2,698 matches
-
legate cu șnur roșu și a fost îmbrăcată cu o robă de Curte argintie, lungă, brodată cu tot felul de simboluri: roți ale norocului, reprezentând principiile universului; cochilii în care se poate auzi glasul lui Buddha; umbrele din hârtie de vată care protejează anotimpurile de inundații și secetă; sticluțe care conțin fluidul înțelepciunii și magiei; flori de lotus, care reprezintă pacea; peștișori aurii pentru echilibru și grație; și, în sfârșit, insert simbolul de la pg 172 (v. p. 140 șpalt) , care înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
urmărindu-mi reacțiile cu viclenie. Bag mâna-n foc că mai ai acolo și un deodorant nou și minunat și un borcan nou și superb de cremă de față. ȘTIAM EU! a urlat ea triumfătoare, văzând că n-am negat. Vată? Demachiant? Am clătinat din cap. —N-ai ajuns încă la faza în care te demachiezi când ești cu el, a oftat Brigit. A, visurile dragostei abia înmugurite! I-ai gătit, a continuat ea. Te-a scos din oraș pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de un cojoc pentru Nelu, că altfel nu-i stă bine leneșului de fecior al dumitale, dacă n-are cojoc Alain Delon... Te folosești de relațiile noastre, de numele nostru și al hotelului, știu toate. Și cum faci rost de vată de la farmacie și de ce te servește cu brânză Stelică, amicul dumitale de la Alimentara, când nimeni nu vede brânză cu lunile. Și ce le spui celor ce te întreabă cum merg aici treburile? De toate, prea multe. Minciuni, tovarășa Vasilică. Exagerări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Nu mai vrea bani, vrea valoarea în produse, auzi! Brânză, cafea, carne, asta vrea. N-am suportat obrăznicia. Auzi, să stau eu la coadă zile întregi sau să găsesc relația la unt și la hârtie de șters curul și la vată pentru muieri, că domnu’ Costică n-are timp! Culmea, culmea! Așa că stau aici, în zloată. Aștept să vină cămila pe roți. — Ai și avantaje, nea Gică. Mai întâlnești un om, mai vezi lumea. — Ei, nu-i de glumă, cum zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
această stranie apariție. Nu fac o indiscreție, sper. Ira mi-a spus câte ceva despre dumneavoastră... — Nu discutăm politică, să fie clar! intervine, prompt, Irina. Aglomerație la autobuze, ședințe demagogice,bâlbâielile Bâlbâitului, cozile la salam și la apă minerală și la vată pentru menstruație? Nu, nu, nu! Nici un fel de politică! — Nu, nu. Mă gândeam la cu totul altceva... la Elada! Atena, adică. Arta, știința, frumusețea, rațiunea. Dumneavoastră ați ales contrariul. Credința, spiritul critic și combativ... păi, asta e partea Ierusalimului! Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
achiziția făcută dimineață. Chiar când deschideam capacul, Marina a ajuns lângă masa noastră, cu sendvișurile. Nevrând să o exclud din gestul dezvelirii, am împins cutia spre ea, ca să vadă mai bine. Colierul era așezat în lung, pe un strat de vată albă, și Marina, aplecându-se să îl examineze, și-a dat prompt verdictul: Ah, qué linda! a spus. Ce frumusețe. Tom i-a susținut părerea dând tăcut din cap, fără îndoială prea mișcat ca să vorbească, pentru că se gândea la draga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Dar... n-am fi fost fericiți ! — Ați fi fost cuplul perfect, spune Jemima, pe un ton de zici că vorbește cu un copil bătut la cap. Firește că ați fi fost fericiți. Se ridică cu grijă, cu bucățele roz de vată Între degetele de la picioare și pornește spre ușă. — Și oricum. Nu există relație perfect sinceră. — Ba da ! Sau cel puțin, ar trebui să existe. — Toată lumea se preface. Și toată chestia asta cu sinceritatea totală e pur și simplu depășită. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
totul din minte. — Toată lumea crede asta, Îi spun pe un ton liniștitor. Un tip de afară zicea exact același lucru... — Nu, pe bune, chiar nu-mi mai aduc aminte nimic. Mă fixează cu o privire Înnebunită. Parcă am picioarele de vată, nu pot să respir... Își ia pămătuful de obraz, Îl privește posomorâtă, apoi Îl lasă iar jos. De ce-oi fi acceptat să fac așa ceva ? De ce ? — Ăă... pentru că e distractiv ? — Distractiv ? Ridică vocea contrariată. Tu crezi că e distractiv ? O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
plecat și a luat cu ea secretul cozonacilor. Coca dulce, lipicioasă care dă pe de lături, scurgându-se peste marginea ligheanului, muiată În căldura aromată a bucătăriei Încinse, hai, Daniel, vrei și tu un pic de cocă? Și ghemotoacele de vată vârâte În nările galbene, Încremenite, prin care se prelinge, negru, sângele... nu, asta nu, asta nu, asta nu, gândește-te la altceva, la ce? La cimentul negru care trage, acoperit de un covor Îmbâcsit de iută, peste el, preșurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
sprijinită de pereții Înnegriți, lângă schela rămasă de astă-vară, de când au Început zugrăvitul bisericii, atunci Încă mai trăia, și Buni, și Mihnea... Ah, cât se zbate sufletul, când se desparte de trup, spre oameni se Întoarce atunci... Și ghemotoacele de vată, vârâte În nările galbene, Încremenite, prin care se prelinge, necontenit, mort, sângele, necontenit, mort, sângele, necontenit, mort, sângele. Nu! Amintește-ți altceva, altceva, altceva! Pomenește-i, Doamne, pe Ion, Constantin, Rozalia, Ivana, Alexandru, Neacșa, Corneliu, Gheorghiță, Petre, Mănăilă, Ana Maria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
nimic altceva decât să mă aplec și să strig: — Al cui ești? Al cui ești? Al cui ești? Te doare? — J’irai sous la terre et toi tu marcheras dans le soleil. Și pe urmă nimic altceva decât ghemotoacele de vată pe care le Împingeam În nările galbene, Încremenite prin care se prelinge, necontenit, mort, sângele, necontenit, mort, sângele, necontenit, mort... * Ajunge! Pisăloaga Casandra sună de cinci minute la ușă, iar și-a uitat acasă cheia: — Daniel! Deschide, Daniel! Deschide, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ne Întâlnim Dincolo cu toții, Îmi spune. Eu, când am dus-o În spital, era doar În precomă, dar ei nu au mai vrut s-o primească pentru că trecuse de șaizeci și cinci de ani și n-aveau paturi libere, nici medicamente, nici vată... Sunt fiica Anei Maria, se pregătește mama să strige cât poate de tare, să se audă În tot aeroportul, dar sunt adoptată, țin certificatul Într-un pachet cu poze vechi, erați și dumnevoastră, domnule Traian Manu, acolo sau era celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
vrea să mă strângă pe mine-n brațe, dar Mătușa Domnica o ia de mână și o trage după ea - spre bucătărie, ca să iasă din casă pe ușa din spate. - Stai oleacă, devușca!, face mama. Să-ți dau și niște vată... aleargă În dormitor, se Întoarce, trece de mine, vorbește cu fata: Uite, asta-i pentru... Știi tu... Hai Încolo, În bucătărie, să-ți explic, să-ți arăt... Și gata. S-a dus. Am rămas singur - și măcar de-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Ziceau că o bagă și pe ea În lagăr. De prizonieri sovietici. Oare În același lagăr cu tata? Sau Îi desparte, pe la mijloc, cu sârmă ghimpată? În cele din urmă, se Întoarce mama - prin față. - La ce-i trebuie devușcăi vata?, o Întreb. Are și ea bube la gionate? Culese de la scăldat? - Îmhî!, răspunde mama, privind În altă parte. - Eu n-am văzut picioarele ei, are ca mine, ca toată lumea, picioare? Mama nu apucă să răspundă: bate cineva În ușă. Aleargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
atunci când mama, mânioasă, Îi zmulge din mână sutienul. Abia după aceea ia maldărul de haine. Trântește ușa, Încuie de două ori - verifică. Abia face doi pași că iar se aud bătăi. - Ce vrei? Ce mai vrei? - V-am adus și vata, se aude glasul jandarmului, de afară. Stricați orzul pe gâște, doamnă. Am Întrebat-o dacă știe la ce folosește - a zis că știe, folosește la pansarea rănilor de glonte... Sunt sălbatici Rușii, doamnă, ei vin din Asia, habar n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
doamnă, ei vin din Asia, habar n-au... - Dumneata nu ești tot rus?, strigă mama, gata de plâns. - Faceți greșeală, doamnă. Eu sunt ucrainean! - Și nu-i tot aceea? - Nu, doamnă, nu-i tot aceea. Eu știu la ce folosește vata... - Atunci du-o nevestii dumitale - dacă știi la ce folosește. - Vă mulțumesc frumos, sărut-mâinile! Chiar voiam să vă Întreb... - Lasă, nu mă mai Întreba, ia-o și du-te! Noapte bună! - Noapte bună, doamnă și sper să...Suntem În război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-o nevestii dumitale - dacă știi la ce folosește. - Vă mulțumesc frumos, sărut-mâinile! Chiar voiam să vă Întreb... - Lasă, nu mă mai Întreba, ia-o și du-te! Noapte bună! - Noapte bună, doamnă și sper să...Suntem În război, n-ajunge vata pentru răniții noștri români, pe frontul antibolșevic și dumneavoastră... Pentru uzul dumneavoastră personal, treacă-meargă... - Nu te privește uzul meu personal!, strigă mama. - ...dar pentru o scroafă de rusoaică, parașutată la noi, să ne spioneze, să ne otrăvească fântânile, să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
tu, mamă... - Dar nu plâng, dragu-mamii, de unde-ai scos una ca asta?, face mama, zâmbind, ștergându-și lacrimile. Nu se vede ce veselă sunt? - Se vede! O să se vadă și mai bine, dacă-mi spui ce-i acela uz-personal. Cu vata... - Dar ți-am spus: când ai o rană... De glonte... - Devușca n-avea nici o rană - ea n-avea rană de glonte. Eu nui-am văzut rana... - Foarte bine, nici nu trebuie, nu-i pentru copii. Și-acum, gata, mergem la culcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dumneata stai cu cușma pe cap? Și soția ce zice, te suportă, așa, Încușmat? - Scuzați, coniță, eram pe plecate... - șeful Își scoate, prelins, căciula. Și hai, dom’locotinent! Săru’mâna, coniță... - Călătorie sprincenată și salutări soției, zice mama. Mai are vată pentru uz personal, mai are? - Asta-i, că nu prea... Dar lăsați, că mai trec eu... - De ce să mai treci? Pui laba pe-o bolșevică, o aduci Încoace, eu Îi dau vata, dumneata o Împuști frumos, Îi iei vata, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sprincenată și salutări soției, zice mama. Mai are vată pentru uz personal, mai are? - Asta-i, că nu prea... Dar lăsați, că mai trec eu... - De ce să mai treci? Pui laba pe-o bolșevică, o aduci Încoace, eu Îi dau vata, dumneata o Împuști frumos, Îi iei vata, i-o dai soției... - Șșșșșș’... - acum tata joacă rolul cumintelui, al șâșâitorului. - Ce, nu-i așa? se răstește mama la tata. - Lăsați, coniță, că n-a fost chiar așa - hai odată, dom’ locotinent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
are vată pentru uz personal, mai are? - Asta-i, că nu prea... Dar lăsați, că mai trec eu... - De ce să mai treci? Pui laba pe-o bolșevică, o aduci Încoace, eu Îi dau vata, dumneata o Împuști frumos, Îi iei vata, i-o dai soției... - Șșșșșș’... - acum tata joacă rolul cumintelui, al șâșâitorului. - Ce, nu-i așa? se răstește mama la tata. - Lăsați, coniță, că n-a fost chiar așa - hai odată, dom’ locotinent! - Du-te, dom’ locotenent, zice tata. Ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mult ne chinuim ca să obținem acea frumusețe „naturală“! Iat-o și pe ea: capul îl avea acoperit cu două duzini de folii de aluminiu, oja proaspăt aplicată i se usca frumos pe unghiile degetelor de la picioare, separate cu șomoioage de vată, iar zonele mediene își reveneau în urma epilării în stil brazilian la care se supusese înaintea programării la coafor. Julia presupunea că James nici nu-și închipuia cât de complicat era ritualul la care se supunea ea ca să obțină imaginea aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
n-ar fi avut nici un rost. Charlie nu l-ar fi auzit, pentru că filmul era mut. Soții știau asta și intrau fără avertisment. Urmau o mulțime de gesturi largi și o muzică dramatică la pian. Înainte, muzica fusese moale ca vata. Doamna ducea o mână la piept și își punea apoi brațul pe frunte. Ea cădea leșinată, iar Charlie se împleticea printre scaune. Dacă era destul de dibaci, îi trăgea soțului niște șuturi în fund. Filmul rula duminică dimineața la cinema, noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
o negură pufoasă - o ceață, aș fi numit-o, dacă ar fi fost uniformă și masivă. Era o formațiune de ghemotoace, care se Închega Într-un punct și apoi, mișcată de vânt, se ridica În pale ca un fuior de vată de zahăr, se deplasa plutind În aer și se ducea să se strângă la un loc În alt punct al pajiștii. Efectul era singular, când și când apăreau prin ea arborii din fund, alteori totul se confunda Într-un abur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
repugnau mâinile întinse ale vecinilor (generozitate de flori carnivore), Chilot chelălăi după ajutor. Dar când locatarul suspendat și-l imagină pe administrator cu registrul de cheltuieli la subsuoară, se năpusti asupra bestiei și-i îndesă în gâtlej un smoc de vată cu cloroform; peste blocul întunecat se pogorî o liniște grea. În timp ce Proprietarul înfigea cheia în ușa metalică, pașii uleioși al luminii începuseră să bocănească pe pavajul din fața parterului. Era 6 iulie și garsoniera plutea în clar-obscur până departe. Intrusul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]