127,396 matches
-
ori cuvântul autorului”, ne întâlnim cu povestitorul Marian Malciu care relatează la persoana I-a , cu sinceritatea profundă a spovedaniei, avatarurile elaborării lucrării, neliniștea și zbuciumul creatorului pornit pe drumul conceperii prin cuvânt. Capitolul al II-lea este dedicat istoriei vechi a localității Ruginoasa, integrată in istoria Moldovei. Începându-și „călătoria” înspre descoperirea adevărului și relevarea acestuia, autorul își stabilește ca punct de plecare comuna Ruginoasa, „aflată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Podișul Central Moldovenesc” și „având o
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
localității Ruginoasa, integrată in istoria Moldovei. Începându-și „călătoria” înspre descoperirea adevărului și relevarea acestuia, autorul își stabilește ca punct de plecare comuna Ruginoasa, „aflată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Podișul Central Moldovenesc” și „având o origine veche, dinainte de 1600”. Este vorba de un reper spațial și unul temporal pe axele cărora înaintăm, pagină cu pagină, savurând parfumul vechi de cronici, intrând într-o lume demult dispărută cu nume ce evocă istoria: Eremia Vodă Moghilă, Ivanco Pitar, Nicoară
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
plecare comuna Ruginoasa, „aflată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Podișul Central Moldovenesc” și „având o origine veche, dinainte de 1600”. Este vorba de un reper spațial și unul temporal pe axele cărora înaintăm, pagină cu pagină, savurând parfumul vechi de cronici, intrând într-o lume demult dispărută cu nume ce evocă istoria: Eremia Vodă Moghilă, Ivanco Pitar, Nicoară logofătul, Dumitru Rugină, Ionașco vistiernicul, Mare logofăt Săndulache Sturdza, Prigorenii lui Ion Neculce, Curțile boierești de la Ruginoasa, Delenii lui Ghika, domnitorul
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
săgeți la adresa prezentului iresponsabil față de o astfel de moștenire, care ar trebui sa fie sacră. Scriitorul Marian Malciu prezintă sistemul economic de exploatare judicioasă a acestor bogății în conformitate cu nevoile omului, dar și cu respectarea ecosistemului natural. Face dese trimiteri la vechile cutume economice ale formațiunilor românești existente dintotdeauna în teritoriu, scoțând permanent în evidență continuitatea de viață și de cultură bine structurate a românilor în aceste ținuturi. Nu rareori, în aceste pagini, găsim în subtext sentimentul că ne aflăm în Moldova
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
tendințe locale de organizare statală”. Rolul lui Bogdan, voievodul românilor din Maramureș „este legat de cea de-a doua etapă a întemeierii Moldovei cu sublinierea contextului politic - presiunea politică și religioasă a regalității maghiare asupra românilor ... încercarea de anulare a vechilor libertăți pe care valahii le-au moștenit”. Bogdan scoate Moldova de sub controlul Coroanei maghiare, ridicând-o de la rangul de Marcă a acesteia la rangul de „Domnie” și finalizând începuturile organizării statale pe care o vor desăvârși apoi voievozii Lațcu și
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
Trăiască Unirea cu România!“. Actul de Unire fost semnat de președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț, vicepreședintele Pantelimon Halippa și secretarul Ion Buzdugan. Proclamația Sfatului Țării sună astfel: „Republică Democratică Moldoveneasca (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi
MANIFESTAŢIE LA STRASBOURG DE ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA de FLORIN ZAHEU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Florin_zaheu_manifestatie_l_florin_zaheu_1363911503.html [Corola-blog/BlogPost/341776_a_343105]
-
Halippa și secretarul Ion Buzdugan. Proclamația Sfatului Țării sună astfel: „Republică Democratică Moldoveneasca (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România“. Prim-ministrul de la București, Alexadru Marghiloman, a
MANIFESTAŢIE LA STRASBOURG DE ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA de FLORIN ZAHEU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Florin_zaheu_manifestatie_l_florin_zaheu_1363911503.html [Corola-blog/BlogPost/341776_a_343105]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > ÎNVĂȚĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ȘCOALĂ VECHE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1386 din 17 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului „Care este rostul trecerii mele prin viață?” scria în discursul pe care l-a conceput, migălos, cu ocazia pensionării, bunicul meu, un pedagog de
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1386 din 17 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului „Care este rostul trecerii mele prin viață?” scria în discursul pe care l-a conceput, migălos, cu ocazia pensionării, bunicul meu, un pedagog de școală veche, referindu-mă aici la anii 1932 - 1973, care au marcat cei 41 de ani de muncă „depusă pe ogorul școlii”cum îi plăcea să menționeze de câte ori avea ocazia. M-a încântat această expresie pentru că eu personal, nu am mai întâlnit
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
de folos copiilor și satului/orașului”, mai scria bunicul. Este suficient să vizionezi emisiuni care prezintă cazuri în care unor cadre didactice le este complet străină ideea de devotament și implicare, atât de îndrăgită și uzată de pedagogii de școală veche. Nu poți să nu te întrebi ce s-a pierdut pe drumul evoluției umane de am ajuns să nu ne pese de copii, de viitorul nostru? „Mi-am adunat toate forțele și puterile pentru a munci în așa fel încât
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
fiu cât mai folositor societății în care trăiesc și familiei pe care o iubesc”. Acele forțe au fost simțite și prețuite, chezășie fiind nu numai distincțiile oferite de Ministerul Învățământului, ci mai ales, destinele modelate sub grija pedagogului de școală veche, cel care a îndrumat cu dăruire supremă pașii școlarilor pe un drum de-a lungul căruia au învățat în primul rând ce înseamnă să ai un rost în viață. „Acestea sunt faptele care mă îndreptățesc să suport cu curaj și
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
emoție, ca un părinte interesat de drumul în viață al copiilor săi, adăugând că așteptăm cu toții să vedem roade cât mai bogate crescute de cei care slujesc în zilele noastre pe „ogorul școlii” . Referință Bibliografică: ÎNVĂȚĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ȘCOALĂ VECHE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1386, Anul IV, 17 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
a fost surpriza când, într‑o seară, a fost servit la masă chiar de ea. El a recunoscut‑o. S‑au bucurat mult. După ce și‑au povestit viața de la ultima întâlnire și până la revedere, nu s‑au gândit să reînvie vechea idilă. Nici el, nici ea. Dar au rămas foarte buni amici, iar el venea cu plăcere la acel restaurant să mănânce, bucurându‑se că o întâlnește. - Gata, mai am o masă‑două și vin, scuză‑mă! - Hei, nu te grăbi
CHEMAREA DESTINULUI (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_19_.html [Corola-blog/BlogPost/359575_a_360904]
-
statului, arătând prin ce se deosebește față de concepțiile religiilor antice și cum devine rugăciunea pentru autorități, expresie a raportului dintre Biserică și Stat. Părintele Vasile Coman trece, în acest capitol, prin întreaga istorie primară a Bisericii, aducând mărturii atât din Vechiul și Noul Testament cât și din scriitorii bisericești ai primelor trei veacuri: de la Policarp al Smirnei, Clement Romanul ori Iustin Martirul și Filozoful până la Tertulian, Ciprian, Origen sau Dionisie al Alexandriei. Permanența rugăciunilor pentru autorități înseamnă recunoașterea statului din partea creștinilor ca
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
în cadrul cărora se desfășoară lucrarea mântuirii prin har. Următoarele trei capitole ale lucrării Părintelui Vasile Coman se opresc asupra rugăciunilor pentru autoritățile statului, văzute interdisciplinar în cele trei culte: ortodox, romano-catolic și protestant. Din privirea tabloului sinoptic al celor mai vechi rugăciuni pentru autoritățile statului, prezentate în această lucrare, putem vedea și înțelege, mai responsabil, unitatea impresionantă a ideilor din cuprinsul lor, chiar și asemănarea unora dintre ele, în forma de expunere. Ele pot fi considerate încă o punte de legătură
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
ori consistente a mediului natural, cu urmări și consecințe împrevizibile pentru viitorul plenetei noastre; pe de altă parte avem datoria și obligația de a propovădui cu mai multă însuflețire, cu timp și fără timp, în lăcașurile noastre de cult mai vechi ori mai noi, interesul nostru față procesul transformării, metanoizării și transfigurării duhovnicești a omului în Iisus Hristos, ca să prefacem patimile în virtuți și să ne înălțăm cu întreaga creație spre transcendența comuniunii trinitare. Așadar mesajul acestei cărți se înscrie cu
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > VERSURI Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1683 din 10 august 2015 Toate Articolele Autorului MAGIA VERII Magia verii curând se va înscrie În calendarul vechi , dar primenit, Se va-nchide , dar și se deschide O altă viață, pe- un fundal muncit. Să ne-amintim, cum ne chema, Și sacră, ofranda ei, creștea -n pământ... Acum o vom petrece, neștiind ce simte, Descoperindu-i un azur
VERSURI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1439233166.html [Corola-blog/BlogPost/340249_a_341578]
-
ianuarie, nu se consumă vin roșu, acesta amintind de martirajul SFANȚULUI IOAN. În popor se spune ca SFANȚUL IOAN este protectorul pruncilor. Se spune că cine nu este vesel în această zi, va fi trist tot restul anului. Un obicei vechi spune că, de SFANȚUL IOAN, trebuie să ne stropim cu aghiasma pe față, pentru a fi feriți de boli tot anul. O altă vorba din bătrâni spune că după aceasta sărbătoarea se botează gerul, adică frigul se mai înmoaie și
SFANTUL IOAN. Tradiţii şi obiceiuri de SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL. Ce nu trebuie să faceţi pe 7 ianuarie by http://uzp.org.ro/sfantul-ioan-traditii-si-obiceiuri-de-sfantul-ioan-botezatorul-ce-nu-trebuie-sa-faceti-pe-7-ianuarie/ [Corola-blog/BlogPost/93778_a_95070]
-
unele declarații, aserțiuni sau promisiuni electorale. La un moment dat, m-am plictisit, pentru că nimic, dar nimic din cele citite, văzute, chibzuite sau analizate nu mi se adresa mie; nu m-am regăsit în grupul-țintă! Nu înțeleg de ce politicienii mai vechi sau mai noi simt nevoia să pună campania electorală în cheia unui război. Îți comunică, prin toate canalele, că ei au pornit la luptă și că scopul lor este să-l învingă pe adversarul politic. Teribil de greșit! Vecina de pe
Două lucruri care m-au enervat în această campanie electorală by https://republica.ro/doua-lucruri-care-m-au-evervat-in-aceasta-campanie-electorala [Corola-blog/BlogPost/338485_a_339814]
-
pecetea Sfintei Treimi, adică și noi. Nu e frumos, că omul a primit poruncă de la Dumnezeu să fie fericit?“ Iată cum redă poeta această fericire: „Totul cântă și tace/ Ca-n vis,/ Dang, dang, dang,/ Cântă prin zăpadă/ Clopotul./ Cântare veche/ Înveșmântată în alb./ O carte uitată/ În deal la izvor./ Și mă-nvârt,/ Și dansez/ În cântec de clopot.” („Ceva”) Natura, oamenii și sacrul dau mărturie despre armonia desăvârșită a căutării și evocă patimile și năzuințele unui suflet însetat de
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
unui cântec solemn ce trimite în sufletul cititorului emoții tulburătoare, dangătul de clopot evocă moartea pe cruce a Mântuitorului, care devine astfel, prototipul crezului creștin. „Totul cântă și tace/ Ca-n vis,/ Dang, dang, dang,/ Cântă prin zăpadă/ Clopotul./ Cântare veche/ Înveșmântată în alb./ O carte uitată/ În deal la izvor./ Și mă-nvârt,/ Și dansez/ În cântec de clopot.” (“Ceva”) De asemenea, lumânarea este evocată ca simbol al iluminării, al avansării sub îndrumarea divină pe calea la capătul căreia sufletul
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
cu o temă destul de incitantă; Formarea tinerilor specialiști în turism. Tema principală a seminarului fiind turismul și implicațiile acestuia în viața cotidiană a localităților riverane marelui fluviu Dunărea În încheiere a fost vizitată o expoziție filatelică a domnului Stevan SIMICI, vechi colecționar din Moldova Veche. Domnul profesor de istorie Andrei NISTORAN a vorbit despre trecutul istoric al Clisurii Dunării amintind de multe descoperiri arheologice din această zonă. Solicitând conducătorilor orașului Moldova Nouă să găsească o soluție urgentă de tipărire a unei
ZIUA DUNĂRII LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1404021026.html [Corola-blog/BlogPost/343062_a_344391]
-
incitantă; Formarea tinerilor specialiști în turism. Tema principală a seminarului fiind turismul și implicațiile acestuia în viața cotidiană a localităților riverane marelui fluviu Dunărea În încheiere a fost vizitată o expoziție filatelică a domnului Stevan SIMICI, vechi colecționar din Moldova Veche. Domnul profesor de istorie Andrei NISTORAN a vorbit despre trecutul istoric al Clisurii Dunării amintind de multe descoperiri arheologice din această zonă. Solicitând conducătorilor orașului Moldova Nouă să găsească o soluție urgentă de tipărire a unei monografii a orașului Moldova
ZIUA DUNĂRII LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1404021026.html [Corola-blog/BlogPost/343062_a_344391]
-
volumele sale cu cele peste 2000 pagini A5 tipărite în care au fost incluse multe articole referitoare la orașul Moldova Nouă cât și la alte localități din Clisura Dunării. Domnul Mihai LEONTE a prezentat un album cu poze și litografii vechi culese de pe internet, postate de o fată din Coronini, respectiv Nena Petrovici care de asemeni le-a cules de la diverși posesori care se refereau în mod special la legendara stâncă Babacaia, care a răsărit din apele Dunării chiar în fața localității
ZIUA DUNĂRII LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1404021026.html [Corola-blog/BlogPost/343062_a_344391]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 400 din 04 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Dorin Vasile Ghilencea Cronică literară Elemente fantastico-mitice și viziuni cosmice în literatura română veche și modernă Încet, încet, se intră cu sfială din domeniul Romantismului în aula nouă a literaturii - având decorul modern, aparținând domnului Rațional, care sobru dă mâna cu primul invitat, domnul Fantastic, urmează domnul Mitul, domnul Sentiment, reprezentantul concepțiilor, filiat domnului
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_literara_de_vasile_dorin_ghile_al_florin_tene_1328359968.html [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]