1,940 matches
-
nord, până la Suceava. La Pașcani, de pildă, nu găsești picior de șnițel. — Și pe unde dracu’-a intrat? - se enervează viziriul. — Prin trecători, din Transilvania - răspunse temător Barzovie-Vodă. — Uite-așa se infiltrează dușmanul! - medita viziriul. Azi un șnițel, mâine-un vals, poimâine-o divizie întreagă. Te pomenești că-ți plac și hamburgării? Jur că n-am mâncat în viața mea! - grăi cu spaimă Barzovie-Vodă. — Bine, să zicem că te cred. Kir Haciaturian! Armeanul veni sprinten, aplecându-se în fața viziriului până la pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o parte și de alta. Femeile se opreau lângă noi și-i spuneau lui tanti Mae că e cea mai tare petrecere la care au fost de când erau ele fetițe. La un moment dat, formația a început să cânte un vals și mama m-a întrebat dacă nu vreau să dansez. Nu mai dansasem în viața mea, dar nu ne-am descurcat prea rău. Mama dansa foarte bine, așa că a luat ea rolul bărbatului. Eram aproape la fel de înalt ca ea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
jos din oraș, fiindcă mai toate aveau volumul dat tare. Unii ascultau meciul de baseball, dar cei mai mulți ascultau știrile despre sfârșitul războiului. Mergea și radioul nostru la etaj, unde-l ascultau mama și tanti Mae, dar era ceva muzică de vals de undeva din New York. Pe străzi, oamenii încă mai mergeau în vizită de la unul la altul sau se întâlneau pe străzi și râdeau. Biblia predicatorului era aprinsă, ca totdeauna. O dată, în timpul războiului, am avut un antrenament pentru raid aerian în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
își invită oaspeții la masă, Kleiman ne întoarse spatele, își descheie haina și o porni spre scara de marmură, cu mâinile în buzunare, legănându-se și lunecând de parcă se îndrepta spre o doamnă pe care vrea s-o invite la vals. Aplecat în față, începu să urce scara. În acest timp, părintele mă întoarse cu fața spre el și-și puse mâinile pe umerii mei. Păream uniți prin două grinzi paralele pe care se înfășurau ca un steag mânecile largi ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
striații care-ți lasă semne regulate pe îmbrăcăminte; bulevarde unde, seara, când tubele cântă Faust, într-o biserică învecinată încep să bată clopotele mărunt și sonor, anunțând că nu peste mult timp va răsuna tunetul catifelat al aramei în comparație cu care valsul trompetelor ți se pare insuportabil de strident. Mai există bulevarde care par plicticoase, dar nu sunt așa. Aici, nisipul prăfos e plin de atâtea coji de semințe, încât e imposibil să-l mături; tot aici e un pisoar care pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
dar mai ales pentru că adora tremolul. CÎnd am ajuns la cursul doi, școala noastră de muzică s-a mutat la Kotor. Atunci am continuat să cînt, fără partituri, muzică țigănească și romanțe ungurești, iar la serbările școlare cîntam tangouri și valsuri englezești. În liceu am continuat să scriu poezii și să traduc din poeți maghiari, ruși și francezi, mai ales ca exercițiu de stil și de limbă; aspiram să devin poet și mă preocupa creația literară. Rusa ne-o predau ofițerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mai sus, unde a fost curtea Sofiei Boteanu. După câte îmi amintesc, muzicanții interpretau, de regulă, două melodii, una era hora legănată, mai domoală, alta era într-un ritm alert și se numea sârba. Foarte rar se interpretau tangouri sau valsuri care au pătrunsă târziu în lumea satelor, urmare a plecării multor tineri la școlile din oraș. S-a ajunsă la o separare: o reuniune a tinerilor de la coli, a studenților și a intelectualității sătești și alta a celor din sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gazon și-i asaltează, vuind, fereastra. A petrecut multe nopți Întins pe pat, treaz, visând la cafenelele de taină din Mont Martre, unde frumoase de abanos se afundau În cele mai romantice mistere cu diplomați și mercenari, În timp ce orchestrele intonau valsuri ungurești, iar atmosfera era densă și exotică, plină de intrigi, clar de lună și aventură. Primăvara a citit, obligat, L’Allegro, care i-a inspirat câteva producții lirice pe tema Arcadiei și a flautului lui Pan. Și-a schimbat poziția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
jos. Mâinile li s-au atins ușor, dar nici unul n-a vorbit. Tăcerile deveneau tot mai frecvente și mai delicioase. Afară, o altă pereche desprinsă din grup urcase la etaj și exersa la pian În camera vecină. După preliminariile obișnuite, „Valsul măgarilor“, unul dintre ei a atacat melodia Copii În pădure și o voce ușoară, de tenor, a făcut să se audă cuvintele și În alcovul lor: „Dă-mi mîna ta - Voi constata Că am plecat ca să visăm.“ Isabelle a fredonat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Conferențiarul bălmăjea ceva despre soliditatea lui Tennyson și cincizeci de capete se aplecau deasupra notițelor. Amory a Întors foaia și a scris În continuare pe pagina intactă: „S-au cutremurat aflând ce-nseamnă Darwin, În sfârșit, S-au cutremurat când valsul a intrat și Newman a ieșit...“ Dar valsul intrase cu mult mai devreme, așa că a tăiat partea aceea. — Și intitulat Cântec Într-o vreme a ordinii, s-a auzit vocea profesorului zbârnâind În depărtare. „Vreme a ordinii“ - Sfinte Dumnezeule! Totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cincizeci de capete se aplecau deasupra notițelor. Amory a Întors foaia și a scris În continuare pe pagina intactă: „S-au cutremurat aflând ce-nseamnă Darwin, În sfârșit, S-au cutremurat când valsul a intrat și Newman a ieșit...“ Dar valsul intrase cu mult mai devreme, așa că a tăiat partea aceea. — Și intitulat Cântec Într-o vreme a ordinii, s-a auzit vocea profesorului zbârnâind În depărtare. „Vreme a ordinii“ - Sfinte Dumnezeule! Totul Înghesuit cu forța În ladă și victorienii așezați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
AMORY: Eu nu găsesc În lume decât sentiment - și nu pot să-l sufăr. ROSALIND: E foarte greu să găsești un bărbat care să-ți satisfacă gustul artistic. (Cineva a deschis undeva o ușă și În cameră pătrund acordurile unui vals. ROSALIND se ridică În picioare.) ROSALIND: Ascultă! Cântă Mai sărută-mă o dată. (El se uită la ea.) AMORY: Și? ROSALIND: Și? AMORY (dulce, știind că a pierdut bătălia): Te iubesc. ROSALIND: Și eu pe tine... pentru moment. (Se sărută.) AMORY
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pe Hans, care se află între două bunicuțe. Hans, la rândul lui, își face hotărât loc prin mulțime, cu pumnii, ca s‑o smulgă pe Sophie din ghearele unui coleg cu care aceasta tocmai plutește pe acordurile bătrânului și bunului vals. Cu parazitul ăsta care n‑a câștigat un ban în viața lui, Sophie a deschis astă iarnă balul de la Filarmonie. Dar el n‑o să devină membru al orchestrei filarmonice, ci înalt magistrat. O ține pe Sophie rece și obiectiv - calități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cerul gurii un pic înainte de a o înghiți. M-am scuturat nițel când am lăsat-o să alunece pe gât și am spus: — Vreau să îi aplici o lucrătură ca de la Brigada de Moravuri. — Da? Cât de dură? — Ca un vals îndrăcit. Becker rânji și își termină băutura: — Să-l obosesc? Pricep ideea. Își deschise haina și scoase un scurt baston de cauciuc cu care se lovi ușurel cu nerăbdare în podul palmei. — O să-l mângâi cu asta. — Ei bine, sper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și-l pălmui de două ori zdravăn peste față: — Am zis, ai priceput asta, poponarule? — Da, țipă el. — De ajuns, i-am spus trăgându-l de umăr. Becker se ridică gâfâind din greu și rânji spre mine: — Ați spus un vals, domnule. — Îți spun eu când o să aibă nevoie de mai mult. Lange se șterse la buza care-i sângera și se uită la sângele care lăsase o dâră pe dosul mâinii sale. Avea lacrimi în ochi, dar reuși totuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
dans canin, articulat sonor de Creatorul celest din nemărturisita Lui dorință de a ucide ridicolul din om (scris de data aceasta cu literă mică, nu cu majusculă). Vorba lui Leonid Andreev: „Rog publicul să asculte cu atenție: vă voi cânta „Valsul câinilor”.”, care nu trebuie sigur eutanasiați. Și când te gândești că Dumnezeu a limitat libertatea de împuițare a patrupezilor la numai două momente pe an, iar ființei humanoide bipede i-a dăruit toate cele 365 de zile spre desfrâu walpurgic
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]
-
filă cu filă. Se desferecă o pleoapă cu un sâmbur de lumină Lăsând ochiului apusul: două emisfere-n cer Una alteie misterul îl declară și declină Alt răspuns abia răsare după înfloriri de ger. Carusel de răsărituri lângă umbre amuțite Valsul crinolin și dalbe lungi reflexe de mătase Leagănă a ta beție în șoptitele ispite A parfum de mugur verde anotimpul vag miroase. Învierea de lumină din înaltele altare Unde candele de aur în sfințiri îngemănate Cine poate a-mi răspunde
VERDE CRUD de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364458_a_365787]
-
psalt Pe-a timpului cărare ne simțeam legați Și străbăteam pădurea sub ramurile grele Sub cerul alb de stele umeri de stejar Eram corăbieri cu frunze miile de vele Și navigam spre Ursa Mare arzând în al ei jar În valsul miresmat al crinilor Te respiram Sorbeam al florilor surâs diamantin Și retrăiam o clipă de demult când eu eram Răcoarea nopții -Tu...parfumul cel mai fin Referință Bibliografică: Surâsul diamantin al florilor / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SURÂSUL DIAMANTIN AL FLORILOR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364513_a_365842]
-
-i să nu-i facă cute, Da nici toate lucrurile mărunte.. Chip luminat și atât de fraged, Este o ispita, Ea e un targhet, Ce tot te trage să o îndrăgești Toată viața, ba veșnic s-o iubești.. Începuse un vals..și valsai atâta de frumos, ba te țineai de mine, ba mă înconjurai, ba câteodată îți ghiceam mișcarea și îți țineam isonul, dar...te-am scăpat la un moment dat și te-ai sucit rău si-ai căzut strâmb pe
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
nou începea, a simțit, înaintea tuturor jocurilor diplomatice, a tuturor confruntărilor militare, - într-o Europă în care „epoca cea frumoasă” își desfășura freneticele plăceri și bucuria de a le gusta fără o clipă de răgaz - că a bătut ceasul. Că valsul, french-cancanul, șampania și paietele sunt ale altora, iar lor le este dată lupta. Și cu o pasiune, cu o ardoare ieșită din comun, într-o splendidă unitate, pe care cultura românească cred că n-avea s-o mai împlinească de
INSTINCTUL POPULAR, ÎNDRUMĂTOR MORAL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364566_a_365895]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > ÎNTRE DOUĂ SPERANȚE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Între două speranțe Sunt singur în barcă legănat de vânt Rotesc stelele valsuri și perinițe, Silueta ta a rămas difuză pe mal Și luna își despletește pe mare șuvițe. Înaintez în noapte înspre nici-unde Nu știu dacă la alt mal mă așteaptă o speranță Dar îmi este sufletul o barcă pe unde Și
ÎNTRE DOUĂ SPERANŢE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361288_a_362617]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > O LUME Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului O lume T.Mușatescu („Titanic vals”) În munte verticale se ridică, Iar Dâmbovița lunecă șerpește. „Titanic vals” aici se ticluiește - Pe scena lumii valuri se despică. Deschidem cartea - încă ne uimește: O lume-n aparență foarte mică Se-agită, se răsfață, nu-i e frică, Și
O LUME de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361335_a_362664]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > O LUME Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului O lume T.Mușatescu („Titanic vals”) În munte verticale se ridică, Iar Dâmbovița lunecă șerpește. „Titanic vals” aici se ticluiește - Pe scena lumii valuri se despică. Deschidem cartea - încă ne uimește: O lume-n aparență foarte mică Se-agită, se răsfață, nu-i e frică, Și planuri îndrăznețe făurește. Spirache-și poartă dezinvolt umorul, O existență simplă și
O LUME de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361335_a_362664]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > TÂRZIE RUGĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Dimensiuni astrale mă -ncolăcesc firesc Asteroizi albaștri dansează-n pași de vals De dincolo de stele , și Iad și Rai privesc Cum lumea cea neroadă a mai pierdut un pas... Dar cine să mai vadă că-i doar deșertăciune Această ipostază a lumii fără timp În care plâng, imploră iubirile postume Pierdute-abandonate în
TÂRZIE RUGĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361418_a_362747]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > LACRIMĂ FALSĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dimensiuni astrale mă -ncolăcesc firesc, Asteroizi albaștri dansează-n pași de vals. De dincolo de stele , și Iad și Rai privesc Cum lumea cea neroadă a mai pierdut un pas. Dar cine să mai vadă că-i doar deșertăciune Această ipostază a lumii fără timp? În care plâng, imploră iubirile postume, Pierdute-abandonate în
LACRIMĂ FALSĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361450_a_362779]