534 matches
-
Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"),arțar tătăresc ("Acer tataricum"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), prunus ("Prunus tenella"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), dârmoz ("Viburnum lantana"). La nivelul ierburilor vegetează trei rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), târtan ("Crambe tataria") și lintea-pratului ("Astragalus peterfii", specie endemică
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
se află și patru elemente floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: angelică ("Angelica palustris"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), turiță ("Agrimonia pilosa") și ochii-șoricelului ("Saxifraga hirculus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera angelica"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), bumbăcăriță ("Eriphorum vaginatum"), „Scara Domnului” ("Polemonium caeruleum"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), o garofiță (din specia "Dianthus superbus") cunoscută sub denumirea populară
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Cephalanthera longifolia"), feriga mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), limba-șarpelui ("Ophioglossum vulgatum"), verdeața-iernii ("Chimaphila umbellata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), iarba-câmpului ("Agrostis alba"), păiuș ("Festuca versicolor, Festuca carpatica") sau frunza stâncilor (un mușchi din specia "Mannia triandra"). Specii de ciuperci comestibile care vegetează (începând cu prima parte a verii și până toamna târziu) în arealul sitului: hrib ("Boletus edulis", întâlnit de obicei în pădurile de foioase și de conifere, în lizierele acestora, dar și în tufărișurile de mesteacăn), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix "), iova ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstrita ("Centaurea kotschyana"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), gențiana ("Gențiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelica ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mlăștinița
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
ce aparține Carpaților de Curbură) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților Orientali. Aceasta se întinde de-a lungul văii Tărlungului (afluent de de stânga al râului Negru) și adăpostește o comunitate importantă de anin ("Alnus glutinosa" și "Alnus incana"), care vegetează în asociere cu specii arboricole de frasin ("Fraxinus excelsior") și salcie ("Salix L."). La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni enumerați în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca verde de pădure ("Rana esculenta"); clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoc ("Cottus gobio"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi"). Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992); astfel: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), roiniță ("Melissa officinalis"), sisinel
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
Neagră") se află o rezervație de zimbri europeni din specia "Bison bonasus". Aria protejată reprezintă o zonă depresionara (încadrată în regiune bioegeografică continentală) ce adăpostește păduri de foioase cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur") și carpen ("Carpinus betulus"), care vegetează în asociere cu jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata") și frasin ("Fraxinus excelsior"). Tufărișurile au în componență arbuști cu specii de lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea") sau păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de câmp ("Paucedanum oreoselinum"), drob ("Cytisus albuș") și lemnul bobului ("Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), arin ("Alnus glutinosa"), rachița ("Salix L."), măceș (Roșa canina) sau mur (Robus fruticosus). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice; printre care: gențiana mov ("Swertia perennis"), ligularia ("Ligularia sibirica"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), buhai ("Listera ovata"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), taula ("Spiraea salicifolia"), untul-vacii ("Orchis mario
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Alnus glutinosa"), salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), merișor (Vaccinium vitis-idaea), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"). Printre speciile floristice aflate la nivelul ierburilor este semnalată prezența curechiului de munte ("Ligularia sibirica") (protejată prin aceeași "Directivă a Consiliului European"), care vegetează alături de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), didițelul ("Pulsatilla alba"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), drob de munte ("Cytisus hirsutus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), păștiță ("Anemone nemorosa") sau rogozuri
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
patru specii floristice (protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"; care vegetează alături de: floare de colț ("Leontopodium alpinum"), angelică ("Angelica archangelica"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag (din speciile: "Aconitum moldavicum" și "Aconitum toxicum"), orhidee (din speciile: "Coeloglossum viride, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza sambucina, Herminium monorchis, Platanthera chlorantha, Pseudorchis albida, Spiranthes spiralis, Traunsteinera globosa
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La baza desemnării sitului se află curechiul de munte ("Ligularia sibirica"), o specie protejată prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); care vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), orhidee ("Dactylorhiza cordigera"), bumbăcăriță (din speciile: "Eriophorum latifolium" și "Eriophorum vaginatum"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), nu-mă-uita ("Myosotis scorpioides"), lemn dulce ("Polygonum bistorta"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), darie ("Pedicularis
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
Vaccinium uliginosum"). La baza desemnării sitului se află două specii floristice (protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de: angelică ("Angelica archangelica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), arnică ("Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
dispar, Maculinea arion"(albăstrița pătată), "Zerynthia polyxena, Maculinea alcon". La baza desemnării sitului se află stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"), specie protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); care vegetează alături de: ruginiță ("Asplenium adulterinum"), strașnic ("Asplenium trichomanes"), unghia-ciutei ("Asplenium ceterach"), turiță mare ("Agrimonia eupatoria ssp. eupatoria"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus"), gențiană ("Gentiana cruciata"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), șoaldină aurie (Sedum hispanicum), precum și "Seseli elatum ssp
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
La baza desemnării sitului se află două elemente floristice rare: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica"); specii protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-a); care vegetează alături de: brâdușă de munte ("Crocus vernus ssp. vernus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), tulichina ("Daphne mezereum"), vuitoare ("Empetrum nigrum ssp. nigrum" și "Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum"), pufulița ("Epilobium nutans"), bumbăcarița ("Eriophorum vaginatum"), ghințura ("Gențiana verna"), lumânărica-pământului ("Gențiana asclepiadea"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), trifoi-de-baltă
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
Pădurea Bogății este una din cele mai importante păduri de foioase din țară, cu o alcătuire predominantă de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992)cu specii de: gențiană mov ("Swertia perennis"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), drețe (Callitriche
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: cer ("Quercus ceris"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (unele ocrotite prin Directiva Consiliului Europei 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: laptele stâncii ("Androsace lactea"), tamâiță de câmp ("Ajuga chamaepitys
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
stepă ("Bombus fragrans"), călugărița ("Mantis religiosa"), cosașul de stepă ("Saga pedo"), fluturele Apolo ("Zerynthia polyxena"), coada rândunicii ("Iphiclides podalirius"), greierul împroșcător ("Dinarhus desipus"), "Idiomacromerus phlomidis, Archirileya inopinata, Eridontomerus arrabonicus, Eurytoma sabulosa, Tetramesa cylindrica, Tetramesa scheppigi". Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbusti, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Flori și ierburi: târtanul ("Crambe tataria"), capul șarpelui ("Echium russicum
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
gândacul rinocer ("Oryctes nasicornis"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), calosoma mirositoare ("Calasoma sycophanta"), rădașca ("Lucanus cervus"); precum și trei specii de fluturi: "Arytrura musculus", "Saturnia pyri" (fluturele ochi de păun) și "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele vărgat). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: tisa ("Taxus baccata"), stejar ("Quercus robur
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), cosaș ("Isophya stysi") și cinci specii de fluturi ("Hypodryas maturna, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Gortyna borelii lunata"). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Polenizarea adesea entomogamă. Fructul drupă, bacă, achenă sau nuculă, mai rar capsulă loculicidă ("Aquilaria"), închis parțial sau total în hipantiu. Semințe cu tegument tare, subțire, cu endosperm puțin sau absent, cu embrion drept și cotiledoane groase și cărnoase. În România vegetează 5 specii spontane, ce aparțin la 2 genuri: Flora Republicii Moldova conține 2 de specii aparținând la 2 de genuri:
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
arbust de pădure. Ea este răspândită în nord-vestul Statelor Unite (California, Oregon etc.) și Columbia Britanică din Canada. Este cultivată în Europa, inclusiv în România și Republica Moldova, ca arbust ornamental, prin parcuri și grădini. Mahonia preferă preferă stațiuni deschise, însorite, dar vegetează bine chiar și în locuri ușor umbrite. Pretinde soluri revene (cu o umiditate ridicată), bogate în humus și umiditate atmosferică moderată sau ridicată. Este rezistentă la secetă și față de gerurile de iarnă, dar are nevoie de acoperire cu resturi vegetale
Mahonie () [Corola-website/Science/335247_a_336576]
-
de un tinov) cu floră și faună specifică Meridionalilor. Flora ariei protejate are în componență arbori și arbusti cu specii de: zâmbru ("pinus cembra"), molid ("Picea Abies"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează o plantă rară din specia "Leucorchis albida", o orhidee sinonum al speciei "Pseudorchis albida" În arealul rezervației este semnalată prezența tritonului de munte (""Triturus alpestris"), un amfibian protejat prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
desemnării sitului se află trei plante ocrotite: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), ruginita ("Asplenium adulterinum") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica"); specii protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-a). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: angelica ("Angelica archangelica"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum"), coada șoricelului ("Achillea lingulata"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), căldărușa ("Aquilegia nigricans ssp. subscaposa"), omag ("Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), coada-smeului ("Calla palustris
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]