3,744 matches
-
este lentă (datorită egalării treptate a presiunii sângelui din atriu cu cea din ventricul, până când curgerea este practic oprită; perioadă de diastazis). In telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele patru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu ușurință prin orificiul îngustat). Derularea sistolei și diastolei atriale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și cea stângă, în acord cu secvența depolarizării: atriul drept se contractă primul, iar ventriculul drept se contractă mai târziu decât cel stâng, dar ejecția începe mai devreme datorită post-sarcinii mai mici și durează mai mult în inspir. Asincronismul contracției ventriculare (stânga-dreapta) este decelabil la copil și adolescent (dedublarea zgomotului II). In ansamblu se oferă mai mult timp ventriculului drept să expulzeze sângele, deoarece forța sa de contracție nu este la fel de mare ca a celui stâng. Astfel, valva tricuspidă se închide
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mai lungă (valva pulmonară se închide mai târziu și nu se disting două faze de ejecție). Durata componentelor ciclului cardiac se modifică diferit cu frecvența cardiacă. Ca urmare scurtarea excesivă a diastolei la frecvențe foarte mari poate impieta asupra umplerii ventriculare adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută determină scurtarea tuturor fazelor revoluției cardiace, dar se scurtează mai mult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
frecvență de 70/min. La frecvență crescută (200/min) sistola reprezintă 65% din revoluția cardiacă. Faza de ejecție este de 0,35 s la frecvență de 60/min și de 0,1 s la frecvență de 200/min, iar umplerea ventriculară durează 0,6 s la frecvență de 60/min și 0,1 s la frecvență de 200/min. Se constată că la frecvențe mari scurtarea perioadei de umplere poate compromite umplerea ventriculară (și perfuzia coronară) și astfel este limitată creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
s la frecvență de 200/min, iar umplerea ventriculară durează 0,6 s la frecvență de 60/min și 0,1 s la frecvență de 200/min. Se constată că la frecvențe mari scurtarea perioadei de umplere poate compromite umplerea ventriculară (și perfuzia coronară) și astfel este limitată creșterea suplimentară a debitului cardiac datorată creșterii frecvenței. Duratele standard cu utilitate clinică includ: sistola electromecanică totală (QS2) de la debutul complexului QRS până la închiderea valvei aortice, timpul de ejecție al ventriculului stâng (LVET
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune (ca în cazul zgomotului III). Ascultația zgomotelor cardiace este deosebit de importantă pentru identificarea și diagnosticul clinic al posibilelor leziuni valvulare. Percepția stetacustică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar cu mușchiul scheletic, relația lungime forță la nivel de ventricul și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de contracție foarte puternică). Presiunea telediastolică este dată de volumul telediastolic și de complianța ventriculului relaxat (capacitatea cavității de a se umple cu sânge fără creșteri mari presionale). Presiunea telediastolică poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a contractilității miocardului in vivo este reprezentată de curba derivată a presiunii ventriculare (). Gradul de umplere ventriculară (volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Presiunea telediastolică este dată de volumul telediastolic și de complianța ventriculului relaxat (capacitatea cavității de a se umple cu sânge fără creșteri mari presionale). Presiunea telediastolică poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a contractilității miocardului in vivo este reprezentată de curba derivată a presiunii ventriculare (). Gradul de umplere ventriculară (volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și deci forța activă ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mari presionale). Presiunea telediastolică poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a contractilității miocardului in vivo este reprezentată de curba derivată a presiunii ventriculare (). Gradul de umplere ventriculară (volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și deci forța activă ce poate fi dezvoltată, în conformitate cu relația lungime-forță, care în cazul unei cavități poate fi descrisă de diagrama presiune-volum (fig. 41). Această dependență a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a contractilității miocardului in vivo este reprezentată de curba derivată a presiunii ventriculare (). Gradul de umplere ventriculară (volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și deci forța activă ce poate fi dezvoltată, în conformitate cu relația lungime-forță, care în cazul unei cavități poate fi descrisă de diagrama presiune-volum (fig. 41). Această dependență a forței de contracție a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
pe sistola izovolumică la care se pot deschide sigmoidele) și respectiv a contractilității (efect inotrop pozitiv, adică o curbă amplificată a presiunii maxime izovolumice). Determinarea presiunii telediastolice la om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă debitul cardiac (~5,5 l/min). Debitul cardiac poate fi evaluat ca raport între consumul de oxigen al organismului și diferența arterio-venoasă a concentrației de oxigen (pornind de la principiul lui Fick) sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și 150 bătăi pe minut, iar în condiții de stimulare simpatică maximul de debit se înregistrează la frecvențe de 120170/min. In ambele cazuri debitul cardiac înregistrează o scădere la frecvențe mai mari, deoarece scurtarea diastolei ajunge să afecteze umplerea ventriculară, cu scăderea consecutivă a debitului sistolic. In cazul stimulării simpatice intervalul de frecvență la care debitul este maxim se găsește la frecvențe ceva mai mari decât în caz de stimulare electrică artificială datorită efectului inotrop pozitiv și a scurtării mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și 15 35 m/s în arteriole), spre deosebire de variația de flux sanguin arterial, care are loc tot datorită ejecției ventriculare ritmice, dar se propagă în masa sanguină, cu o viteza de 0,5 m/s. Zgomotele Korotkof sunt produse la trecerea sângelui prin segmentul arterial comprimat cu manșeta pneumatică. In cazul metodei ascultatorii presiunea arterială maximă (sistolică) corespunde primelor zgomote
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
arteriale medii, de aproximativ ()/3; indicele oscilometric (Pachon) este numărul de diviziuni corespunzător acestor oscilații maxime. Pulsul arterial este de fapt pulsul presiunii arteriale, poate fi detectat prin palpare și permite determinarea non-instrumentală a frecvenței cardiace (de fapt frecvența sistolelor ventriculare eficace). Dacă la locul de palpare a pulsului se aplică un traductor piezoelectric conectat la un sistem de înregistrare, se obține sfigmograma (fig. 43), cu aspect similar tensiogramei; oscilațiile acesteia corespund temporal aproape perfect celor presionale, fiind determinate de propagarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
arterială este condiționată de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai bună umplere ventriculară prin redistribuirea volumului pe sectoare, adică mobilizarea sângelui din diversele rezervoare) și respectiv rezistența periferică (inclusiv redistribuții majore de debit). Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]