34,286 matches
-
poporul arian hipersuperior va însîngera Europa, copleșind-o cu cruzimi neproduse nici în Evul Mediu. Și Martha Bibescu gîndește cu fiori, la viitorul ei cînd, în vizită în România, Kronprințul și fratele său au avut cu ea, pe puntea unui vas, o discuție ademenitoare. S-au mai revăzut de cîteva ori și Kronprințul, edificat, îi mărturisește îngrijorat: "Acum dînsul (Hitler, n.m.) a trecut la reînarmare. Vechea armată a fost readusă la viață. El (actualul guvern: Hitler, Göring etc.) au dat poporului
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
de Dumnezeu Pentru ca Fiul lui Dumnezeu să poată coborî printre oameni, să vină În maximă apropiere de ei și să-și asume firea urmașilor lui Adam pentru a o Înnoi dinăuntru, El trebuia să găsească În cuprinsul lumii create un vas ales apt de a deveni receptacul al divinității și de a zămisli un fiu preacurat al cărui ipostas avea să fie Însuși Logosul divin. Fecioară și Maică, Făptură Umană și Mamă a Celui ce este Dumnezeu, fiică muritoare să nască
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
după Învățătura ortodoxă, În rev. Mitropolia Olteniei, anul XLIII, nr. 1/1991, p. 24 footnote>, fiind astfel „mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii”. Din toate generațiile omenirii, Fecioara Maria a fost aleasă de Dumnezeu ca vas scump al Întrupării Domnului. Trebuia ca femeia din care se va naște Mântuitorul să fie mai curată decât toate femeile, mai Înaltă decât toată făptura. Maica domnului este „cea mai Înaltă făptură desăvârșită, pârga Bisericii, inima și esența ei”<footnote
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
o formulă de introducere ("Un vis pe care încerc să-l scriu chiar acum, trezin-du-mă din somn"); urmează o narațiune fragmentară, plină de puncte de suspensie, dominată de uzul prezentului ("citesc", "Sunt la Dinu Brătianu acasă. Am în mâini un vas cu apă"). Povestirea visului e un text în care devin normale descrierea din afară a acțiunilor persoanei I (dedublate) și exprimarea unor dubii în legătură cu verbele proceselor interioare, controlabile doar de vorbitor. Abundă formulele modalizatoare de incertitudine ("se pare că", "parcă
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
un român ajuns monah la Athos. Se apropie de starețul unei mici mănăstiri, dar are nefericirea să descopere că e homosexual și că îl dorește. Se scîrbește și de acest loc și, pe dată, luă vaporul spre Constantinopole, de unde un vas românesc îl aduce la Constanța. În sinea lui cugeta mult întristat: "De ce dracu mă întorceam eu în România? Cînd voi mai avea privilegiul să evadez spre aceste orizonturi, cărora le încredințasem atîtea speranțe? Iată-mă la o distanță de numai
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
L'onde rose: "Critica literară a observat, de altfel, că volumul lui Hérédia, Les Trophées, model de artă parnasiană, a îndeplinit un rol important în formația lui Macedonski. Evocarea bijuteriilor și a pietrelor prețioase, priveliștea cetății moarte, admirația trezită de vasul cizelat și de emailuri, "japonezeriile" și "egipțianismele" - cum le definește Adrian Marino - sînt motive stil Hérédia macedonskienizate în unele poeme de tinerețe (Castelul, Niponul, Vasul) și, mai cu seamă, în Rondelurile de porțelan. Reabilitarea formei fixe a sonetului (nu mai
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
formația lui Macedonski. Evocarea bijuteriilor și a pietrelor prețioase, priveliștea cetății moarte, admirația trezită de vasul cizelat și de emailuri, "japonezeriile" și "egipțianismele" - cum le definește Adrian Marino - sînt motive stil Hérédia macedonskienizate în unele poeme de tinerețe (Castelul, Niponul, Vasul) și, mai cu seamă, în Rondelurile de porțelan. Reabilitarea formei fixe a sonetului (nu mai puțin de 118 în culegerea herediană) îl va fi ambiționat pe Macedonski care creează, de asemeni, cîteva bijuterii ale genului". Putem vedea lucrurile și mai
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
în urmă cu mulți ani (cam mulți, pentru un scriitor care se afirmă abia acum) și anume la 18 februarie 1931 la Bacău. Absolvent al Institutului Politehnic din Galați, unde s-a specializat în "mașini de ridicat și motoare pentru vase de pescuit", s-a îmbarcat pe un vas din marina comercială, apoi a lucrat ca inginer și, în continuare, ca profesor de fizică la Constanța. În tinerețe, semăna la înfățișare perfect cu Alain Delon (și seamănă și în prezent, cu
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
un scriitor care se afirmă abia acum) și anume la 18 februarie 1931 la Bacău. Absolvent al Institutului Politehnic din Galați, unde s-a specializat în "mașini de ridicat și motoare pentru vase de pescuit", s-a îmbarcat pe un vas din marina comercială, apoi a lucrat ca inginer și, în continuare, ca profesor de fizică la Constanța. În tinerețe, semăna la înfățișare perfect cu Alain Delon (și seamănă și în prezent, cu Alain Delon cel de astăzi), astfel încât n-a
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
formează o rouă de lumină alb-albăstruie, care nu arde deși este o lumină de foc. Patriarhul, cu ochii scăldați în lacrimi, se ridică de la pământ emoționat de lumina primită de la Bunul Dumnezeu, pe care o aduna și o așează în vasul de aur. Această lumină nu arde atunci. Luând două buchete de lumânări, le aprinde din roua de lumină și strigă: „VENIȚI DE PRIMIȚl LUMINĂ!'' Deodată toate clopotele sună iar toată lumea este în extaz. Ți se pare că visezi! Lumea a
Sfânta Luminâ Cerească, Minunea de la Ierusalim. In: Editura Destine Literare by Eduard Filip () [Corola-journal/Journalistic/82_a_235]
-
un geam aburit - și ce altceva ar putea/ să fie? Surîsul femeii, primăvara/ - cînd ne arăm grădinile cu el - și urcatul treptelor/ în urma unei femei, pe scara în spirală - și tainică -/ a foamei de tot ce-a rămas negustat. Un vas din pămînt/ roșu: femeia. Din lut adus din adîncul apelor,/ ce nu obosesc niciodată să fie femeie, și din țărînă/ furată, noaptea, din cimitire" (Și totuși femeile sînt făcute pentru desfătare). Poetul trăiește într-o cheie orgiastică, precum într-o
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
paradoxala afazie: Cuvintele nu cuvântează. Noi cuvântăm, cuvântuim, cuvântătorim. Ele fac altceva: ele sunt."). Obsesia cuvintelor și a condiției lor perisabile e chinuitoare, ele sunt vehiculele neliniștii metafizice, prin ele vidul e resimțit acut, cu accente hamletiene: "Cuvinte. Cuvinte. Cuvinte. vase împrăștiate. Suflete străine bat încolo și încoace. Explic de ce acestea nu sunt urmele unui dezastru.(...) Mai bine nu. Decât fantoma poeziei mai bine nimic. Cuvinte. Zaruri părăsite." Ca vehicul al lui a fi, actul de a scrie e și dramatic
"Singura revelație - limbajul" by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16249_a_17574]
-
forma acestora: "Eva e o compunere juvenilă ce tinde să repertorieze atributele stihiei feminine, dar însuși mecanismulei productriv, vizînd feminitatea trecînd din ipostază în ipostază în funcție de "actant" și de decizia viziunii masculine, o reduce la un "conținut" menit să umple vasul dorinței sau proiecției. Chiar și ideologizată, tratată ca abstracție, feminitatea rămîne acvatică, o pură valență lichidă ce se formalizează în tipare atitudinale". În raza teoriei sale, Al. Cistelecan stabilește că Pillat nu concepe profunzimea altminteri decît în termeni acvatici. Inclusiv
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
îi răspunde rodnicia irepresibilă a ficțiunii, chiar dacă relativizată prin interogație: "Să spun că inima gîlgîia? Că prin aer/ Treceau titireze de aur, farfurii zburătoare, că lumina/ Se mișca întocmai unui pîntec întărîtat?/ Că oamenii erau transparenți, că stîlpii/ Căpătaseră carne, vase de sînge, o epidermă cu pori,/ Ce respira, neliniștită?" (În stație). Deseori descripția, - ea însăși o cale de obiectivare, de sustragere de la spovedania lirică, abordată cu aplomb de optzeciști -, cu toate că se dorește rece, amestecă proza cu mirabilul, epuizarea cu prospețimea
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
într-o permanentă proximitate a morții. Poate de aici tonul melancolic, recapitulativ chiar și atunci cînd evocă momentele senine din viață. Sfîrșind anii de facultate la Liverpool, în plin ajun al războiului, Kermode s-a înrolat în marina regală, pe vasul Sierra. Războiul îl face în subordinea unor inși care mai de care mai inepți și ciudați -"my mad captains"- și grație lor trece printr-o serie de confuzii și erori care pe drept cuvînt te fac să te miri că
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
scapă, îi mărturisisem amândoi voiajorii că, de fapt, ar fi trebuit să ne întoarcem prin Stockholm, însă neavând resursele necesare... Atunci, bunul nostru amic ne spusese că, la întoarcerea noastră de la Rovaniemi, și trecând neapărat prin Turku, de unde se lua vasul spre Danemarca și R.D.G., ne va fi trimis el din timp la banca din Turku un număr de mărci finlandeze ca să putem face față măcar unei nopți la un hotel din capitala Suediei-surori. Ajungând noi la Rovaniemi, uitaserăm de făgăduiala
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
nopți la un hotel din capitala Suediei-surori. Ajungând noi la Rovaniemi, uitaserăm de făgăduiala lui... uite, că nu-mi vine în minte numele traducătorului atât de cumsecade... Trecuseră vreo patru-cinci zile, când ajunseserăm în fine la Turku, pregătiți să luăm vasul și să mergem direct la Copenhaga și de acolo, prin R.D.G., Berlin, spre patrie. Ne plimbam amândoi pe străzile orașului de pe coasta de vest, vizavi de a Suediei. Un oraș animat, plăcut, mai simpatic decât Helsinki cel cu "aerul slav
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
cinema, ar fi fost de așteptat o veritabilă invazie de "documentare istorice" (gen niciodată demodat); lipsa de interes și de seriozitate a cineaștilor noștri privind recuperarea adevărului istoric a depășit orice imaginație. Dar, să trecem. Ce înseamnă "Strumă"? Numele unui vas scufundat în 1942, cu 769 de evrei români la bord. Primul episod pune în pagina contextul istoric; comentariul citează, inspirat, din Paul Celan ("Fugă macabră"): "Moartea e-un meșter german, albaștri i-s ochii"... Și contextul autohton, o Românie în
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
meșter german, albaștri i-s ochii"... Și contextul autohton, o Românie în care se pun bazele legislației rasiale (epoca "să facem o țară ca soarele sfînt de pe cer")... Faptele: la 12 decembrie 1941, din portul Constantă a plecat spre Palestina vasul Strumă (sub pavilion panamez). După patru zile, vasul a ancorat în Bosfor. Pasagerii nu sînt lăsați să coboare. Nu au vize. Nici pentru Turcia, dar nici pentru Palestina. Drept care Marea Britanie interzice și debarcarea (teoretică) în Palestina (aflată, din 1922, sub
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
autohton, o Românie în care se pun bazele legislației rasiale (epoca "să facem o țară ca soarele sfînt de pe cer")... Faptele: la 12 decembrie 1941, din portul Constantă a plecat spre Palestina vasul Strumă (sub pavilion panamez). După patru zile, vasul a ancorat în Bosfor. Pasagerii nu sînt lăsați să coboare. Nu au vize. Nici pentru Turcia, dar nici pentru Palestina. Drept care Marea Britanie interzice și debarcarea (teoretică) în Palestina (aflată, din 1922, sub mandatul său, încredințat de Societatea Națiunilor). În plus
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
din 1922, sub mandatul său, încredințat de Societatea Națiunilor). În plus, pasagerii Strumei aparțin unei țări cu care Marea Britanie era în război. Drept care, sintetizează comentariul, "interesele politice majore calcă în picioare interesele individuale ale oamenilor care vor să se salveze"... Vasul intra în carantină și e blocat în port. Negocierile sterile dintre Ankara, Londra și Ierusalim prelungesc staționarea Strumei în Bosfor, vreme de nouă săptămîni. În seara de 23 februarie, autoritățile turcești dau ordin că vasul (care avea motorul stricat) să
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
care vor să se salveze"... Vasul intra în carantină și e blocat în port. Negocierile sterile dintre Ankara, Londra și Ierusalim prelungesc staționarea Strumei în Bosfor, vreme de nouă săptămîni. În seara de 23 februarie, autoritățile turcești dau ordin că vasul (care avea motorul stricat) să fie remorcat înapoi în Marea Neagră. În dimineața zilei următoare, o explozie pulverizează vasul. Există un unic supraviețuitor. În jurul acestui "sîmbure narativ" (care, zice-se, l-ar interesa, în perspectivă, si pe Spielberg!), filmul aglutinează "materie
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
Londra și Ierusalim prelungesc staționarea Strumei în Bosfor, vreme de nouă săptămîni. În seara de 23 februarie, autoritățile turcești dau ordin că vasul (care avea motorul stricat) să fie remorcat înapoi în Marea Neagră. În dimineața zilei următoare, o explozie pulverizează vasul. Există un unic supraviețuitor. În jurul acestui "sîmbure narativ" (care, zice-se, l-ar interesa, în perspectivă, si pe Spielberg!), filmul aglutinează "materie", menită să reconstituie și să limpezească o realitate halucinanta. Pasagerii Strumei își cumpăraseră biletele cu bani grei, si
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
narativ" (care, zice-se, l-ar interesa, în perspectivă, si pe Spielberg!), filmul aglutinează "materie", menită să reconstituie și să limpezească o realitate halucinanta. Pasagerii Strumei își cumpăraseră biletele cu bani grei, si așteptaseră mai mult de un an achiziționarea vasului și obținerea aprobărilor de plecare. "Setea de cîștig a unora s-a împletit cu disperarea altora". Vasul Strumă era o vechitura, într-o stare deplorabilă, un fel de barja supraetajata, plină de cuburi de lemn pentru corpurile omenești, ca un
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
reconstituie și să limpezească o realitate halucinanta. Pasagerii Strumei își cumpăraseră biletele cu bani grei, si așteptaseră mai mult de un an achiziționarea vasului și obținerea aprobărilor de plecare. "Setea de cîștig a unora s-a împletit cu disperarea altora". Vasul Strumă era o vechitura, într-o stare deplorabilă, un fel de barja supraetajata, plină de cuburi de lemn pentru corpurile omenești, ca un fagure mortuar, încărcat de patru ori mai mult decît capacitatea lui maximă! Emigranții au călătorit cu trenul
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]