2,332 matches
-
brocarturilor în cute brune. Fastul crimei. Dar ce-i cu pasa asta neagră? Viața-i doar parlament, cimitir, trădare, crimă? Întorc vioi spatele pînzei lui Caravaggio (?), Rubens (?) și mă aflu dintr-o dată în fața celei a lui Felix Ziem (1821-1911) "Peisaj venețian". Cîtă splendoare! Grandioasele clădiri din San Marco, în lumină vesperală, de candelă, îmbrățișate seniorial de cerul și apa Lagunei. Sînt doar cîteva luni de cînd, în același repetat crepuscul, mă descălțam și mă întindeam, exaltat, pe lespedea stenic-primordială a Pieței
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vulgar anacronic în supraviețuirea lui... (Ce colosal alt Centru Pompidou ar ieși din pieritul ciclop sub mintea ordonată a unui mare inventiv! Ce minunat atelier de pictură ar putea deveni dubiosul foișor! Întîi sfințite, bineînțeles.) Strada. Asist, într-o piațetă venețiană, preț de cîteva minute, la dezafectarea unui panou electoral. Se consumase un scrutin municipal (afișele fuseseră expuse doar trei zile), iar acum, fulgerător, un echipaj profesionist, descins dintr-o ambarcație specială, făcea să dispară orice urmă. La noi, alegerile din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe Degas care spusese despre Fantin-Latour: "Da, desigur, face lucruri bune. Dar ce păcat că se simte la el malul stîng!" Degas către Renoir, apropo de Lepic: "Nu-i așa? are mult talent. Păcat că e cam găunos!" Renoir către venețianul Zandomeneghi, stabilit la Paris: "Haide, Zandomeneghi, doar nu sînt eu de vină că Italia n-a cucerit încă Franța și că nu poți intra în Paris în costum de doge și călare pe un armăsar înzorzonat...". Același, apodictic: "Îți vine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
memento! într-o casă ieșeană). Deja o istorie, nu? 16 mai Alt fel de... școli. Nu cele ca atare, cu profesori, cu elevi, cu note. Ci conceptuale, să le zic, fără a le și acoperi, prin denominație, întregul sens: Școala venețiană, Școala de la Tîrgoviște, Școala ieșeană de pictură: cam genul ăsta de școală, dacă e să fac o primă circumscriere, una cu totul aleatorie, cum se vede. Dar pregătind astfel tonul sub care vor sta considerațiile. Unul lejer. Dacă nu chiar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ca Vermeer? Nu, desigur. Apoi, cea flamandă, a aceluiași secol, cu Rubens, Snyders, Jordaens, Van Dyck, atît de genial diferiți.Cum să încorporezi pe atît de inegalii și atît de diferiții Guardi, Longhi, Canaletto și Tiepolo în așa-numita Școală venețiană a secolului al XVIII-lea? Mult încoace, Școala de la Paris, care făcea încă valuri acum cîteva decenii. Ce a mai rămas din ea? Mai cu seamă că, fără discernămînt, sub umbrela denominativă își făcuseră loc tot mai mulți intruși, atît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acele împrejurări [...]. În orice caz, totuși, el nu era omul care să-și taie toate căile de retragere și avea nevoie de amplă măiestrie care să alterneze...”. Oricum, Constantin Brâncoveanu, prin relațiile sale politice, bancare (depunerile sale la băncile austriece, venețiene etc.), era un om deschis, cu vederi largi, un om al secolului său în care Europa devenea ceea ce s-a înțeles prin ea în epoca modernă, un om deci de acțiune în amplitudini și direcții variate, obișnuit să nu ignore
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
premieră de la Scală a operei Gerusalemme, patru ani mai tarziu, pe 11 Februarie 1854, a avut loc o nouă reprezentație a operei, la Veneția Teatro La Fenice. Abia în 24 Septembrie 1963 opera a mai fost reluată în această versiune. Venețienii și în special criticii milanezi au înțeles și apreciat inovațiile aduse de Verdi în opera Gerusalemme. După premieră de la Scală, ziarul Gazzetta Musicale din Milano scria: ” Așadar maestrul Verdi a transformat muzică operei I Lombardi în cea a operei Gerusalemme
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe oricine altcineva așa că el a propus Re Lear (Regele Lear) sau Macbeth. Alte posibilități avute în vedere erau din Byron (Fidanzata d'Abido, Corsaro, I due Foscari). Verdi era atras de I due Foscari (Cei doi Foscari) prin subiectul venețian, dar Mocenigo a respins propunerea datorită faptului că încă mai trăiau descendenți ai familiei implicate. Piave a sugerat Caterina Howard. O altă propunere a mai fost Cola di Rienzi (după Bulwer - Lytton), dar subiectul deja fusese preluat de Wagner și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Senatorii comentează sentința în timp ce părăsesc cameră de consiliu. Jacopo nu a mărturisit, dar scrisoarea pe care el a trimis-o Ducelui Sforza la Milano, dovedește vinovăția lui: în consecință este drept să se întoarcă în exilul din Cretă. Imparțialitatea justiției venețiene trebuie să fie clară pentru toți, cu atat mai mult cu cât însuși fiul Dogelui nu se poate sustrage sentinței. Tabloul 4. Cameră privată a Dogelui. Dogele se gândește cu amărăciune la destinul său de principe a cărui putere a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la suferințele fiului său, fără a avea posibilitatea să-l ajute (O vecchio cor, che batti). Lucreția intra și solicită socrului sau să anuleze sentința lui Jacopo. Dogele îi spune că el nu poate să facă acest lucru în virtutea legilor venețiene. Văzăndu-l pe bătrânul Doge plângând destinul fiului său, Lucreția începe să spere. Act ÎI Tabloul 1 Închisoarea statului. Chinuindu se în celula întunecată din închisoare, Jacopo are un moment de delir și i se pare că vede fantomă lui Carmagnola
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
tabloul 1 Rezumat : Jacopo este închis în turnul închisorii până în momentul când va fi exilat. Deodată are viziunea unor fantome care îl înconjoară și printre care recunoaște spectrul lui Carmagnola, cel care fusese condamnat și executat din ordinul aceluiași Consiliu Venețian al celor zece. El implora fantomă să aibă indurare de el, dar cum aceasta continuă să avanseze către el, Jacopo leșină. Aria All'infelice veglio din actul III, tabloul 1 Rezumat : Pe cale să părăsească Veneția pentru a pleca în exil
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Byron The two Foscari pentru o punere pe muzica încă din anul 1843 dar în momentul când a propus acest subiect Operei La Fenice din Veneția, propunera a fost respinsă ca fiind inacceptabilă. Acțiunea constituia o puternică critică la adresa Republicii Venețiene și o ofensă adusă unor mari familii venețiene care guvernaseră Veneția și a caror urmași mai trăiau încă. În același timp o altă variantă de subiect pentru o nouă opera având la bază viața lui Lorenzo de’ Medici pe care
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
muzica încă din anul 1843 dar în momentul când a propus acest subiect Operei La Fenice din Veneția, propunera a fost respinsă ca fiind inacceptabilă. Acțiunea constituia o puternică critică la adresa Republicii Venețiene și o ofensă adusă unor mari familii venețiene care guvernaseră Veneția și a caror urmași mai trăiau încă. În același timp o altă variantă de subiect pentru o nouă opera având la bază viața lui Lorenzo de’ Medici pe care Verdi o propusese teatrului Teatro Argentina din Romă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în timp ce Verdi a ales Teatro La Fenice ca loc unde să aibă loc premieră operei. În timpul elaborării libretului Solera a făcut o abila modificare a locului acțiunii prin care încerca să mobilizeze patriotismul poporului italian și în mod special patriotismul venețienilor. Hildegronde a devenit Odabella de Aquileia, Walther a devenit legendarul cavaler Foresto (care se presupune că și-a salvat concetățenii de invazia lui Atilla, prin fortificarea insulelor din golful Adriaticii). Propunerea lui Aetius făcută lui Atilla (“Gieb Rom frei und
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Piave după piesă “La Dame aux Camélias“ de Alexandre Dumas fiul. Premieră a avut loc la Veneția, Teatro La Fenice, pe 6 Martie 1853 Acțiunea Operei Locul acțiunii: în jurul Parisului, 1700 (acțiunea a fost mutată în secolul 18 din cauza cenzurii venețiene; producțiile moderne situează acțiunea în deceniul 6 al secolului 19); actul I are loc în August, actul ÎI în Ianuarie și actul III în Februarie. Personaje: Violetta Valéry, o curtezana (soprana); Alfredo Germont, un tânăr îndrăgostit de ea (tenor); Giorgio
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Orchestră: Casă: Anul: Lorin Maazel Plácido Domingo, Katia Ricciarelli, Justino Díaz. Teatro alla Scală din Milano EMI 1986 Acțiunea Operei Locul acțiunii: un oraș port din insula Cipru; sfârșitul secolului 15 Personaje: Otello, un maur, duce și comandant al flotei venețiene (tenor); Desdemona, soția lui (soprana); Iago, portdrapelul lui Otello (bariton); 421 Cassio, locotenentul lui Otello (tenor); Lodovico, ambasadorul Republicii Veneția (baș); Roderigo, un nobil venețian (tenor); Montano, predecesorul lui Otello în funcția de guvernator al insulei Cipru (baș); Emilia, soția
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din insula Cipru; sfârșitul secolului 15 Personaje: Otello, un maur, duce și comandant al flotei venețiene (tenor); Desdemona, soția lui (soprana); Iago, portdrapelul lui Otello (bariton); 421 Cassio, locotenentul lui Otello (tenor); Lodovico, ambasadorul Republicii Veneția (baș); Roderigo, un nobil venețian (tenor); Montano, predecesorul lui Otello în funcția de guvernator al insulei Cipru (baș); Emilia, soția lui Iago și damă de companie a Desdemonei (mezzo soprano); Un herald, (baș); soldați și marinari ai Republicii Veneția, doamne și domni din Veneția, populație
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Dalmațieni, Albanezi, un hangiu, 4 ospătări dela han, echipajul corabiei lui Otello. Actul I Un port din insula Cipru. În timp ce o furtună sălbatică bântuie pe mare, cetățenii unui port din Cipru așteaptă întoarcerea Ducelui lor, Otello, un maur, comandantul flotei venețiene. Cand corabia să apare în zare, toți locuitorii îngenunchează și se roaga la Ceruri că vasul comandant să fie cruțat de naufragiu. Ajuns cu bine în port, Otello anunță victoria asupra Turcilor (Esultate!). Apoi Otello se îndreaptă spre castelul sau
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a găsit batistă în apartamentele sale. Iago se asigura că Otello a recunoscut batistă și aduce vorba de Bianca, amantă lui Cassio. Otello, înebunit de gelozie, vă recepta discuția ca fiind despre Desdemona. În plină discuție trompetele anunță sosirea demnitarilor venețieni în frunte cu Lodovico - ambasadorul Veneției. Cassio pleacă în grabă în timp ce Otello confirmă că “a auzit și a văzut totul”. El renunța la ideia de a o otrăvi pe Desdemona și accepta propunerea lui Iago ca să o ucidă pe Desdemona
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
interna imago quasi baciando, ei disse poscia: "Îl rio destino impreco che al Moro ți donò". E allora îl sogno în cieco letargo și mutò. Aria Oră è per sempre din actul ÎI Rol : Otello, un maur, commandant al flotei venețiene Voce : tenor Fach : tenor dramatic /heldentenor Loc desfășurare : Un hol situat la parterul castelului Rezumat : Otello își ia adio dela arme și dela gloria să de altă dată Oră e per sempre addio, Tu? Indietro! fuggi! M'hai legato alla
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ți giova! Vo' una secura, una visibil prova! O sulla tua testa s'accenda e precipiți îl fulmine del mio spaventoso furor che și desta! Aria Dio! mi potevi, din actul III Rol : Otello, un maur și comandant al flotei venețiene Voce : tenor Fach : tenor dramatic /helden tenor Loc desfășurare : Marele hol al castelului Rezumat: După discuția aprinsă cu Desdemona, Otello aflat la capătul puterilor din cauza zbuciumului provocat de gelozie se adresează lui Dumnezeu întrebându-L dece îl pedepsește atât de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
tu în mulieribus, et benedictus fructus ventris tui Iesus. Sancta Maria mater Dei, 431 oră pro nobis peccatoribus, nunc, et în horă morțiș nostrae. Amen. Aria Niun mi tema! din actul IV Rol : Otello, un maur, și comandant al flotei venețiene Voce : tenor Fach : tenor dramatic / helden tenor Loc de desfășurare : Intrigă lui Iago a fost dezvăluită iar Otello realizează greșala tragică pe care a comis-o. Niun mi tema, Niun mi tema s'anco armato mi vede. Ecco la fine
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
adevărul că nimeni nu e mai puțin vinovat decât noi ceilalți. Noroc doar că Justiția este întotdeauna suverană." 6. Cine se află în spatele oglinzii? Am mai povestit despre uimirea unei soții de director de bancă, atunci când, privindu-se în oglinda venețiană din dormitor, a constatat că verigheta de pe inelarul stâng era purtată de femeia din fața ei pe inelarul drept. Doamna director a zăbovit îndelung asupra acestui aspect, observând că nu este ceva în regulă cu femeia din oglindă. Care-i semăna
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
este în regulă, i-a spus doamna director soțului ei, venit obosit după o ședință prea lungă a Consiliului de Administrație. Ceva nu este în regulă, i-a spus și i-a povestit ce a observat și că în oglinda venețiană din dormitorul lor s-a insinuat o femeie străină. Ești prea multă vreme singură, i-a răspuns domnul director blând, dar ce pot să fac? Nici nu știi prin ce situații complicate a trebuit să mă descurc astăzi. Și așa
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
dormitorul nostru! Doamna director l-a luat de mână pe importantul ei soț, un om admirabil, dar, din păcate, uneori atât de indiferent la aspectele personale cele mai grave, l-a luat de braț și l-a dus în fața oglinzii venețiene din dormitorul lor conjugal. Apoi i-a luat mâna stângă și i-a pus-o pe oglindă. Prompt, de după sticlă i-a răspuns clona. Doamna director a scos un strigăt de spaimă: "Vezi? Și omul din oglindă poartă verigheta pe
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]