legenda că anii trecură Și-acel colț de țară a fost invadat, De hoarde străine ,de lege și datini, Hienele morții, de-un neam blestemat. Veneau noi cohorte iudaice, flămânde, Prin crânguri și sate ca stoluri de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
să ne rugăm Domnului. Credința și munca ne vor asigura continuitatea noastră în istorie ca neam. Să nu ne lăsăm copleșiți de șuvoaiele de nedreptăți care urlă necontenit ca valurile apelor tulburate de furtuni. Să fim români, descendenții neînduplecați ai vajnicilor noștri străbuni care au îndurat veacuri de jafuri și devastări, azi tăcute morminte, câmpii cu holde bogate și pământuri pe care nelegiuiții „administratori” de azi, prin legi nelegiuite, vor să le înstrăineze, făcând din România, Stat Național și Suveran, o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Pizani, Gr. Trancu Iași, Dr. Ioanițe scu, Gr. Gafencu, Pamfil Șeicaru, G. Tutoveanu. „Domnul G. Tutoveanu evocă vremi de 16 ani în urmă când (la Bârlad n.n.) un copil, un școlar colinda satele, aduna folclor și se dovedea de pe atunci vajnicul luptător ce avea să fie. „Acel copil era Pamfil Șeicaru?” scria „Curentulʺ din 12 ianuarie 1931, despre cuvântul rostit de invi tatu l de la Bârlad. „Crescut în această ideologie, Pamfil Șeicaru este azi o fală în cugetări luptătoareʺ - încheia G.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]