1,700 matches
-
de „portret-robot” al poeziei românești a anilor ’70 ai secolului al XX-lea sau, în orice caz, al formulei predominante a acesteia. Permeabil, probabil, influențelor diverse - fără să fie vizibil influențat de vreun poet anume - , receptiv la un climat poetic valorizat îndeobște în epoca formării sale, poetul nu impresionează prin originalitate frapant definită, deși conferă, inevitabil, o modulație personală unor teme și moduri de expresie de relativ largă circulație. Se regăsesc în textele sale instituirea lirică a unui pannaturism legitimat de
BURICEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285956_a_287285]
-
mai importantă cu cât este asociată cu finețea. Exprimând superioritatea energiei subtile asupra forței brute, șoarecele apare în numeroase legende ca înspăimântându-l pe elefant, până la a-l face să-și piardă controlul de sine. Această semnificație aceasta este deosebit de valorizată în imaginarul destinat poveștilor pentru copii. Numeroase desene animate au ca erou un șoarece, cel mai cunoscut fiind Mickey Mouse. Reducând la zero toate tentativele pisicii sau ajutându-i pe cei slabi, șoarecele întruchipează animalul inofensiv care triumfă asupra celor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
triumfe asupra lor și să-și găsească noi forțe. Mistreț Simbolistica mistrețului este foarte apropiată de cea a porcului (vezi cuvântul). Totuși, dat fiind că el dezgroapă trufele, adaugă la interpretarea foarte puțin apreciată dată porcului o dimensiune spirituală benefică. Valorizează intuiția și îl sfătuiește pe cel ce visează să facă apel la flerul său, să sape și să își folosească resursele interioare. Scorpion Scorpionul întruchipează perfidia, răutatea (mai ales a vorbelor) și agresivitatea. Temut de toți oamenii, încă din negura
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
se sustragă. Armele au, prin urmare, o dimensiune spirituală certă. În funcție de lectura analitică, armele posedă, în plus, o polaritate masculină și constituie simboluri falice, deoarece reproduc erecția și penetrarea. În vis, ele indică: - fie necesitatea de a se bate și valorizează acțiunea directă, curajul, munca; - fie situațiile conflictuale; - fie sentimentul de persecuție: persoana este sau se simte hărțuită ori atacată. Arc, săgeată Armă sacră, atribut a numeroși zei și eroi, arcul funcționează pe baza unui simbolism ternar: - arcul în sine arată
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
conducă, dimpotrivă, să se abandoneze cu încredere și în liniște. Trebuie să aibă grația și lejeritatea zmeului pentru a se înălța și a-și atinge obiectivele. Soluțiile blânde trebuie preferate violenței și acțiunii în forță. A cânta, cântec Cântecul este valorizat și considerat, în toate culturile, ca fiind mijlocul ideal de a onora și de a venera divinitățile. Este mărturia unei inimi pure și vesele. Este când vesel și ritmat, semn al bucuriei pe care o aduc împărtășirea credinței și a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
lună»). În limbajul curent, luna are o semnificație erotică (desemnând posteriorul). La modul general, este expresia producțiilor inconștiente, adică a profunzimilor psihice: visul, fantasmele și imaginarul, în timp ce soarele este expresia producțiilor conștiente: gândirea logică și rațională. Luna exaltă imaginația și valorizează creația. Ea se referă la gândirea animalică și primitivă ce funcționează în cazul artiștilor, dar care ascunde și pericole și poate evolua spre forme delirante. Luna reprezintă, prin urmare, legătura antagonistă și totuși inextricabilă dintre înțelepciune (aspect pozitiv) și nebunie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
textele de umor) se gândește în prealabil de la final spre început. Cum spuneam și în alt capitol, întâi trebuie să avem ideea finalului (poanta, deznodământul) și abia apoi vom scrie începutul, având grijă să nu deconspirăm surpriza și să o valorizăm cât mai mult, să o credibilizăm prin detalii sugestive și corect plasate. Citatul sau dialogul foarte scurt va da multă viață narațiunii. Condiția este să avem simțul oralității, să nu ne pierdem în banalități sau replici forțate. Orice povestire sau
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
informației. 6.2. Relatarea Extrem de prezentă în presa cotidiană, relatarea este un amestec de procedee jurnalistice, o intersecție de genuri: știre, opinie, reportaj sau, mai rar, interviu. Preponderent informativă, are calitatea de a evoca un eveniment, un loc, o persoană, valorizând scurt și decisiv, fără insistențe, fără plictisul unor argumentări bogate. Ca și reportajul, relatarea se face de la fața locului, dar este mai obiectivă, evitând descrierile lungi, portretistica amplă, confesiunea sau umorul. Dacă reportajul se ocupă de o poveste și se
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
comparațiile. În nici un caz nu creați serii (succesiuni) de comparații: „muntele ca un gânditor albit de ani, drumul complicat ca o funie în sac și în depărtare casele țăranilor ca niște oi la păscut”. Este obositor și inabil. Pentru a valoriza corect o comparație puternică, trebuie să creăm în jurul ei un anume spațiu de neutralitate, de tăcere stilistică. Limitați expresiile comune, comparațiile preferate. Repetarea lor insistentă în fiecare articol este semn de rutină, de comoditate. La relecturarea textului, operați acele mici
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
care vor exercita o influență în înseși mecanismele de structurare a cunoașterii. Aflat în fața acestor sfidări, școala trebuie să se reorienteze, să-și fixeze obiective noi, de factură transversală: formarea de competențe precum a ști să înveți, să interpretezi, să valorizezi, să deconstruiești, să creezi cunoștințe noi. Și aceasta, prin antrenarea în activități novatoare de tipul: punerea în situația de a gestiona cunoașterea, analiza de nevoi, rezolvarea de probleme, antrenarea gândirii critice în raportarea la cunoaștere, propunerea și negocierea unor proiecte
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
stereotipe sau nu Descoperirea vieții de zi cu zi (civilizație, cultură etc.) Cultura tradițională (literatură, istorie, geografie) Problematică interculturală (ecologie, tineri, muncă, raport între generații) Privitor la procedeele de învățare A ști cum se face ceva Privitor la atitudini A valoriza ceva Progresie (regruparea elementelor lexicale, morfo - sintetice, acte de vorbire, cunoștințe discursive, socio-culturale, deprinderi) Structurante: constrângătoare, fixate a priori (axate pe materie - gramatică, pe organizarea cognitivă a cunoștințelor - parcursuri simple sau complexe - sau pe un catalog prestabilit de acte de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin care acest nou mod de producere a cunoașterii constituie nu doar o premisă și un fundament al transdisciplinarității (și, de aici, al abordărilor integrate la nivelul curriculumului), ci fiind el însuși transdisciplinar, prin natura sa. Atunci când cunoașterea produsă și valorizată la nivel social este guvernată de dimensiunile transdisciplinarității, se pune problema în mod serios dacă ceea ce „distribuie” educația ca fiind cunoaștere mai poate rămâne ancorat în cadrele disciplinare. a) Cunoașterea produsă în contextul aplicării face diferența dintre „rezolvarea de probleme
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
puternic de determinare socială și umană. Dar, de vreme ce, așa cum arăta David Bloor (1976, p. 2) „putem cunoaște realitatea în cadrul convențiilor noastre, și nu împotriva lor”, nu putem susține că valorile există și se manifestă în afara cunoașterii respectabile. Prioritățile noastre, ceea ce valorizăm și considerăm important la un moment dat, nu pot fi trecute cu vederea, ascunse sau trecute sub tăcere. Neputând elimina în totalitate prezența și exprimarea valorilor, le-am elimina probabil pe cele considerate nepotrivite prin raportare la cine știe ce (alte) convenții
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și conducerea comunității și a crea o familie sănătoasă și armonioasă. • A învăța să fii: a-ți dezvolta personalitatea și a fi capabil să acționezi autonom și creativ în diverse situații de viață; a manifesta gândire critică și responsabilitate; a valoriza cultura și a depune eforturi pentru dezvoltarea propriilor capacități intelectuale, fizice și culturale; a manifesta simț etic și a acționa pentru menținerea unui climat de pace și înțelegere. Alături de cei patru piloni din raportul lui Delors, Shaeffer și colaboratorii săi
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de discurs pedagogic ce ține de modă, ci reflectarea unei realități efective, care exercită presiuni și vine cu provocări în fața educației. Lumea în care trăim este caracterizată de diversitate pretutindeni, iar a învăța să trăim în diversitate și să o valorizăm ca pe o resursă pentru dezvoltare devine un imperativ. Abordarea interculturală în educație pleacă de la ideea că o mai bună înțelegere între oameni este posibilă. Ea se vrea a fi un antidot al rasismului, xenofobiei și al altor forme de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
membrii săi, care comunică în mod constant; - echilibrează diferitele interese: beneficiari, personal angajat, comunitate etc.; - creează oportunități de învățare pentru membrii organizației și participă împreună cu aceștia la experiențele de învățare; - promovează o politică de deschidere a școlii către comunitate și valorizează inputul mediului extern; - valorizează competența și profesionalismul în locul ierarhiilor și al funcțiilor; - funcționează după principiile calității, responsabilității și transparenței. • Oferta de servicii: - diversifică publicul-țintă, trecând dincolo de „serviciile” clasice oferite elevilor/studenților de o anumită vârstă; - este bazată pe evaluarea nevoilor
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în mod constant; - echilibrează diferitele interese: beneficiari, personal angajat, comunitate etc.; - creează oportunități de învățare pentru membrii organizației și participă împreună cu aceștia la experiențele de învățare; - promovează o politică de deschidere a școlii către comunitate și valorizează inputul mediului extern; - valorizează competența și profesionalismul în locul ierarhiilor și al funcțiilor; - funcționează după principiile calității, responsabilității și transparenței. • Oferta de servicii: - diversifică publicul-țintă, trecând dincolo de „serviciile” clasice oferite elevilor/studenților de o anumită vârstă; - este bazată pe evaluarea nevoilor și intereselor potențialilor beneficiari
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
elevilor/studenților de o anumită vârstă; - este bazată pe evaluarea nevoilor și intereselor potențialilor beneficiari; - este promovată în comunitate și susținută de competențele profesionale angajate; - este individualizată și greu de imitat de către potențialii competitori; - aduce valoare adăugată din perspectiva beneficiarilor; - valorizează feedbackul și gradul de satisfacție a celor implicați direct sau indirect; - se centrează pe inovație. • Gestionarea timpului școlar: - este flexibilă și adaptată nevoilor celor implicați, și nu constrânsă de canoanele clasice (de exemplu, ora de curs de 50 de minute
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
multe perspective de abordare a competențelor. Una dintre premisele de bază de la care se pornește este următoarea: orice fundament conceptual sau teoretic pentru definirea și selectarea competențelor-cheie este influențat inevitabil de concepțiile despre indivizi și societate și de ceea ce este valorizat în societate și în viață în condiții socioeconomice și politice specifice (Rychen, Salganik, 2000, p. 7). Sunt identificate, pe această bază, trei presupoziții principale pentru selectarea competențelor-cheie: - consistența cu principiile drepturilor omului și ale valorilor democratice; - capacitatea de a le
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
acestora. c) Utilizează eficient resursele: - identifică resursele necesare într-o situație dată; - generează resurse adiționale; - selectează resursele necesare pentru rezolvarea unei probleme; - lucrează efectiv în condiții în care resursele sunt limitate. d) Lucrează cu o varietate de persoane și grupuri: - valorizează similitudinile și diferențele membrilor unui grup; - separă individul de locul/rolul său în grup; - respectă diferențele etnice și culturale și le utilizează ca resurse în procesele de grup; - manifestă compasiune față de ceilalți. e) Răspunde adecvat în privința interrelațiilor complexe: - realizează un
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
În lucrarea inițială, Gardner a lansat șapte tipuri de inteligență, urmând să adauge două în volumele publicate ulterior. Inteligența este definită de Gardner drept abilitatea sau setul de abilități ce permit unei persoane să rezolve probleme ori să creeze produse valorizate la un moment dat, într-o anumită cultură. Inteligența reprezintă un „potențial biopsihologic de a prelucra informația, care poate fi activat într-un context cultural pentru a rezolva probleme sau pentru a crea produse care sunt considerate valoroase într-o
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
fundamentale din diferite discipline, acordând elevilor posibilitatea de a le explora prin utilizarea propriei combinații de inteligențe. Aplicarea teoriei inteligențelor multiple la clasă prezintă o serie de avantaje clare pentru elevi (cf. Simcoe Country District School Board, 1996), printre care: - valorizează și promovează diferențele individuale; - evaluarea învățării este autentică; - permite accesul la un curriculum provocator; - îmbunătățirea performanțelor academice, a gândirii critice și a rezolvării de probleme; - crește încrederea în sine a elevilor; - contribuie la pregătirea pentru viață, pentru muncă și pentru
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
apropie de teme și metode mai consistente, deși sociologismul vulgar, schematismul continuă să impieteze judecățile asupra unor personalități și orientări culturale majore. Titu Maiorescu și Junimea sunt sancționați pentru „concepția reacționară”, în timp ce G. Ibrăileanu, C. Dobrogeanu-Gherea, colaboratorii revistei „Contemporanul” sunt valorizați numai ca promotori ai ideilor progresiste: Ibrăileanu, omul (1959), Contemporanul și vremea sa (în colaborare cu Zoe Dumitrescu, 1959). După monografia Mihail Sadoveanu. O biografie a operei (1963), o mențiune specială trebuie acordată masivei lucrări Ion Creangă (1969), o reluare
BRATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285870_a_287199]
-
În sensul acesta, succesul sau eșecul au un rol important. În alegerea modelului, iar educația, ca sistem organizat de ghidaj, are un rol esențial. Individul este condus către un anumit model care i se prezintă, i se explică, Îi este valorizat și pe care, În final, este invitat să-l adopte. De regulă Însă, modelul preferat este cel care oferă succes imediat, fără efort, mai ales la vârsta adolescenței. Sunt Însă și situații În care persoana Își alege modelul, dar opțiunea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
punctul de vedere al psihologiei morale, viața unei persoane este trăirea acesteia reflectată În câmpul conștiinței sale. Existența și conștiința sunt inseparabile, astfel Încât se poate vorbi despre o „conștiință a vieții”. De aceasta depinde modul În care o persoană Își valorizează propria viață. Modul În care este prețuită viața proprie este o condiție de a judeca și viața altora și, În final, de a prețui viața, existența, ca pe un dar. De regulă, există tendința de a privi viața „din exteriorul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]