811 matches
-
Și pân’ la urmă, pân presiunea asupra fiecăruia aproape, că chiar liber dac-ai fost, presiunea a persistat. Aveați simpatii politice pe vremea aceea? Nu aveam simpatii politice, dar antipatii aveam mai multe... Îndeosebi că în timpul războiului am avut niște verișori și rudenii care au luptat în Rusia. Și ei mi-au spus de niște treburi despre comunismu’ de acolo, care s-au dovedit la urmă că sunt adevărate... În ce an ați fost arestat? În 4 iunie ’48. Eram în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și eu le duceam și le lipeam pe la blocuri, pe la case, pe porți, în comune, dar și în oraș la noi în Sighet... Mergeam acolo pe străzi seara și le lipeam.... Și într-o zi l-am căutat pe un verișor, și am deschis ușa de la sala de gimnastică, unde era și o tablă. Am deschis ușa și am văzut „ochiul” desenat pe tablă, da’ nu era nimeni, nici verișoru-meu. Am închis ușa și în timpul ăsta m-a văzut un coleg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care știa că io n-o să stau până la sfârșit. Era într-o duminică, după ce-au ieșit oamenii de la biserică, s-o ținut serbarea și aveam programul, și când a fost cu vreo două puncte înainte, l-am luat pe verișorul ăsta al meu și am plecat. Da’ pă șosea, liniștit am plecat... ăia care aveau grijă să mă aresteze după ce să termină, au crezut că am plecat spre cimitir, în cealaltă direcție, da’ io pă șosea am plecat... Și unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mi se pare Mircea, nu mai știu sigur... Ghiță Gorbatei, Constantin Păvăloaie, Octavian Tomuța, Turcu, Mihalcovici, Blaga Liciniu, Fiedler, Obrejan Vasile, Ciurescu, Buracu, Biaș, Rodas Constantin, și pot să vă spun că cel mai tare a fost torturat Blaga Liciniu, verișorul lui Lucian Blaga. Iar șeful demascării interne era Stănescu Tudor. Și, bineînțeles, un om foarte renumit, pot să vă spun că un prieten bun al meu, Aurel Suciu din Timișoara. Ieronim Comșa era? A, bine, dar el a făcut parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
parașutele, când au săpat. Și o’ venit la noi la Apa, unde locuiam. Mama și tata meu fiind din Apa aveam multe rude, da’ n-au venit direct la mine, pentru că știau că noi suntem urmăriți, au tras la niște verișori, la o familie de țărani. S-au gândit c-acolo n-o’ să-i caute. Și era noaptea pe la 12, că s-au și speriat săracii oameni, dar au fost drăguți, i-au primit, și i-au adăpostit, le-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
au fost drăguți, i-au primit, și i-au adăpostit, le-au făcut culcuș în podul de la grajd, că acolo aveau ei fân pentru vite. Și au stat o săptămână acolo la Apa... La început fratele i-a rugat pe verișorii aceia să nu mă anunțe pe mine, ca nu cumva să fiu întrebată de Securitate și să îi dau de gol, dar soția vărului meu nu s-a putut răbda... - știți cum îs femeile - și mi-a spus secretul. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fetițele în brațe zbierând... Și v-au dus la post, așa cum au spus? Da, m-au dus la post, dar nici vorbă să dau declarație... M-au ținut acolo până dimineață, până i-au arestat pe toți ceialalți, deci pe verișorii mei, pe soț, pe soție, și pe băiat, că aveau un băiat care terminase liceul. Pe-un alt verișor, care era în servici la Baia Mare dar făcea naveta, și locuia tot cu fratele ăsta la care-i murise soția, l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dar nici vorbă să dau declarație... M-au ținut acolo până dimineață, până i-au arestat pe toți ceialalți, deci pe verișorii mei, pe soț, pe soție, și pe băiat, că aveau un băiat care terminase liceul. Pe-un alt verișor, care era în servici la Baia Mare dar făcea naveta, și locuia tot cu fratele ăsta la care-i murise soția, l-a’ arestat c-o zi-nainte când venea spre casă. L-au luat din tren, și de la el au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o pus așa în colțuri santinele, și nu ne-o lăsat... numa’ așa pe furiș ne uitam unii la alții. Bietul fratele meu, ăsta, medicul, tot îmi făcea semne. Cine mai era cu dumneavoastră în lot? Acolo mi-am întâlnit verișorii ăștia la care venise fratele meu, soția vărului meu, și fratele meu, medicul, că între timp l-o’ arestat și pe el. Dar el, săracu’, nici măcar nu l-o văzut pe fratele meu, numa’ o auzit c-o venit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o știut l-o-ncadrat la omisiune de denunț. Ce pedepse au primit ceilalți? Lu’ fratele meu, medicul, i-o’ dat 3 ani, da’ la recurs i-o mai luat un an și-așa c-a făcut numai doi ani de-nchisoare. Verișorii mei 25 de ani de-nchisore, băiatul lor 20, verișoara mea 12 ani, eu zece ani. Eu am avut cea mai mică condamnare... Ceilalți din Pir: 25 de ani, 10 ani femeia, fiicele ei câte un an, pentru că fetițele-o zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
știi! Și-atunci am hotărât să renunț la căsnicie definitiv. După un timp mi-am făcut o relație cu actuala soție, am dus-o foarte bine și o duc foarte bine... Ne-am mutat la Turnu Severin unde aveam un verișor, tot Veleanu, inginer constructor naval și directoru’ Navrom-ului pe Dunăre. Și m-am dus să intru în servici la Porțile de Fier, iar soția contabilă la el în port. Dar eu n-am rămas acolo pentru că să întâmplă să mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la un an după nașterea mea se năștea și cel de al patrulea copil în familia unchiului meu Gustav, care a primit numele de botez Petru iar noi îl strigam Peidy. Astfel toți cei șase copii pomeniți mai sus erau verișorii mei primari, din partea mamei. Diferența de vârstă dintre primul născut, inclusiv sora mea Henriette-Sieglide, și ultimul născut era de peste douăzeci de ani. Primul act de identitate al mamei, după revenirea în România, este eliberat de Parohia romano- catolică Steierdorf
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
având la bază școala de arte și meserii, singurul dintre pretendenți care m-a acceptat și pe mine preluând tutela mea, asigurându-mi căldura unui cămin părintesc. La un an după căsătorie se naște si fiul lor. În acea perioadă verișorul meu primar Siegfried era în concediul primit din armată. Astfel, după datinile familiei, a devenit nașul de botez, împreună cu Josefine fata căreia îi făcea curte în acea vreme, el nefiind căsătorit. Așa că nepotul meu primește la botez numele Siegfried
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
La omleta surpriză s-au repezit păsările din curte iar cocoșul făcea cea mai mare gălăgie. În iunie 1953 împlineam șase ani și pentru prima dată mi s-a ținut ziua de naștere. Au venit la mine Peidy împreună cu Grethel verișorii mei. În timp ce sora mea era cu Siegfried și cu Grethel în grădină și stăteau la umbra unui nuc, Peidy îmi cere o cutie de chibrituri. Am intrat în casă și am adus o cutie pe care grijuliu a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
fost multe exemple de nenorociri datorită acestui „ce-o să zică lumea”. Tineri care nu reușeau sau nu erau admiși la examene de admitere, ori erau eliminați din anumite școli, ajungeau la sinucideri. În vremea tinereții mamei mele, la Brașov, un verișor de al ei, Ioniță, a vrut ca după absolvirea liceului să meargă la o școală militară. Îl împiedica însă faptul că în ultimul an de liceu, dirigintele clasei lui, i-a scăzut nota la purtare. A încercat să-l înduplece
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ton, dar care o strălucește. O calitate și cantitatea. Să le nominalizez. Degradarea tradiției, prin adoptarea unor semnificații străine, a creat o falsă percepție, inversă chiar. Tradițional Însă, roșul e simbolul bărbăției. Îl găsim la romani și chiar astăzi la verișorii noștri indieni, la care aflăm și albul ca simbol al feminității; ambele Însă nematerializate În mărțișor. Materializându-le, românul a vrut poate să spună, dar criptic, că e un popor bărbătesc, deși nuanțat de atributele frumuseții și tenacității feminine. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cum e Cucumis, care chiar pepene Înseamnă; un altul „de botez“, de specie adică, un adjectiv caracteristic, precum sativus, adică de grădină. Ați Înțeles desigur că am numit castravetele, adevăratul pepene. Cei doi „pepeni“ În discuție nu sunt frați, ci verișori. Căci harbuzul e Citrulus vulgaris, iar zămosul - culmea! - tot Cucumis, dar melo, fiind deci frate cu castravetele... chiar dacă unul se mănâncă la friptură, iar celălalt la desert... Și, dacă am amintit de harbuz, sunt curios să aflu cum ar fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru a se perpetua. Și evadez În ideatic, adică În familia sistematică, aceea inventată de „nașul“ speciilor, Linné: Mai multe specii Înrudite - un fel de frați - alcătuiesc un gen, dar abia mai multe genuri, de asemenea Înrudite - un fel de verișori - alcătuiesc sistematica familie. Se vede treaba că Natura nu folosește ca „celulă de bază“ familia simplă - mamă, tată și copii - ci pe aceea extinsă - ca la vechii slavi și nu numai - care adaugă și bunici pe verticală, veri pe orizontală
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
definitorii, s’au născut, cu vigoarea potențialității... Și, cu flinta astfel Încărcată, să parcurgem istoria, Începând cu Roma deși, cu puțină imaginație, totul poate fi dat Înapoi până În epoca de piatră, chiar mai Înapoi, când strămoșii s’au certat cu verișorii simieni, coborând din copac, dar Într’o hoardă. Și tot hoardă am rămas, chiar dacă astăzi respectând o constituție... Păi Roma a Înghițit, uniformizând, o pluralitate de popoare. Negentropia pluralității a devenit entropia unicului, o degradare deci. A compensat Însă, cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
telesecundarias și preparatorias, care se deschid în zonă și pregătesc în majoritate fete. Populația liceală este formată în principal din fete și mai puțini din băieți pentru că toți băieții tineri pleacă în nord, urmând exemplul bunicilor, părinților, unchilor, fraților și verișorilor lor. Drept rezultat, femeile din această regiune încep să fie sensibil mai educate decât bărbații. La Magdalena este una dintre cele mai tradiționaliste comunități din regiunea Bajíoxe "Bajío, regiunea Mexic", cu pământuri deluroase, abrupte și stâncoase și cu grupuri mici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
pe care le vizitează periodic. La puțin timp după interviul ei, funcționara A și-a urmat soțul în Hong Kong, pentru o ședere de doi ani, și lucrează acolo ca învățătoare. Alte câteva au menționat că își vizitează unchii, mătușile și verișorii care trăiesc în diferite părți ale lumii, pe lângă vizitele regulate în Indiaxe "India". Câteva au menționat chiar planuri de întoarcere în India. Transnațională sau multiculturală, identitatea etnică pe care indienii asiatici din Statele Unite și-au dezvoltat-o este una hibridă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Tânărul Julius a fost mereu legat de unchiul Felix și de mătușa Rebeca. El nu a putut uita niciodată prânzurile din casa acestora 13, formidabilele fripturi în sosul cu rețetă secretă, imensul nuc, în coroana căruia el, împreună cu cei treisprezece verișori și verișoare, și-au creat și și-au găsit universul; și nu l-a putut uita niciodată Julius nici pe Rex, "câinele său". Însă, după ce Marile Puteri, în deplină conformitate cu voința populară, au împărțit Regatul Vandana (de tristă amintire
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
acum!") Julius Zimberlan a fost mereu legat de unchiul Felix și de mătușa Rebeca. El nu a putut uita niciodată prânzurile din casa acestora, formidabilele fripturi în sosul cu rețetă secretă, imensul nuc, în coroana căruia el, împreună cu cei treisprezece verișori și verișoare, și-au făcut și și-au găsit universul; și nu l-a putut uita niciodată Julius nici pe Rex, "câinele său". Așa că, în pofida oricăror sfaturi de bun simț, a insistat pe la oficialități să poată să treacă în republica
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Julius Zimberlan privește prin gardul electrificat și îi alină zilele și nopțile amintirea prânzurilor din casa unchiului Felix și a mătușii Rebeca, a formidabilelor fripturi în sosul cu rețetă secretă, a imensului nuc, în coroana căruia el, împreună cu cei treisprezece verișori și verișoare, și-au făcut și și-au găsit universul; și nu l-a putut uita niciodată Julius nici pe Rex, "câinele său". Măcar de l-ar mai putea vedea o dată! (De obicei, câinii mor mai repede decât oamenii.) 32
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Zimberlan n-a avut decât să aștepte. Și, într-adevăr, răspunsul a venit... peste cinci săptămâni: Întrucât pretextul înmormântării nu mai este actual, cererea vizei și-a pierdut obiectul". S-a întâmplat ca tocmai atunci să-i vină în vizită verișorul din Montevideo. A stat la Julius vreo trei zile, după care a plecat în Vandana de Sud, la văduva Magdalena Vera Sara Leibermann. (Cetățenii din Uruguay n-au nevoie de viză pentru republica soră.) Julius l-a condus cei trei
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]