1,001 matches
-
o batjocură, și nu va mai avea locuitori. 38. Vor răcni împreună ca niște lei, vor țipa ca niște pui de lei. 39. Cînd vor fi încălziți de vin, le voi da să bea, și-i voi îmbăta, ca să se veselească, și apoi să adoarmă somnul cel de veci, ca să nu se mai scoale, zice Domnul." 40. Îi voi coborî ca pe niște miei la tăiere, ca pe niște berbeci și niște țapi. 41. Cum s-a luat Șeșacul! Cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Poporul, care umbla în întuneric, vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în țara umbrei morții răsare lumina. 3. Tu înmulțești poporul, îi dai mari bucurii, și el se bucură înaintea Ta cum se bucură la seceriș, cum se veselește la împărțirea prăzii. 4. Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul, care-i lovea spinarea, nuiaua celui ce-l asuprea, le-ai sfărîmat, ca în ziua lui Madian. 5. Căci orice încălțăminte purtată în învălmășeala luptei, și orice haină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
îndepărtează de pe tot pămîntul ocara poporului Său; da, Domnul a vorbit. 9. În ziua aceea, vor zice: "Iată, acesta este Dumnezeul nostru, în care aveam încredere că ne va mîntui. Acesta este Domnul, în care ne încredeam, acum să ne veselim, și să ne bucurăm de mîntuirea Lui. 10. Căci mîna Domnului se odihnește pe muntele acesta; dar Moabul este călcat în picioare pe loc, cum este călcat în picioare paiul în bălegar. 11. În mijlocul acestei băltoace, el își întinde mîinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
va fi socotit ca o pădure! 18. În ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele cărții, și ochii orbilor, izbăviți de negură și întuneric, vor vedea. 19. Cei nenorociți se vor bucura tot mai mult în Domnul, și săracii se vor veseli de Sfîntul lui Israel. 20. Căci asupritorul nu va mai fi, batjocoritorul va pieri, și toți cei ce pîndeau nelegiuirea vor fi nimiciți: 21. cei ce osîndeau pe alții la judecată, întindeau curse cui îi înfruntau la poarta cetății, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pentru ele și mîna Lui le-a împărțit cu funia de măsurat țara aceasta: ele o vor stăpîni totdeauna și o vor locui din veac în veac. $35 1. Pustia și țara fără apă se vor bucura, pustietatea se va veseli și va înflori ca trandafirul; 2. se va acoperi cu flori, și va sări de bucurie, cu cîntece de veselie și strigăte de biruință, căci i se va da slavă Libanului, strălucirea Carmelului și a Saronului. Vor vedea slava Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
izvoare de ape. 11. Voi preface toți munții Mei în drumuri, și drumurile Mele vor fi bine croite. 12. Iată-i că vin de departe, unii de la miază-noapte și de la apus, iar alții din țara Sinim. 13. Bucurați-vă, ceruri! Veselește-te, pămîntule! Izbucniți în strigăte de bucurie, munților! Căci Domnul mîngîie pe poporul Său, și are milă de nenorociții Lui." 14. Sionul zicea: "M-a părăsit Domnul, și m-a uitat Domnul!" 15. Poate o femeie să uite copilul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
6. Dar voi vă veți numi preoți ai Domnului, și veți fi numiți slujitori ai Dumnezeului nostru, veți mînca bogățiile neamurilor, și vă veți făli cu fala lor. 7. În locul ocării voastre, veți avea îndoită cinste; în locul rușinii, se vor veseli de partea lor, căci vor stăpîni îndoit în țara lor, și vor avea o bucurie veșnică. 8. Căci Eu, Domnul, iubesc dreptatea, urăsc răpirea și nelegiuirea; le voi da cu credincioșie răsplata lor, voi încheia cu ei un legămînt veșnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Mei." 17. Căci iată, Eu fac ceruri noi și un pămînt nou, așa că nimeni nu-și va mai aduce aminte de lucrurile trecute și nimănui nu-i vor mai veni în minte. 18. Ci vă veți bucura și vă veți veseli, pe vecie, pentru cele ce voi face. Căci voi preface Ierusalimul în veselie și pe poporul lui în bucurie. 19. Eu însumi Mă voi veseli asupra Ierusalimului, și mă voi bucura de poporul Meu; nu se va mai auzi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
nu-i vor mai veni în minte. 18. Ci vă veți bucura și vă veți veseli, pe vecie, pentru cele ce voi face. Căci voi preface Ierusalimul în veselie și pe poporul lui în bucurie. 19. Eu însumi Mă voi veseli asupra Ierusalimului, și mă voi bucura de poporul Meu; nu se va mai auzi în el de acum nici glasul plînsetelor, nici glasul țipetelor. 20. Nu vor mai fi în el nici copii cu zile puține, nici bătrîni care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și-a și născut fiii! 9. "Aș putea să deschid pîntecele mamei, și să nu las să nască? zice Domnul. Eu care fac să nască, aș putea să împiedic oare nașterea?" zice Dumnezeul tău. 10. "Bucurați-vă împreună cu Ierusalimul, și veseliți-vă cu el, toți cei ce-l iubiți; împărțiți și bucuria cu el, acum, toți cei ce l-ați plîns, 11. ca să fiți săturați, bînd laptele mîngîierilor lui, ca să vă desfătați în totul de plinătatea slavei lui. 12. Căci așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mergem să facem prezența la ieșire! După vreo câteva minute de mers în tăcere, am primit ultimele instrucțiuni: - Fiți atenți cum vă comportați în fața domnului inginer dacă vreți să mai lucrați cu mine! Să nu vă pună naiba să fiți veseli după o zi de muncă grea ca asta, că ați văzut cum le curg lacrimile celor de la curățat ceapă! - Se poate, nea Victore?! Ce Dumnezeu, doar suntem băieți cu carte și după două zile de muncă la combinat, am înțeles
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
venit și salvarea, când am citit un anunț scris pe o hârtie lipită de un gard. VARZĂ MURATĂ! DE VÂNZARE LA DOAMNA POPESCU ÎN FUND ! Mi-am imaginat imediat locul unde doamna Popescu își amenajase supermarketul personal și m-am veselit pe loc. Nu mi-ar fi trecut vreodată prin cap, că voi ajunge timpul în care să fiu invitat să cumpăr varză murată, dintr-un loc atât de intim al susnumitei doamne, însă căile lui Băsescu și Boc, sunt mai
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Ghilgal, ca să întărim acolo împărăția." 15. Tot poporul s-a dus la Ghilgal și au pus pe Saul împărat, înaintea Domnului, la Ghilgal. Acolo, au adus jertfe de mulțumire înaintea Domnului; și Saul și toți oamenii lui Israel s-au veselit foarte mult acolo. $12 1. Samuel a zis întregului Israel: "Iată că v-am ascultat glasul în tot ce mi-ați zis, și am pus un împărat peste voi. 2. De acum, iată împăratul care va merge înaintea voastră. Cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
șase de o parte, ceilalți șase de cealaltă parte a lui Ippolit, acesta rupse un peștișor sărat În douăsprezece bucăți, apoi le umplu borcanele cu spirt Royal. „Aceasta este carnea mea și acesta este sângele meu, mâncați, beți și vă veseliți...“ Și după ce ortacii Închinară pe rând În cinstea sa, Subotin, rotindu-și ochii peste capetele lor, rosti cu solemnitate: „Unul dintre voi mă va vinde...“. Salahorii hăhăiră, iar unul dintre ei Îndrăzni, În beția lui, să-i spună: „Tu singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
le strânse mâna la toți silabisind. „Astăzi nu muncește nimeni, fac cinste. Am Încasat banii pe concediu, iar acum, În momentul de față doresc să vă mărturisesc un secret. De multă vreme plănuisem o masă festivă În care să ne veselim În voie, să dansăm Împreună, să ne bucurăm de realizările noastre - savurând bucuria anilor trecuți. Să mergem...!” *MARTIN EDEN-Principal personaj din romanul cu acelaș nume de scriitorul american Jack London,1876-1916. ROMANUL SECOLULUI XXI LEGEA JUNGLEI Surprize de proporții I
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
în sângele nostru nebun de atâta tinerețe. Știi, trăiam dincolo de bine și de rău. Mă uitam la profesorii mei: erau tot mai îngrijorați și mai reținuți în exprimări, unii resemnați, alții refugiați în alcool. Iar noi, în vremea asta țopăiam veseli pe acoperișurile iadului! N-avem nici o conștiință politică; asta era o noțiune pe care o învățasem la socialismul științific și o îngropasem acolo. Problemele noastre erau altele: Cine mai face un chef? Cum o cheamă pe gagica aia bună? Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Conținutul ceremoniei era în sine foarte frumos și neformal, ofițera Stării Civile era emoționată și ea, Nick se purta ca un copil zăpăcit, impresionat că semnează ca martor lângă Pauline, îmbrăcată frumos în roz. Amândoi au găsit puterea să fie veseli. Mai balcanice am fost Adriana și cu mine, un fel de substitut de mame soacre, cam smiorcăite. Și ca să o facem lată, la masă am vorbit toți la telefon cu părinții Adinei, cu bunica și unchiul ei, cu mama lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de la intrare (fiica ei rămăsese la vorbe cu doamna Pavel) bătând apoi la ușa masivă ce era întredeschisă: - Bună dimineața, îmi spuse râzând, în momentul în care mă ivii în canatul ușii deschise a camerei de la față. Ne dădurăm mâinile, veseli amândoi, apoi ea, în hol fiind, se îndreptă spre biblioteca ce se afla în fața ei, unde se opri câteva secunde, dar nu pentru curiozitatea ce se naște în asemenea situații, ci ca pentru un popas înainte de a intra în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
o bluză, pentru o păreche de botine, se certa cu maică-sa Rifca și amândouă porneau tânguiri nesfârșite când Leiba Sanis intra în casă, tăcut, bocănind rar cu cizmele uriașe. La anul nou, la Hamăn, la sărbătorile de toamnă, se veselea cu tot tineretul din jurul ei. Erau uitate năcazurile; glumele, pâcâliturile, cântecele, chefurile aveau o putere neobișnuită; petrecea ca într-o înfrigurare; cu grabă, cu teama ascunsă că toate se vor sfârși prea curând. Uneori cădea pe gânduri, cu inima grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-i nalt, cu pielea roasă sub ștreanguri. Toată ziua Haia se tânguia încet și ofta. Iar noaptea n-avea liniște în somn; se întorcea gemând în culcuș și parcă-și șoptea câteodată vorbe tainice. Maică-sa era bucuroasă. Nu se veselea, nu făcea gură. Numai sub tufele crețe de păr ochii îi luceau împăcați și andrelele săltau mai vioaie, înlănțuind firul albastru în călțuni. Sanis, într-o sară, și-a descleștat fălcile. Vezi? a spus el c-un rânjet bucuros. Vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-l înțelege; îl văzu râzând; și o tresărire de răutate îi trecu pe obrazul chinuit. Acuși avem să facem logodna... zise Sanis cu liniște, închizând încet un ochi. De mult n-am băut eu, de mult nu m-am mai veselit... Da’ la nunta fetei mele am s-aduc talgere, și clarinet... ș-am să zvârl sticlele goale peste case... Am să mă uit la tine, Haie, cum umbli legată la ochi... Atuncea se cade să umbli legată la ochi... așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sunt șaizeci și ceva de kilometri. —Ba întocmai așa, Culi, după porunca ce ni s-a dat. Nu știu câți kilometri or fi, dar ne ducem. Paznicul păru a fi primit o lovitură; se trase un pas înapoi; dar îndată i se veseli pe față disperarea și o încăpățânare bolnavă. Clipi pripit, hotărând: Atunci mergem. Tot așa ar fi putut spune că se duce să se dea cu capu-n jos într-o fântână. Tâmplele iarăși i se zbătură ca sub flăcări. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
molid, căutând viermele cel mare, de poți vârî de două ori pumnul. Au și brazii viermii lor, care-i rod la inimă, suspină nană Floarea. Trăiane dragă, are să ne trebuiască și nouă o gheunoaie. Pentru vorba asta Traian s-a veselit; dar nana Floarea n-avea nici o urmă de zâmbet. Suferința lui Culi Ursake s-a prelungit în cursul iernii, fără să se înrăutățească. Era slab; se deșertase din el puterea. Febră avea puțină, numai în unele după-amiezi. La ianuarie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mi-l aduce. A fost vorba de asta? și vine domnișorul la ale sale? se miră Nicula Ursake. A fost vorba, băiete. Și nu râde tu de un fecior care va să ne aducă bucurie. —Râd eu, maică? Eu mă veselesc. Bucurie nu știu dacă mi-a aduce. Însă mă gândesc, mamă, că Bezarbarză are să-l sperie și nu l-a putea aduce singur - să-l ție în brațe și să mâie și calul. Nana Floarea a clătinat din cap: — Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
căci și cei ce se duceau la pescuit, și cei din căruță, și cei de la vetre, și cei care păleau cu topoarele în trunchiuri, și cei care se holbau spre noi comunicau necontenit, chemându-se, stropșindu-se unii la alții, veselindu-se, în limba aceea rumânească, ce părea totuși străină. Vorbirea lor răsuna răstit în aerul pur; auzeam și cele mai depărtate glasuri. Era o vorbire deosebit de colorată, în care la fiecare trei cuvinte se asociau sudălmi stranii și două ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]