793 matches
-
Miron ca pe niște cîini? ― Apoi dacă ne-om tot lăsa ca atunci, vezi bine că ne-or alunga! făcu gros și ursuz Trifon Guju. ― De ce să ne lăsăm?... Să nu ne lăsăm!... Că nu suntem cîini! izbucniră de-a valma mai mulți. ― Mai bine le dăm foc, să se aleagă scrum și cenușă din tot neamul lor! răcni singuratic un glas subțire ca un fir roșu și atât de limpede, parc-ar fi coborât din văzduh. Toți se întoarseră spre
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Cu toate astea am să rog pe domnul procuror să-i dea drumul imediat și să-l cerceteze în libertate. Ați auzit?... Sunteți mulțumiți, oameni buni? Nicolae Dragoș mârâi ceva, dar, cum vorbeau mulți deodată și tot strigând de-a valma, nu i se auzi glasul, ci i se vedeau numai dinții, albi și puternici, ca niște colți de câine care mușcă. Din gălăgia tot mai aprinsă se deosebiră apoi îndemnuri către Pavel Tunsu să iasă înaintea prefectului, să ceară despăgubiri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
descoperi unul din tuburile electronice pe care încercaseră să le folosească împotriva creaturii. Verifică rapid arma, observând că mai conținea o șarjă. Lambert, agățată de picioarele lui Ash încerca în van să-l doboare. Din ceafa robotului ieșeau de-a valma cabluri rupte și plachete de metal. Ripley ochi această parte Deja Parker își pierdea cunoștința, cu ochii dați peste cap, cu gâtul strâns în pumnii lui Ash. Descoperind în ceafa vraiște un asamblaj de circuite imprimate, Ripley așeză țeava armei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cheamă marketing. Doar că în articolul din interiorul ziarului apare întreaga listă a presupușilor „clienți”. Păi au fost sau n-au fost ? și dacă nu se știe, nu cumva e o problemă de deontologie profesională în a băga, de-a valma, toate aceste vedete în gura lumii ? În sfîrșit, fondul problemei. „Vrăjitoria” este mai veche decît „cea mai veche profesie din lume” și se face dintotdeauna „cu marfa clientului”. E o problemă de cerere și ofertă - iar împricinatele s-au adaptat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vreme ne vom întreba doar de ce sîntem altfel, nu vom putea ști cine sîntem de fel. Evident, Lucian Boia are cheia de lectură potrivită, doar că, într-un patos stilistic surprinzător, întredeschide și uși nepotrivite, prin care pătrund de-a valma și interpretări pe care, de fapt, le repudiază. „Totul începe printr-o întîrziere impresionantă” - ne spune domnia sa chiar de la început. Dacă e să rămînem consecvenți acestei perspective coerente, va trebui să reformulăm însă premisa întregii cărți : ceilalți au devenit altfel
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ale inocenței, la fel ca șoarecii În rumegușul din acvariul laboratorului care are pe ușă acel semn indicînd pericol de radioactivitate. Cofrajul minții mi se sfărîmă și pentru cîteva clipe capul se Îneacă În amintiri vechi și noi, de-a valma, un moloz Înspumat de praf În urma unei prăbușiri de proporții; pentru o foarte scurtă clipă, vîrful unui brad din copilărie (probabil de la 4 ani, stau cu vecina și prietena mea de aceeași vîrstă Monica pe un fotoliu, ținînd-o de gît
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Se poate aprecia, astfel, că poemele din Ferestre în cer (2012) constituie - cronologic, cel puțin - summumul creației autorului, în care transcenderea, gardată de îngeri albaștri sau numai rază / altoită pe mine, se face doar fragmentar, când Se iscă de-a valma ferestre / În cer. Este o poezie inițiatică, scrisă în vers liber, pusă sub semnul postmodernismului (prin intertextualitate, fragmentarism, amestecul de gravitate și ironie etc.) încă din titlul, unde absența inițialei majuscule oferă un incalculabil șir de conotații, cu toate că, de obicei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
te porți, iubito? o amenințam imaginar. Ei bine, uite ce meriți!" Și pe loc am rupt scrisoarea în două. " Să poftești acum să-ți mai scriu alta!" Am luat jumătățile și prefăcîndu-le în bucăți mici le-am împrăștiat de-a valma în toată odaia. "Cel puțin să dau de lucru toantei de Rița." După această ispravă am plecat la facultate. Aveam un curs de drept roman și-mi plăcea. Era, de altfel, cursul cel mai populat. Profesorul, o stârpitură de om
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Class Hero Is Something To Be... Mircea Udrescu îl știe pe Cornel Chiriac (1942-1975) de la vârsta grădiniței. I-a fost coleg de școală primară și de liceu într-un Pitești sufocant, care presimțea miculmare dezgheț al anilor1962-1971. Iubiri de-a valma, rebeliuni nevinovate, valuri de insurgență alcoolică pe ritm de swing și twist. O revistă samizdat de jazz-cool, urmată de interogatorii securistice și cauționări paterne. Un frate baterist și tatăl bolșevic (vajnic gazetar de partid, inva riabil hărțuit verbal de fiul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la treabă) și pleca fericit dînd bacșiș hamalilor care se dădeau În vînt după el. Alteori trebuia să meargă pînă la una din moșiile lui și, În mare grabă, Își deschidea geamantanele pe pat și Începea să azvîrle de-a valma cămăși de mătase pentru ocazii și pelerina de crescător de cai cu care e Îmbrăcat În fotografia de la conacul din Chiclayo și parcă și la Huacho avea una la fel. Nu-și uita niciodată vestonul de piele de căprioară care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu închipuirile mele din adolescență, când, înfășurat în cearceafuri ude de transpirație și feromoni, îmi imaginam femei goale, femei obscene, femei nerușinate, fără chip, fără per sonalitate și fără voință proprie, pure animale sexuale ce-mi ofe reau de-a valma fesele, pulpele, cefele lor parfumate. Acum eram singur la Amsterdam, de parcă aș fi rătă cit singur prin imaginarul meu adolescentin, prin paradisul infernal al erotismului meu, și nu aveam decât să intru în oricare din acele încăperi ca să-mi realizez
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de mătase verde a lui Bonnie, el, cu haină și cravată. L-a dus într-un adăpost pe care-l știu doar localnicii - o fermă particulară, o proprietate secretă, nelocuită. Șanțul e înghețat, câmpul din jur e presărat de-a valma cu tulpinile cafenii de porumb de anul trecut și cu resturi de boabe. În imediata apropiere a câmpului, malurile nisipoase ale serpentinei râului. Deja se adună câteva păsări. Ea își împreunează mâinile în față, ca un copil care învață să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Geoană, PSD este "un brand" care, fiind așa ceva, o să câștige alegerile anticipate în dauna sondajelor. Masele largi de votanți de la sate și orașe o să spună: "ia te uită, domnule, ce brand frumos" și o să-i voteze pe toți de-a valma: corupți dovediți cu alții care așteaptă la rând. Am putea spune cu vorbe din popor: nu e grija măgarului de unde beau oile apă. Adică, la urma urmelor, chestiunea este o problemă internă de partid și îi privește pe membrii lui
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
amintit-o pentru a-mi satisface mărunta necesitate de a privi din patul meu în camera numită a Nathaliei. Și am văzut. Era o odăiță ceva mai mare decât a noastră, plină de boarfe și de vechituri aruncate de-a valma : câteva cufere sparte și prăfuite, câteva scaune șchioape așezate unul peste altul, o somieră de sârmă rezemată de perete, cu picioarele în sus, un balansoar stricat, o vază din metal coclit și așa mai departe. Acolo nu locuia nimeni, n-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
și mă urmăreau cu privirile, bănuitori. După un timp m-am oprit. Locul acela îl căutasem, o curte imensă, împrejmuită cu un gard de lemn vechi și putrezit, înăuntru câteva scânduri îngălbenite de ploi și de soare, aruncate de-a valma. Deasupra porții, o firmă aproape ștearsă : DEPOZIT DE CHERESTEA. Am deschis poarta și am intrat. Curtea aceea aveam senzația că o cunosc bine, parcă dintr un vis. Mai spre fundul ei se înălța o casă dărăpănată, cu o singură încăpere
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
înscrise în planul de urbanism, de reorganizare a spațiului parizian. Chiar dacă principiul său poate fi combătut, ea are ca efect secundar recucerirea teritoriilor estice sub-utilizate, a căror înfățișare este oarecum distrusă de resturile industriale sau de antrepozitele abandonate de-a valma în zonele populare. Acest Paris care atrage este un Paris care tinde în ultimă instanță să-i excludă pe cei lipsiți de posibilități, pe locuitorii cel mai puțin solvabili. Este imposibil să îmbunătățești aspectul orașului, să aduci dotări, să creezi
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
o orchestră, numai că n-a ajuns încă la concert, ci tot face repetiție. Mai scârțâie un violonist, mai greșește intrarea solistul, mai dau chix suflătorii sau se supără dirijorul și oprește muzica și-i ceartă pe toți, de-a valma, totul e fragmentar și mereu reluat de la capăt, dar la concertul propriu-zis melodia se va lega fără cusur și aplauzele Europei... — Și când o să fie concertul ăsta, domnule Procopiu? întrerupse Pavel cu glasul lui șoptit încărcat de data asta de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nevânzătoare/ Limba Română.” Evocând cu profundă durere masacrul românilor din seara de 1 aprilie 1941 din apropierea satului Valea Albă, la vest de Siret (un fel de Katin al românilor), ne aduce în fața ochilor „șiruri lungi de morți/ Aruncați de-a valma în pământ deschis,/ Atunci nici un clopot n-a putut să bată/ Că lătra sălbatic arma automată/ Roșia armată, Roșia armată.” (Repetarea aceasta acuza și mai mult.) în Blestem deplânge raptul grosolan din trupul sfânt al Țării: „Era o singură Moldovă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
strige. Ochii săi implorau în timp ce se întorcea să o confrunte pe Zoia. ă Uite! îi porunci bătrâna, arătând înspre masă. Lilia nu mai înțelegea nimic. Vedea și nu îi venea să-și creadă ochilor. Pe masă se aflau de-a valma o mulțime de produse de patiserie, dulciuri, fructe glazurate și chiar și caviar. ă De unde ai luat toate astea? ă De la Arcada șciukin, bineînțeles. De unde altundeva? Misterul îi reaminti Liliei de un altul: ă De ce ai venit să mă vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
până și asupra lui Jancsi, care stătea lângă gramofon, în același timp am început să ne mișcăm picioarele, în același timp ne-am întins brațele, în același timp am început să dansăm și noi, acolo, printre lucrurile aruncate de-a valma, la început mai aveam grijă ca nu cumva să calc ceva în picioare, ocoleam hainele și sticlele și cărțile împrăștiate pe jos, dar la un moment dat am lovit cu piciorul un radio dezmembrat, am auzit un trosnet, a sărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
alta i-a dat replica, și-atunci o a treia a început să cânte, n-am recunoscut ce pasăre era, și au pornit să cânte și a patra, și a cincea, și apoi toate, dar nu deodată și de-a valma, ca atunci când am intrat pe ușă, ci după o schemă foarte complicată, astfel că din sutele de glasuri se alcătuise un cântec unitar, întocmai ca la un concert adevărat, numai că ăsta era mult mai sonor, iar noi, eu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
dacă fugeam doar eu cu Runa. - Ești un prost, am spus amândoi și l-am săltat de jos. Ne-am afundat și mai mult În pădure, până ce-am ajuns În dreptul unor crengi răsucite și uscate, aduse de ploi, de-a valma, printre copaci. Am ciulit urechile, dar n-auzeam nici cel mai mărunt susur de apă. Am adulmecat, dar nici măcar mirosul apei nu l-am simțit. În schimb, am ghicit mirosul urmăritorilor, Îndepărtat, precum și al unor animale sălbatice pitite prin cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
munților, supărați. - Ba, eu cred că Scept ăsta nu e prost, a zis Tek. Ne-am uitat În jur și abia atunci am văzut cât de mare era valea - era Într-atât de mare Încât zăceau În ea de-a valma munți Întregi cum sunt cei de pe la noi. Nenumărate ape se repezeau de pe niște povârnișuri pe care abia cum le dezveliseră cețurile și, când privirăm În sus, rămaserăm muți de spaimă. Un munte mai uriaș decât toți se ridica spre cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ferestrele și ușile; toți, exceptându-l pe CĂLĂTOR, încep să-și așeze lucrurile în valize și apoi să și le închidă; valizele, odată făcute, sunt aruncate direct pe peron, prin ferestre și uși; lucrurile considerate nefolositoare sunt aruncate de-a valma, pe fereastră; peronul se va umple de valize, cutii, coșuri, obiecte dintre cele mai incerte și de dimensiuni diferite; tot acest travaliu este însoțit de exclamații și comentarii furtunoase; în acest timp CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE se plimbă ușor pe peron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și stau călătorii adunați de prin celelalte stații - pe scaune, boierii, cu respectabile căciuli și priviri pierdute în zare, de parcă nici n-ar face parte din acest autobuz și din această dimineață de iarnă, iar în picioare, plebea, de-a valma și la bătaie. Hopa sus! Dați-vă mai încolo puțin, vă rog. Haideți, că e loc pe interval. Ce naiba, omule, nu vezi unde calci? Sus de pe scară! Hai sus mamaie, nu știi că la astea dacă nu se-nchide ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]