649 matches
-
și sunt considerate în general (a se vedea teoria academicianului român Ludovic Mrazec de formare anorganică a țițeiului și a gazelor naturale) ne-regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: Toate aceste forme de energie sunt, în mod tehnic, valorificabile putând servi la generarea curentului electric, producerea de apă calde, etc. Actualmente ele sunt în mod inegal valorificate, dar există o tendință certă și concretă care arată că se investește insistent în această, relativ nouă, ramură energetică. Energia eoliană este
Energie regenerabilă () [Corola-website/Science/303090_a_304419]
-
numai în condițiile legii."; ... - Art. 136: "(1) Proprietatea este publică sau privată. (2) Proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege și aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale. ... (3) Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice. ... (4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156056_a_157385]
-
Despăgubirile pentru vehicule nu pot depăși cuantumul pagubei, valoarea vehiculului la data producerii accidentului și nici limita de despăgubire prevăzută în polița de asigurare RCA. ... (2) Prin valoare rămasă se înțelege valoarea acelor părți din vehicul rămase neavariate, demontabile și valorificabile, cuprinsă între 0,1% și cel mult 25% din valoarea vehiculului la data producerii accidentului. În cazul unei daune totale, dacă persoana păgubită face dovada radierii din circulație a vehiculului avariat și a valorificării integrale a acestuia către o societate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247398_a_248727]
-
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 200 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 4 decembrie 2008. (3) Stimulentele fiscale se acordă pentru activitățile de cercetare-dezvoltare care conduc la obținerea de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabili, efectuate atât pe teritoriul național, cât și în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele care aparțin Spațiului Economic European. ... ---------- Alin. (3) al art. 19^1 a fost introdus de pct. 7 al art. I din ORDONANȚA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262866_a_264195]
-
de operațiune, cu avizul Ministerului Finanțelor. ... Articolul 10 Importul deșeurilor și al reziduurilor de orice natură, precum și al altor mărfuri periculoase pentru sănătatea populației și pentru mediul înconjurător se realizează pe bază de licență, astfel: a) pentru categoriile de deșeuri valorificabile, admise condiționat la import, prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 340/1992 , republicata, cu modificările și completările ulterioare, pe baza acordului Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și al Ministerului Sănătății, precum și a certificatului de abilitare emis
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123606_a_124935]
-
2 LISTA cuprinzând bunurile de natura celor prevăzute la art. 136 alin. (3) din Constituția României, republicată, și de Legea nr. 213/1998 , cu modificările ulterioare, aflate în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "Apele Române" 1. Apele cu potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale, plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes național, nominalizate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144485_a_145814]
-
întreținerii celuilalt soț, aflat în nevoie, să fie obținute din vânzarea bunurilor comune, deoarece ar însemna că obligația de întreținere dintre soți, bazate pe principiul moral al ajutorării reciproce să funcționeze numai în cazul în care ar avea bunuri comune valorificabile, ceea ce ar fi contrar dispozițiilor legale și ar putea avea ca urmare crearea unei forme deghizate de împărțire a bunurilor comune în timpul căsătoriei. Totuși, un soț care are bunuri comune valorificabile nu se poate considera în nevoie. Nu pare nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
numai în cazul în care ar avea bunuri comune valorificabile, ceea ce ar fi contrar dispozițiilor legale și ar putea avea ca urmare crearea unei forme deghizate de împărțire a bunurilor comune în timpul căsătoriei. Totuși, un soț care are bunuri comune valorificabile nu se poate considera în nevoie. Nu pare nimic nejustificat în a considera că un soț cu venituri are obligația de a acorda celuilalt întreținere numai în cazul în care soții nu au bunuri comune valorificabile și deci nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care are bunuri comune valorificabile nu se poate considera în nevoie. Nu pare nimic nejustificat în a considera că un soț cu venituri are obligația de a acorda celuilalt întreținere numai în cazul în care soții nu au bunuri comune valorificabile și deci nu s-ar putea vorbi de nesocotirea unor dispoziții legale în această soluție. Dacă ar fi vorba de împărțirea bunurilor comune, deghizată, în timpul căsătoriei, aceasta este o situație distinctă, care poate fi respinsă pe acest motiv și care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
căsătoriei. Întreținerea unuia dintre ei face parte din aceste sarcini. Asemenea împrejurare poate constitui motiv temeinic pentru împărțirea bunurilor comune în timpul căsătoriei (art. 36 alin. 2 C. fam.). Un soț nu se poate socoti în nevoie dacă are bunuri proprii valorificabile, care deci depășesc cele necesare satisfacerii propriilor interese legitime. Nici în această situație, celălalt soț, care are venituri, nu ar putea fi obligat la întreținerea soțului cu bunuri proprii, care ar putea fi vândute pentru procurarea sumelor necesare traiului. Faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și de această dată, evoluțiile din cadrul așa-numitelor „științe tari” vor afecta consistent câmpul științelor socioumane. Teoriile prezentate aduc un argument suplimentar în favoarea orientărilor epistemologiei contemporane, schițate în capitolul 2. Teoriile morfogenetice pot furniza noi idei, noi perspective, profitabile și valorificabile din punctul de vedere al educației. Aceste teorii ajută la conturarea noului context în care este produsă, difuzată și aplicată cunoașterea. Noul tip de cunoaștere, modurile în care este produsă aceasta, locurile în care este produsă, căile de diseminare la
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
hermeneutica relativist-contextualistă cu finalitate terapeutică; de la explicarea fundaționalistă la interpretările întemeietoare; de la logica clasică a disjuncției la analiza sistemelor complexe; de la dihotomia subiect-obiect la înțelegerea realității și gândirii ca un întreg coerent iată numai câteva dintre tendințele cunoașterii și acțiunii valorificabile în programul tranziției atitudinale ce vizează consolidarea democrației prin "democrația la bază", democrația comunitară. Criticii modernității clasice au accentuat mereu că modelul reprezentaționalist și determinist importat în științele socio-umane din științele naturii, preeminența pozitivismului, orgoliul raționalismului și pretenția acestuia de
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Putem vorbi despre aptitudine pedagogică atunci când cadrul didactic obține în munca sa performanțe care se situează peste media realizată de ceilalți colegi de catedră. „Funcția generală a aptitudinii pedagogice depășește sfera acțiunii didactice, angajând toate resursele educative ale activității umane, valorificabile la nivel de: conținut intelectualmoral-tehnologic-estetic-fizic; formă formalănonformală-informală; cercetare: fundamentală, orientativă, aplicativă; Funcția specifică a aptitudinii pedagogice angajează însușirile fizice, psihice și sociale ale „actorilor educației” care asigură reușita în activitatea didactică proiectată și realizată la nivelul procesului de învățământ. ” [Cristea
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
educației Personalitatea sa angajează trei categorii de capacități operaționale: - capacitatea raportării la realitatea educațională cu mijloace specifice inteligenței generale; - capacitatea cunoașterii și abordării elevului simultan ca realitate: intelectuală, afectivămotivațională-volitivă-caracterială; - capacitatea transmiterii informației științifice la niveluri de înțelegere și de aplicație valorificabile în sens prioritar formativ. [Dictionnaire actuel de l’education, 1993, p. 102] Aceste capacități operaționale asigură valorificarea structurii instrumentale a aptitudinii pedagogice, bazată pe dispoziția naturală potențială, diferența individuală realizată, eficiența demonstrată în acțiune. Între caracteristicile competenței profesionale și aptitudinile
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
altceva decît transferul intergenerațional al știutului comunitar, al acelor înțelesuri esențiale și al modalităților de acțiune eficace care pot oferi soluțiile funcționale "naturale" în situațiile rutiniere sau în cele cu miză. Astfel, o idee utilă, un comportament potrivit, un obicei valorificabil pot fi adoptate de tot mai mulți indivizi și poate deveni un element important al culturii (Campbell, 1965, apud Triandis, Suh, 2002, p. 135). Barkow și colaboratorii săi (1992, ibidem) disting trei tipuri de cultură: metacultura, cultura evocată și cultura
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectînd o imensă cantitate de date, psihologul social olandez a decis să le sistematizeze într-o teorie paradigmatică, ce dorea statutul de teorie "universală" asupra comportamentului organizațional, care ar avea prin intermediul registrului comparativ la care recurgea să ofere o informație valorificabilă în creșterea performanței organizaționale. în prima etapă a cercetării s-au realizat comparații între 40 de țări, obținîndu-se scoruri medii pe fiecare dimensiune construită în cadrul eșantioanelor naționale. Totodată, studiul a recurs la o procedură statistică elaborată, utilizînd tehnica analizei factoriale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în funcție de cultura corporatistă și de cultura națională); - nu se epuizează atunci când sunt folosite (spre deosebire de toate celelalte tipuri de active); - nu pot fi deținute (proprietatea cuiva), ci doar controlate și influențate; - se bazează pe conceptul de valori comune (împărtășite), deci sunt valorificabile doar într-o alianță, iar valoarea lor este cumulativă. 4.2. Fuziuni și achizițiitc "4.2. Fuziuni și achiziții" R. Coase a expus problematica principală a fuziunilor într-un model simplu, implicând două firme, A și B. Să presupunem că
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
acestor licențe automate se face în urma depunerii unei cereri, se realizează pe loc, atunci când este posibil, sau în maximum 10 zile lucrătoare de la depunerea cererii de licență. Autoritățile române eliberau licențe de import automate pentru următoarele categorii de produse: deșeuri valorificabile, produse periculoase pentru sănătatea populației și pentru mediul înconjurător, substanțe chimice esențiale și precursori, gaze cu efect iritant-lacrimogen, sufocant sau paralizant destinate autoapărării individuale a persoanelor, mai multe categorii de arme, materiale radioactive și instalații nucleare. România a confirmat că
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
dobânzile plătite pentru sursele atrase, determinându-se În baza următoarei relații de calcul. În care: NDM - marja netă din dobânzi; ID - dobânda Încasată sau venituri din dobânzi; PD - dobânda plătită sau cheltuielile cu dobânzile; PDA - active purtătoare de dobândă (active valorificabile). În funcție de tipul managementului practicat de instituția financiar-bancară (defensiv sau ofensiv), se va urmări ca marja netă din dobânzi să fie afectată cât mai puțin de modificarea ratei dobânzii pe piața financiar-bancară ( În cazul unui management defensiv), respectiv, creșterea marjei nete
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de învățământ se atribuie oricărui produs material utilizat în procesul de învățământ agricol. Aceste resurse se subîmpart în mijloace de învățământ, echipamente tehnice și medii de instruire. Mijloacele de învățământ reprezintă materiale auxiliare care beneficiază de un anumit potențial pedagogic valorificabil în procesul de învățământ. Acest potențial se poate manifesta ca: - Sprijin acordat elevilor pentru învățarea obiectivelor pedagogice (potențial pedagogic pentru comunicare de informații, formare de noțiuni, concepte, deprinderi, atitudini, asigurarea participării elevilor în activitatea de învățare); - Sprijin acordat elevilor și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
scară globală ori regională, între actanții teritoriali din spațiul geopolitic. De asemenea, pe lângă factorul uman propriu-zis, rețelele create de acesta (sistemele de habitat, structurile sociale și instituționale, infrastructurile economice), fluxurile aferente funcționării lor și repartiția teritorială a fondului de resurse valorificabile, organizează și ierarhizează spațiul geografic în ansamblu, după un model structural ce se regăsește și în arhitectura construcției politicogeografice. Oferta cadrului antropic în ansamblu este concretizată prin îmbinarea consecințelor induse de elementele socio-culturale și economice componente, iar modul de repartiție
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
enunțurile apar într-un discurs ficțional și corespund unui act de simulare a unui act asertiv, corespunzător frazelor declarative obișnuite, fără intenția însă de a înșela. Ca atare, la fel ca în stilul religios, în textele literare, aserțiunile nu sînt valorificabile din perspectiva criteriilor obișnuite ale adevărului, ci din perspectiva edificării mediilor transcendente, care, fără a fi sustrase în întregime realității senzoriale, sînt totuși dincolo de ea. În asemenea condiții, aserțiunea devenită neinterpretabilă, poate fi mijloc de producere a stărilor extatice. Din
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru o teorie a producerii sensului, care atestă nuanțele pe care le introduce aspectul gramatical și structura textuală. Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, asemenea determinări sînt valorificabile atît pentru aprecierea discursului în general, cît și la nivelul analizei fiecărui component al lui, îndeosebi cînd acesta are extensiune sintagmatică. V. descendență, plan al textului, timp. DUBOIS 1973; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Această situație nu împiedică însă eficacitatea exersării acestor fundamente, necesare în construirea teoriilor. Din punctul de vedere al a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, realizările axiomaticii sînt valorificabile în determinarea tipurilor și genurilor la care se pot repartiza ansamblurile de enunțuri, din perspectiva recurgerii la concepte sau la propoziții cu valoare axiomatică. V. demonstrație, epistemologie. D. FILOZ. 1978; GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. IO
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care însă nu le abordează cu mijloacele epistemologiei (sau ale filozofiei) și nici nu urmărește rezolvarea lor din perspectiva epistemologiei, avînd în vedere numai obiective ce țin de știința limbii. Cu toate acestea însă, rezultatele cercetării lingvistice au deseori ecouri valorificabile din punct de vedere epistemologic. V. axiomatică, coerență, ideologie, problematică, teorie. D. FILOZ. 1984; FLEW 1984; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO ETEROGENITATE. Strîns legată de conceptele de "dialogism" (la M. Bahtin), "polifonie" (din teoria polifoniei enunțiative a lui O. Ducrot
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]