KorAP: Find »[drukola/base=varianță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...34 >

844 matches

Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580

se standardizează variabilele → b = r Dacă r = 0 lipsa corelației; dreapta de regresie paralelă cu Ox, trecând prin Oy pe la Dacă r = 1 punctele sunt coliniare; o dispersie pe care o prezice dreapta de regresie; cât explic prin x din varianța lui y. proporția din varianță care este explicată; r2 coeficient de determinare: Există două tipuri de coeficienți pornind de la regresia multiplă parțială între x1 și x2 când x3, x4 sunt controlabile. r12. 3 = r12 r13r23 Modelele de regresie liniară cu

by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
Dacă r = 0 lipsa corelației; dreapta de regresie paralelă cu Ox, trecând prin Oy pe la Dacă r = 1 punctele sunt coliniare; o dispersie pe care o prezice dreapta de regresie; cât explic prin x din varianța lui y. proporția din varianță care este explicată; r2 coeficient de determinare: Există două tipuri de coeficienți pornind de la regresia multiplă parțială între x1 și x2 când x3, x4 sunt controlabile. r12. 3 = r12 r13r23 Modelele de regresie liniară cu unul sau mai mulți predictori

by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
influența altor variabile este ținută sub control. Putem spune că analiza loglineară este: o metodă de analiză a datelor categoriale, o metodă multivariată, o metodă "fără" variabilă dependentă. În nici un caz nu este o regresie logistică sau o analiză de varianță. Totuși are o serie de asemănări cu regresia, pentru că face parte din aceeași categorie a modelelor multivariate, explicative, care încearcă să descrie relațiile dintre variabile. Cel mai mult seamănă cu regresia logistică, în sensul în care variabila dependentă este categorială

by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
cazul analizei logliniare variabila dependentă este categorială și nu binomială, distribuția variabilei dependente este Poisson și nu binomială, variabila dependentă este legată de frecvența celulară și nu o funcție logit a unei variabile Y. De asemenea, seamănă cu analiza de varianță pentru că efectele variabilelor independente asupra celei dependente sunt aceleași ca și în cazul analizei de varianță: 1. Efecte principale: măsoară efectul unei variabile independente, indiferent de acțiunea celorlalte din model 2. Efecte de interacțiune: măsoară efectul combinat al variabilelor independente

by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
nu binomială, variabila dependentă este legată de frecvența celulară și nu o funcție logit a unei variabile Y. De asemenea, seamănă cu analiza de varianță pentru că efectele variabilelor independente asupra celei dependente sunt aceleași ca și în cazul analizei de varianță: 1. Efecte principale: măsoară efectul unei variabile independente, indiferent de acțiunea celorlalte din model 2. Efecte de interacțiune: măsoară efectul combinat al variabilelor independente. 8.3.1. Șansa Șansa reprezintă un raport de probabilități, respectiv probabilitatea ca X să ia

by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395

de ansamblul subiecților, pe populațiile experimentale de pacienți și nepacienți, luate separat, a scos în evidență existența acelorași factori. Fiecare ansamblu constituit din apărări subordonate aceluiași factor ar corespunde unui stil defensiv distinct (Bond, 1995). Factorul 1 explică 50% din varianța totală și reunește șase apărări: retragerea, activismul, regresia, inhibiția, agresiunea pasivă și proiecția. Bond consideră că termenul „imaturitate” nu este pertinent pentru a desemna acest grup de apărări, întrucât ele pot fi întâlnite uneori la persoane cu o bună funcționare

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
furia celuilalt; - persoana care utilizează proiecția îi blamează pe ceilalți și aruncă responsabilitatea asupra lor în loc să-și accepte pulsiunile. Din considerentele menționate, Bond propune ca acest stil să poarte numele de model de acțiune inadaptată. Factorul 2 explică 10% din varianța totală și cuprinde trei apărări: clivajul, idealizarea primitivă și omnipotența însoțită de depreciere, și presupune clivajul imaginii de sine și al imaginii despre ceilalalți în imagini de tip bun/rău, puternic/slab. Dacă stilul defensiv descris de factorul 1 este

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
într-o manieră neadaptată de către persoanele cu unele dificultăți cronice în a stabili relații mature. În psihopatologie, stilul defensiv se asociază cu tulburările de personalitate de tip narcisic și de limită (Kernberg, 1967). Factorul 3 este răspunzător de 9% din varianța totală. Itemii saturați din cadrul acestui factor au fost concepuți în scopul testării formațiunii reacționale și a pseudoaltruismului și reflectă nevoia de a se percepe pe sine ca amabil, gata de a sări în ajutorul celorlalți și niciodată furios, ceea ce îi

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
anxietatea, situație în care subiecții devin depresivi. Acest stil defensiv, aflat în legătură cu cel de-al treilea factor evidențiat de Bond și echipa sa, poate fi desemnat sub numele de sacrificiu de sine. Factorul 4 corespunde unui procent de 8% din varianța totală; apărările aflate în legătură cu acest factor sunt umorul, reprimarea (înlăturarea) și sublimarea, puternic asociate noțiunii de coping reușit. Umorul reflectă capacitatea de a accepta o situație conflictuală atenuându-i aspectele dureroase; reprimarea permite ca un conflict generator de anxietate să

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610

care am adăugat apoi controlul asupra deciziilor politice, efectele politicului și variabilele de încredere (model extins). (În tabel sunt prezentate doar modelele finale, după eliminarea variabilelor cu o influență nesemnificativă statistic.) Adăugarea acestora dublează puterea explicativă a modelului de bază (varianța explicată crește de la 15% la 29%). Rezultatele obținute în cazul modelului extins arată că principalii predictori ai interesului sunt educația și reprezentarea asupra capacității indivizilor obișnuiți de a influența deciziile politice. Contează însă destul de mult și încrederea în instituții, în

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
de politică tind să se informeze/să discute mai mult despre subiecte cu conținut politic, aceasta ducând la nivele mai mari de cunoștințe politice. Informarea și discuțiile pe teme politice au un pattern cauzal apropiat. În ambele modele de bază varianța explicată este similară (aproape 20%), principalii predictori fiind genul, educația și bunăstarea. Altfel spus, cantitatea de informare și de discuții pe teme politice crește atunci când resursele (educaționale, financiare) cresc, dar și atunci când subiectul este bărbat. În cazul modelelor extinse varianța

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
varianța explicată este similară (aproape 20%), principalii predictori fiind genul, educația și bunăstarea. Altfel spus, cantitatea de informare și de discuții pe teme politice crește atunci când resursele (educaționale, financiare) cresc, dar și atunci când subiectul este bărbat. În cazul modelelor extinse varianța explicată se dublează, creșterea fiind cauzată în cea mai mare parte de introducerea în ecuație a interesul declarat pentru politică. Acesta constituie, de altfel, principalul predictor al informării/discuțiilor politice, cei care sunt interesați tinzând să se informeze mai mult

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
cu venituri mai mari, cu un grad mai ridicat de bunăstare, cu mai multe relații, studenți sau cu status ocupațional superior, cu un nivel de modernitate personală mai mare (cunoașterea unor limbi străine, utilizarea unui PC). Analizele multivariate (regresie logistică; varianță explicată 15%) întăresc mare parte a acestor concluzii. Astfel, șansele de a participa cresc dacă respondentul este bărbat, educat, cu relații și venit peste medie, cunoscător de limbi străine. Introducerea în analiză a unor variabile legate de valori și atitudini

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
fel + - Moralitatea politicienilor este scăzută Salariile parlamentarilor sunt prea mari ++ ---- Parlamentarii nu susțin interesele cetățenilor care i-au votat + Evaluarea noii realități politico-economice Sentimente pozitive față de orientarea politico economică actuală - + - Nivelul de integrare socială Neintegrare religioasă - +++ Neintegrare maritală - ++ Neintegrare rezidențială -- +++ % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 18 9 33 27 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Sensul unei relații este marcat prin „+” sau „-”; intensitatea unei relații este marcată prin numărul de semne; lipsa unui semn arată lipsa unei relații semnificative statistic (p≤0

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
de bază (care include doar determinanții sociodemografici), nouă modele intermediare (fiecare include modelul de bază și una dintre categoriile de determinanți) și un model complet (include toți determinanții) ( REF Ref508439773 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A3). Modelul de bază explică 11% din varianță, fiecare din modelele următoare adăugând ceva mai multă putere explicativă pe lângă cea dată de caracteristicile sociodemografice. Modelele care cresc semnificativ varianța explicată (aproximativ o dublează) sunt din nou încrederea, interesul și cunoștințele, evaluarea votului și alienarea politică. Influența celorlalte categorii

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
și un model complet (include toți determinanții) ( REF Ref508439773 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A3). Modelul de bază explică 11% din varianță, fiecare din modelele următoare adăugând ceva mai multă putere explicativă pe lângă cea dată de caracteristicile sociodemografice. Modelele care cresc semnificativ varianța explicată (aproximativ o dublează) sunt din nou încrederea, interesul și cunoștințele, evaluarea votului și alienarea politică. Influența celorlalte categorii de variabile este mai mică, dar nu e nulă, o contribuție ceva mai mare având integrarea socială și evaluarea politicienilor/partidelor

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
nou încrederea, interesul și cunoștințele, evaluarea votului și alienarea politică. Influența celorlalte categorii de variabile este mai mică, dar nu e nulă, o contribuție ceva mai mare având integrarea socială și evaluarea politicienilor/partidelor. Modelul complet explică o treime din varianță, semnificativ mai mult comparativ cu varianța explicată de modelul de bază sau oricare dintre modelele intermediare, dar mai puțin decât suma varianțelor explicate de toate modelele. Aceste constatări arată faptul că fiecare model are atât o contribuție proprie la explicarea

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
votului și alienarea politică. Influența celorlalte categorii de variabile este mai mică, dar nu e nulă, o contribuție ceva mai mare având integrarea socială și evaluarea politicienilor/partidelor. Modelul complet explică o treime din varianță, semnificativ mai mult comparativ cu varianța explicată de modelul de bază sau oricare dintre modelele intermediare, dar mai puțin decât suma varianțelor explicate de toate modelele. Aceste constatări arată faptul că fiecare model are atât o contribuție proprie la explicarea apartenenței la tipuri, cât și una

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
o contribuție ceva mai mare având integrarea socială și evaluarea politicienilor/partidelor. Modelul complet explică o treime din varianță, semnificativ mai mult comparativ cu varianța explicată de modelul de bază sau oricare dintre modelele intermediare, dar mai puțin decât suma varianțelor explicate de toate modelele. Aceste constatări arată faptul că fiecare model are atât o contribuție proprie la explicarea apartenenței la tipuri, cât și una comună cu a celorlalte modele. Reluarea analizelor, de această dată, separat, la nivelul fiecărei categorii de

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
contribuție proprie la explicarea apartenenței la tipuri, cât și una comună cu a celorlalte modele. Reluarea analizelor, de această dată, separat, la nivelul fiecărei categorii de alegător, susține aceste concluzii, relevând și câteva aspecte noi. Pe baza paternurilor urmate de varianțele explicate de diferitele modele testate rezultă câteva concluzii importante. O primă concluzie arată că modelul în discuție distinge în principal votanții (partizani sau pragmatici) de non-votanți (propriu-ziși sau „afoni”). Apartenența la categoriile non-votant și votant „afon” este determinată, în principal

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
puternic care să nu-și piardă timpul cu Parlamentul și alegerile Atitudini față de risc și afaceri Există o afacere în gospodărie Valorizează pozitiv persoanele care au o afacere 1,2 Preferă siguranța riscului 0,62 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 73 63 75 25 31 % cazuri corect clasificate prin șansă 88 69 94 71 85 % cazuri corect clasificate prin model 94 85 98 74 87 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
Alegătorii au de unde alege 1,62 1,44 Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 1,08 0,90 Neintegrare socială 1,30 0,67 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,05 1,04 Preferă siguranța riscului 1,20 0,91 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 9 8 13 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
Neintegrare socială Încredere în liderii PSD 10,24 1,27 0,75 Încredere în liderii DA 0,38 1,50 Încredere în liderii PRM 8,01 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,03 Preferă siguranța riscului 1,20 0,89 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 54 12 60 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă iar o valoare sub-unitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p≤0.05

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
34 Lucru foarte bun un lider puternic care să nu-și piardă timpul cu Parlamentul și alegerile 1,51 Preferă siguranța riscului 0,74 Există o afacere în gospodărie 0,28 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,06 1,05 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 11 19 15 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
Încredere în liderii PRM 3,90 Lucru foarte bun un lider puternic care să nu-și piardă timpul cu Parlamentul și alegerile 1,43 0,40 Preferă siguranța riscului 0,68 Valorizează pozitiv persoanele care au o afacere 1,12 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 54 35 55 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0.05

[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]