KorAP: Find »[drukola/base=varice & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...31 >

756 matches

Corola-website/Law/191370_a_192699

componentă vasculară 3. Anevrisme arteriale 4. Ischemia acută periferică 5. Arteriopatii cronice obstructive 6. Varicele membrelor inferioare 7. Boala tromboembolică 8. Sindromul posttrombotic 9. Limfedemul 10. Suturi vasculare: indicație terapeutică Barem de activități practice: 1. Suturi vasculare 20 2. Cura varicelor membrelor pelvine 10 3. Plastii vasculare cu venă 5 4. Plastii vasculare cu grefe 5 5. Embolectomii periferice 5 6. Arteriografii 10 7. Flebografii 10 8. Acces vascular pentru dializă 10 D. Stagiul de Imagistică Radiologică (50 ore) a. Radiologie

ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/191370_a_192699]
Cancer bronho-pulmonar 11. Pleureziile 12. Insuficiența respiratorie 13. Tulburări de ritm și de conducere 14. Cardiopatia ischemică 15. Pericarditele și miocarditele 16. Afecțiuni valvulare 17. HTA și criza hipertensivă 18. Insuficiența cardiacă 19. Arteriopatii acute și cronice 20. Insuficiența venoasă, varice, hemoroizi 21. Lipotimia, sincopa, colapsul, șocul 22. Cefaleea și migrena 23. Gastritele 24. Ulcerul gastro-duodenal 25. Cancerul gastric 26. Hepatitele acute și cronice 27. Ciroza hepatică 28. Bolile colecistului 29. Afecțiuni pancreatice 30. Icterul 31. Hemoragiile digestive 32. Constipația 33

ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/191370_a_192699]
Corola-website/Law/198853_a_200182

tendoanele respective. * Artroze cronice, periarterite, stiloidite, necroze aseptice, osteocondilite, bursite, epicondilite. Cauze: presiune sistemică în regiunea articulațiilor respective, supraincordarea și traumatizarea lor, munca îndelungată la temperatura scăzută și umiditate. * Boală de vibrații (sindrom osteo-musculo-articular, sindromul Raynaud, sindrom nervos). Cauze: vibrații. * Varice foarte accentuate ale venelor membrelor inferioare, complicate cu tulburări trofice sau cu procese inflamatorii (tromboflebite). Cauze: poziție ortostatica îndelungată. * Tromboflebita de efort a membrelor superioare. Cauze: efort cu mișcări ample ale membrelor superioare. * Dermite acute și cronice, ulcerații, melanodermii și

NORMĂ din 18 octombrie 1995 de medicina muncii. In: EUR-Lex (1995) [Corola-website/Law/198853_a_200182]
Corola-website/Law/218195_a_219524

cu afectare hemodinamica ori neurologica. ... C. Rezultate imagistică (radioscopie/radiografie, ecografie, tomografie, rezonanță magnetică) și endoscopie: a) hemoragie vasculara cerebrală, contuzie sau hemoragie subarahnoidină cu afectarea stării de conștiență ori semne neurologice focale; ... b) rupturi de viscere, vezica urinară, ficat, varice esofagiene sau uter cu instabilitate hemodinamica; ... c) anevrism de aorta disecant. ... D. Electrocardiograma: a) infarct miocardic cu aritmii complexe, instabilitate hemodinamica sau insuficiență cardiacă congestiva; ... b) tahicardie ventriculara susținută sau fibrilație ventriculara; ... c) bloc complet cu instabilitate hemodinamica. ... E. Semne

REGULAMENT din 24 noiembrie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/218195_a_219524]
șuntului ventriculo-peritoneal. Ingestie de droguri sau supradozare: ● orice pacient cu ingestie ori supradozare de droguri stabil hemodinamic care necesită urmărire neurologica, pulmonară sau cardiacă. Tulburări gastrointestinale: ● sângerări gastrointestinale cu hipotensiune ortostatica ce răspunde la terapia volemică; ● pacienți cu sângerare din varice esofagiene fără semne de sângerare activă și stabilitatea semnelor vitale; ● insuficientă hepatică acută cu semne vitale stabile. Tulburări endocrine: ● pacienți cu cetoacidoza diabetica necesitând administrarea continuă de insulină în perfuzie pentru stabilizare în faza de recuperare după comă cetoacidotică; ● comele

REGULAMENT din 24 noiembrie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/218195_a_219524]
parenterala: 35 calorii/kg/zi timp de minimum 10 zile 6 D 116 Alimentație enterala: 35 calorii/kg/zi timp de minimum 10 zile, cu debit constant 3 D 117 Reinjectare de lichid de ascita 10 D 118 Tamponare de varice esofagiene: montare sau supraveghere 3 D 119 Sunt arteriovenos: montare sau supraveghere 10 D 120 Sonda ureterala: montare sau supraveghere 3 D 121 Cateter suprapubian: montare sau supraveghere 1 D 122 Tracțiune ortopedica complexă 6 D 123 Bilanț neurologic 1

REGULAMENT din 24 noiembrie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/218195_a_219524]
Corola-website/Law/227117_a_228446

bilirubină. e. Diagnosticul stadial. Cirozele cunosc mai multe stadii evolutive, clasificate diferit după obiectivele urmarite. Clinic sunt descrise formele compensate (supraviețuire 10-12 ani) și decompensate (supravietuire 2-3 ani). Recent, consensul Baveno IV imparte cirozele în 4 stadii: Stadiul I: fără varice, fară ascită, stadiul II: cu varice, fără ascită, stadiul III: cu ascită cu sau fără varice, Stadiul IV: cu hemoragie variceală cu sau fără ascită. Stadiile I și II corespund cirozelor compensate, iar stadiile III și IV celor decompensate. În

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
mai multe stadii evolutive, clasificate diferit după obiectivele urmarite. Clinic sunt descrise formele compensate (supraviețuire 10-12 ani) și decompensate (supravietuire 2-3 ani). Recent, consensul Baveno IV imparte cirozele în 4 stadii: Stadiul I: fără varice, fară ascită, stadiul II: cu varice, fără ascită, stadiul III: cu ascită cu sau fără varice, Stadiul IV: cu hemoragie variceală cu sau fără ascită. Stadiile I și II corespund cirozelor compensate, iar stadiile III și IV celor decompensate. În aceasta viziune elementul care face diferența

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
sunt descrise formele compensate (supraviețuire 10-12 ani) și decompensate (supravietuire 2-3 ani). Recent, consensul Baveno IV imparte cirozele în 4 stadii: Stadiul I: fără varice, fară ascită, stadiul II: cu varice, fără ascită, stadiul III: cu ascită cu sau fără varice, Stadiul IV: cu hemoragie variceală cu sau fără ascită. Stadiile I și II corespund cirozelor compensate, iar stadiile III și IV celor decompensate. În aceasta viziune elementul care face diferența între compensat și decompensat este ascita. În cirozele decompensate apar

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
în cursul zilei. Ruta orală trebuie preferată ori de câte ori toleranța digestivă o permite, atât pentru alimentație, cât și pentru administrarea de suplimente nutriționale. Alimentația enterală prin intermediul sondei naso-gastrice sau naso-jejunale poate înlocui ruta orală în cazul reducerii toleran��ei digestive. Prezența varicelor esofagiene nu reprezintă o contraindicație pentru nutriția enterală. Nutriția parenterală este recomandată în situații particulare, în care necesarul nutrițional nu poate fi asigurat pe cale orală/enterală: hemoragia digestivă, ileus, postoperator. Principalele dezavantaje ale nutriției parenterale constau în riscul hemoragic legat

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
hepatică, ascita și peritonita bacteriană spontană, sindromul hepato-renal Anticiparea, prevenirea și managementul adecvat al complicațiilor reprezintă cea mai importantă intervenție terapeutică la pacienții cu ciroză hepatică. 1. Profilaxia primară a hemoragiei variceale Consensurile actuale (Baveno IV și AASLD) recomandă screeningul varicelor esofagiene în cazul tuturor pacienților cu ciroză hepatică, la momentul inițial al diagnosticului. Varicele esofagiene sunt prezente la 30-40% din pacienții cu ciroză hepatică compensată și 60% din pacienții cu ciroză hepatică decompensată în momentul diagnosticului. Scopul screeningului varicelor esofagiene

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
complicațiilor reprezintă cea mai importantă intervenție terapeutică la pacienții cu ciroză hepatică. 1. Profilaxia primară a hemoragiei variceale Consensurile actuale (Baveno IV și AASLD) recomandă screeningul varicelor esofagiene în cazul tuturor pacienților cu ciroză hepatică, la momentul inițial al diagnosticului. Varicele esofagiene sunt prezente la 30-40% din pacienții cu ciroză hepatică compensată și 60% din pacienții cu ciroză hepatică decompensată în momentul diagnosticului. Scopul screeningului varicelor esofagiene este definirea pacienților în cazul cărora se recomandă tratamentul profilactic pentru prevenirea primului episod

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
screeningul varicelor esofagiene în cazul tuturor pacienților cu ciroză hepatică, la momentul inițial al diagnosticului. Varicele esofagiene sunt prezente la 30-40% din pacienții cu ciroză hepatică compensată și 60% din pacienții cu ciroză hepatică decompensată în momentul diagnosticului. Scopul screeningului varicelor esofagiene este definirea pacienților în cazul cărora se recomandă tratamentul profilactic pentru prevenirea primului episod de hemoragie variceală. La pacienții fără varice esofagiene la endoscopia inițială, riscul apariției acestora este de 5% anual, iar endoscopia de control este indicată la

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
pacienții cu ciroză hepatică compensată și 60% din pacienții cu ciroză hepatică decompensată în momentul diagnosticului. Scopul screeningului varicelor esofagiene este definirea pacienților în cazul cărora se recomandă tratamentul profilactic pentru prevenirea primului episod de hemoragie variceală. La pacienții fără varice esofagiene la endoscopia inițială, riscul apariției acestora este de 5% anual, iar endoscopia de control este indicată la 2-3 ani de la examinarea precedentă. La pacienții cu varice esofagiene mici, riscul de progresie al acestora este de 10-15% pe an, iar

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
recomandă tratamentul profilactic pentru prevenirea primului episod de hemoragie variceală. La pacienții fără varice esofagiene la endoscopia inițială, riscul apariției acestora este de 5% anual, iar endoscopia de control este indicată la 2-3 ani de la examinarea precedentă. La pacienții cu varice esofagiene mici, riscul de progresie al acestora este de 10-15% pe an, iar repetarea endoscopiei este indicată la 1-2 ani interval. În cazul pacienților cu varice esofagiene mari, endoscopia este indicată numai în cazul hemoragiei variceale. Mărimea varicelor, evaluată endoscopic

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
endoscopia de control este indicată la 2-3 ani de la examinarea precedentă. La pacienții cu varice esofagiene mici, riscul de progresie al acestora este de 10-15% pe an, iar repetarea endoscopiei este indicată la 1-2 ani interval. În cazul pacienților cu varice esofagiene mari, endoscopia este indicată numai în cazul hemoragiei variceale. Mărimea varicelor, evaluată endoscopic, reprezintă cel mai important factor de risc asociat cu hemoragia variceală. Pacienții cu risc crescut de hemoragie variceală sunt: 1) pacienții cu varice esofagiene mari, 2

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
pacienții cu varice esofagiene mici, riscul de progresie al acestora este de 10-15% pe an, iar repetarea endoscopiei este indicată la 1-2 ani interval. În cazul pacienților cu varice esofagiene mari, endoscopia este indicată numai în cazul hemoragiei variceale. Mărimea varicelor, evaluată endoscopic, reprezintă cel mai important factor de risc asociat cu hemoragia variceală. Pacienții cu risc crescut de hemoragie variceală sunt: 1) pacienții cu varice esofagiene mari, 2) pacienții cu varice esofagiene mici și semne roșii variceale și 3) pacienții

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
cazul pacienților cu varice esofagiene mari, endoscopia este indicată numai în cazul hemoragiei variceale. Mărimea varicelor, evaluată endoscopic, reprezintă cel mai important factor de risc asociat cu hemoragia variceală. Pacienții cu risc crescut de hemoragie variceală sunt: 1) pacienții cu varice esofagiene mari, 2) pacienții cu varice esofagiene mici și semne roșii variceale și 3) pacienții cu varice esofagiene mici și insuficiență hepatică severă (clasa Child C). Aceste categorii de pacienți necesită tratament pentru profilaxia primară a hemoragiei variceale. Prevenirea hemoragiei

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
endoscopia este indicată numai în cazul hemoragiei variceale. Mărimea varicelor, evaluată endoscopic, reprezintă cel mai important factor de risc asociat cu hemoragia variceală. Pacienții cu risc crescut de hemoragie variceală sunt: 1) pacienții cu varice esofagiene mari, 2) pacienții cu varice esofagiene mici și semne roșii variceale și 3) pacienții cu varice esofagiene mici și insuficiență hepatică severă (clasa Child C). Aceste categorii de pacienți necesită tratament pentru profilaxia primară a hemoragiei variceale. Prevenirea hemoragiei variceale se realizează prin tratament farmacologic

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
endoscopic, reprezintă cel mai important factor de risc asociat cu hemoragia variceală. Pacienții cu risc crescut de hemoragie variceală sunt: 1) pacienții cu varice esofagiene mari, 2) pacienții cu varice esofagiene mici și semne roșii variceale și 3) pacienții cu varice esofagiene mici și insuficiență hepatică severă (clasa Child C). Aceste categorii de pacienți necesită tratament pentru profilaxia primară a hemoragiei variceale. Prevenirea hemoragiei variceale se realizează prin tratament farmacologic, endoscopic sau combinația acestora. Tratamentul farmacologic se realizează cu beta-blocante neselective

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
de rutina în practică. Carvedilolul (BBNS asociat cu activitate intrinsecă anti-α1 adenergică) s-a dovedit superior propranololului și ligaturii endoscopice profilactice în prevenirea primului episod hemoragic, dar nu este inclus încă în recomandările terapeutice standard. Aproximativ 30% dintre pacienții cu varice esofagiene mari au contraindicații sau nu tolerează tratamentul cu BBNS, iar alți 30% au un răspuns terapeutic nesatisfăcător apreciat prin scăderea HVPG. Ligatura endoscopică profilactică a varicelor esofagiene reprezintă o alternativă acceptată pentru pacienții care nu tolerează terapia farmacologică profilactică

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
nu este inclus încă în recomandările terapeutice standard. Aproximativ 30% dintre pacienții cu varice esofagiene mari au contraindicații sau nu tolerează tratamentul cu BBNS, iar alți 30% au un răspuns terapeutic nesatisfăcător apreciat prin scăderea HVPG. Ligatura endoscopică profilactică a varicelor esofagiene reprezintă o alternativă acceptată pentru pacienții care nu tolerează terapia farmacologică profilactică. Ligatura se realizează în 1-4 sesiuni succesive, până la obliterarea completă a varicelor. Compararea BBNS cu ligatura endoscopică profilactică a condus la rezultate contradictorii în ceea ce privește eficiența superioară a

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
alți 30% au un răspuns terapeutic nesatisfăcător apreciat prin scăderea HVPG. Ligatura endoscopică profilactică a varicelor esofagiene reprezintă o alternativă acceptată pentru pacienții care nu tolerează terapia farmacologică profilactică. Ligatura se realizează în 1-4 sesiuni succesive, până la obliterarea completă a varicelor. Compararea BBNS cu ligatura endoscopică profilactică a condus la rezultate contradictorii în ceea ce privește eficiența superioară a ligaturii în profilaxia sângerării; numărul și severitatea reacțiilor adverse au fost mai mari în grupul cu ligatură. Combinația BBNS plus ligatură endoscopică nu s-a

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
de sângerare variceală. Consensul Baveno IV (2005) recomandă utilizarea BBNS ca terapie de prima linie pentru profilaxia primară a hemoragiei variceale, ligatura endoscopică fiind rezervată pacienților cu contraindicații/ineficiență/intoleranță la BBNS. Ghidul AASLD 2007 recomandă, în cazul pacienților cu varice medii/mari și risc de sângerare (semne roșii sau clasa Child C), BBNS sau ligatura endoscopică ca terapie de primă linie pentru profilaxia hemoragiei variceale. 2. Tratamentul hemoragiei acute variceale Hemoragia variceală este o complicație majoră a hipertensiunii portale și

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]
indicator al perfuziei renale (vezi sindromul hepato-renal). Ascita voluminoasă, în tensiune, beneficiază de paracenteză evacuatorie acompaniată de administrarea de albumină 8-10 g pentru fiecare litru de ascită evacuat. Această manevră reduce hipertensiunea portală și presiunea în colateralele porto-sistemice, inclusiv în varicele esofagiene. B) Tratamentul specific (hemostaza) Tratamentul specific al hemoragiei variceale are ca scop asigurarea hemostazei și este bazat pe combinația dintre tratamentul cu agenți farmacologici vasoactivi și tratamentul endoscopic. Tamponada cu balon, șuntul porto-sistemic intrahepatic transjugular și intervenția chirurgicală au

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227117_a_228446]