674 matches
-
ei un adolescent precoce și foarte promițător, mișcânduse cu har în poezie, proză, teatru și creația critică. Mort înecat la 19 ani, Mihai Horodnic avea să rămână în memoria tuturor, precum Nicolae Labiș mai târziu, simbolul geniului fulgerat de destin, vestitorul generației poetice arborosene. Editat postum, prin grija lui V.I. Posteucă, la 10 ani de la dispariție (1936), comemorat periodic, invocat ca un reper tutelar, Mihai Horodnic va constitui nucleul în jurul căruia se cristalizează treptat o variantă locală a mitului poetului tânăr
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
maximă competență, G. Călinescu: Cred că asupra tuturor chestiunilor profesionale primează o calitate pe care ar trebui s-o dezvolte orice scriitor și anume: a fi de folos poporului. Arta este o misiune, rămîne mereu în picioare comandamentul poetului vates, vestitor al izbînzilor vremii lui. Să te bați la Troia e fără sens astăzi, eroii sînt la cîmp, în uzine, în mine, în văzduh" (Misiunea scriitorului, în Cronicile optimistului, E.P.L., 1964, p. 349). Emil Iordache decelează cîteva postulate ale literaturii proletcultiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Mi-a spus Însă că dumneavoastră Îl cunoașteți pe prof. Băcescu și că ați putea intra În corespondență cu dânsul, În ceea ce privește pe moș Mihai Lupescu, cât și cu unele colecții de reviste folclorice pe care le mai are: Ion Creangă, Vestitorul satelor și „Șezătoarea”. Eu contez Însă numai pe ceea ce știu că am eu și vă voi da totul pentru muzeu. Îmi scrieți că veți veni la cursuri de reciclare În București „pe la sfârșitul lui iunie”. V-aș ruga să mă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
iau în seamă depunerile albe de sare rămase pe crusta de nămol, ca și cum Marea Moartă ar fi urcat până aici. Cât despre ascensiunea la cer cu elicopterul, într-adevăr, nu vedem cum ar fi putut proceda altfel părintele lui Elisei, vestitorul lui Hristos, dat fiind aspectul tern și inospitalier al locului despre care Fra Angelico, nepărăsind mănăstirea San-Marco din Veneția, nu știa, din fericire, nimic. Ca și Nicolas Poussin, atunci când l-a situat pe Sfântul Ioan al său botezându-Și poporul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
grijă tacâmurile, să bea apă fiartă și să-l salute de departe pe băștinaș. Venisem de mai multe ori la Ierusalim, dar nu mă plimbasem încă niciodată prin Tel-Aviv. Hoinărind pe străzile acestei metropole spațioase și bine aerisite, în care vestitorii modernismului emancipator s-ar simți acum ca acasă, mărturisesc că mă încearcă o indispoziție contrară celei a autorului care a abordat chestiunea banalității Răului. Berlinul cu fundațiile pe apă? America în mijlocul Mediteranei? Miami la beduini acasă? Indolența balneară seduce și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
analiza însă moralul soldaților, organizarea armatei și incompetența unor ofițeri cu care intră în contact. O serie de întâmplări din perioada interbelică sunt surprinse în memoriile lui Gheorghe Rădașanu. Între ele vizita lui Nicolae Iorga la Baia sau serbarea ziarului "Vestitorii satelor" de la Moinești și întâlnirea cu Simion Mehedinți. Interesant este și episodul povestit de Simion Mehedinți despre Iorga văzut ca un om "foarte deștept și foarte spurcat la gură" (p.144) Deosebit de interesant pare efortul, încununat de succes, al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ai celor mai folositoare instituții din țară"17 regăsindu-se și Gh. Rădășanu. A înființat o cooperativă de dogărie; o "Societate de cumpătare", al cărei scop era lupta împotriva beției. A mai creat "Societatea flăcăilor", Cercul "Deșteptarea sătenilor" și foaia "Vestitorul satelor". Publicația avea o apariție bilunară ( după 1915 a de venit săptămânal pentru câțiva ani, apărând o dată pe săptămână, însă neregulat și în perioada interbelică) și cuprindea sfaturi, știri, informații pentru săteni, evenimente culturale. Erau publicate știri politice din țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o campanie de sănătate în rândul copiilor 24. În februarie 1911 a împărțit copiilor săraci rechizite școlare din fondurile "Casei Școalelor"25. A desfășurat o muncă încordată și susținută în Cercul "Deșteptarea sătenilor", înființat la 1909, și la foaia acestuia, "Vestitorul Satelor" a cărei prima apariție datează din 1912. Dacă cercetăm această publicație care a ajuns să se bucure de o mare popularitate, constatăm că Gh. Rădășanu a fost un colaborator permanent. În tot ce a scris găsim numeroase sfaturi pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de un an la pepiniera Vișan-Iași, condusă de N. Krier 62. Din 1915, Rădășanu a început să publice în revista Cercului "Deșteptarea sătenilor", înființat de învățătorul Nicolae Stoleru diferite articole pe această temă, la rubrica "Cuvinte de gospodărie". Revista intitulată "Vestitorul Satelor" a fost un organ de presă destinat cititorilor din mediul rural. Învățătorul din Bogata a scris o serie neîntreruptă de articole, cum sunt: " Soiurile de măr și păr străine"63, "Gunoaiele pomilor"64 "Rărirea fructelor"65, "Trebile de iarnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
care se năpustesc asupra țărei ca hoardele" ci doar "prin închiderea tuturor crâșmelor din țară, înființarea de bănci populare în fiecare comună, case de sfat, apoi părăsirea luxului și a tot ce e străin"85. Și articolul "O părere" din "Vestitorul satelor" milita pentru combaterea alcoolismului, măsura propusă fiind fără echivoc: "închiderea tuturor crâșmelor, cum au făcut americanii"86. Deosebit de interesant e modul cum Gh. Rădășanu a înțeles să facă o critică a unei stări de fapt. În articolul "Cuvinte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sufletele învățătorilor noștri"90. A fost un adevărat model în munca de răspândire în lumea rurală a cărților și revistelor. El însuși un scriitor de talent, după cum o dovedesc chiar memoriile pe care le-a lăsat, dar și materialele din "Vestitorii Satelor" a îndreptat către țărani sfaturi și îndemnuri, atacând lipsa unei educații minime din lumea satului românesc și propunând îndreptări. Despre un astfel de model de dascăl scria Simion Mehedinți pomenindu-l: "mi-aduc aminte cu drag de învățătorii îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de cum am știut-o pe domnișoara Aneta Grigorescu și cum a ajuns ! Tare-și mai bate joc soarta de unii oameni ! Și în vremea când nu aveam clasă lucram la stupi într-un antreu al școalei, ori scriam articolașe pentru Vestitorul Satelor și numai degeaba nu stau. Și biata mămuca mea Pachița, avea grijă să-mi trimită în fiecare zi mâncare la școală prin cei 2 frați ai mei mai mici pe Mihai și Iosif până ce m-am căsătorit. Venea câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
făcut inspecție specială pentru gradu II, inspectorul școlar general, Sachelarescu. Om foarte veninos și răutăcios. Și mi-a spus că n-am făcut nimica deosebit ca să pot lua gradu II. Și eu i-am spus: "am abonați la foița populară "Vestitorul satelor", 80 de săteni din Baea și din Bogata, 30 de abonați la "Neamul Românesc" a lui N. Iorga și 30 de abonați la "Duminica Poporului" a profesorului universitar Simion Mehedinți și 10 abonați la revista "Albina". Și ca să strângi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dl. profesor Universitar Simion Mehedinți, ficiorul dascălului bisericesc din com. Soveja, jud. Putna, însă de loc tatăl lui Mehedinți a fost din Rucăr, jud. Muscel. Eu l-am cunoscut pe profesorul Simion Mehedinți la o mare serbare a ziarului mic "Vestitorul Satelor"ce s-a ținut în anul 1928 la Moinești în jud. Bacău, unde au luat parte peste 800 de învățători și preoți și doi profesori universitari: Simion Mehedinți și Popescu Spineni [76]. Sufletul al celei mari serbări de la Moinești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Povestea vieții mele), un jurnal, povești, romane; 39. Nicolae Stoleriu, (1878-1916), a urmat Școala normală "Vasile Lupu" Iași, învățător, a întemeiat la Baia "Casa de Sfat și Citire", a înființat în sat o Bancă Populară,; a publicat la "Calendarul Sătenilor", "Vestitorul satelor", "Răvașul poporului", a murit în luptele din Munții Călimani; 40. Regina Elisabeta (Paula Ottilia Elisa, 1843-1916), principesă de Wied, regină a României (1881-1916); la 15 noiembrie 1869 s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României. Din acest mariaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și de Vasile Tomegea, Ibidem, p.320-331; 15 Ibidem, p.358; 16 Irina Livezeanu, Cultură și naționalism în România Mare (1918-1930), București, 1998, p.43; 17 Ion Bulei, Atunci când veacul se năștea... Lumea românească 1900-1908, București, 1990, p.76; 18 "Vestitorul satelor", din 1-15 iunie 1912, p.8; 19 Ibidem, din 1 noiembrie 1915, p.8; 20 Educația, învățământul, gândirea pedagogică din România, (coord. Șt. Bârsănescu), București, 1978, p.118; 21 N. Adăniloaie, Învățământul... p.178; 22 Ion Bulei, op. cit. p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
primară Bogata, 20/1908, f.31; 59 Irina Livezeanu, op. cit. p.43; 60 A. Manolache, op. cit., p.358; 61 Mihai Niculăiasa, Comuna Rădășeni micromonografie, București, 1975; 62 Cătălin Ciolca, Cartea Fălticenilor de la A la Z , Iași, 2005, p.168; 63 "Vestitorul satelor", din 22 noiembrie 1915, p.4; 64 Ibidem, din 2-9 noiembrie 1915, p.4; 65 Ibidem, din 10-17 ianuarie 1916, p.6; 66 Ibidem, p.4; 67 Ibidem, din 2-9 ianuarie 1916, p.5; 68 Ibidem, din 2-9 februarie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
6; 70 Ibidem, din 1-17 aprilie 1916, p.8; 71 Ibidem din 22-29 mai 1916, p.4; 72 Ibidem, din 1-15 iunie 1916, p.6; 73 Ibidem, din 16-30 noiembrie 1924, p.2; 74 Cătălin Ciolca, op.cit. p.168; 75 "Vestitorul satelor", din 1-15 martie 1931, p.7; 76 V. Uglea, op. cit., p.359; 77 Ibidem; 78 Ibidem; 79 Ibidem, p.360; 80 A. Manolache, op. cit. p.360-361; 81 "Vestitorul satelor", din 1-15 mai 1931, p.3; 82 Ibidem, p.5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
noiembrie 1924, p.2; 74 Cătălin Ciolca, op.cit. p.168; 75 "Vestitorul satelor", din 1-15 martie 1931, p.7; 76 V. Uglea, op. cit., p.359; 77 Ibidem; 78 Ibidem; 79 Ibidem, p.360; 80 A. Manolache, op. cit. p.360-361; 81 "Vestitorul satelor", din 1-15 mai 1931, p.3; 82 Ibidem, p.5; 83 Ibidem, din 1-30 iulie 1931, p.2; 84 Ibidem, p.3-4; 85 Ibidem, din 1-31 decembrie 1932, p.6; 86 Ibidem, din 16-30 noiembrie 1925, p.6; 87
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dat de gazda sa din Borșa, la care a locuit cu domiciliul forțat câțiva ani. Cum eram pe atunci un nonconformist și un neadaptabil, așa cum am rămas de altfel toată viața, umblam cu plete și blugi și cântam în formația Vestitorii, prima trupă de rock electronic de pe Valea Izei, cu care mergeam pe la nunți, baluri și revelioane, cu un repertoriu propriu dar mai ales preluat de la Europa liberă (suntem în anii '70, pe vremea începutului Phonicșilor, cu "Canarul galben ca un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fond muzical), alături de copiii “gazdă” și vor rămâne în picioare formând un semicerc în fața meselor de lucru; Se va purta o scurtă conversație despre anotimpul de primăvară și se vor evidenția caracteristicile: zăpadă se topește, soarele încălzește mai puternic, apar vestitorii primăverii(ghioceii, berzele,rândunelele), apar și alte flori de primăvară și insecte Conversația Orală (fluturi , albine, buburuze, etc.); -Copiii vor fi invitați să se așeze la mese respectând simbolul pe care îl poartă pe medalion , acesta având corespondent cu cel
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
ar fi partea cea mai realizată din cartea de față. Iată ce spune el în acest sens: "Niccolo Machiavelli, un scriitor al Renașterii florentine care a trăit între anii 1469 și 1527 este emblematic pentru epoca să și, deopotrivă, un vestitor al epocii viitoare"1. Machiavelli s-a format în contextul realizărilor intelectuale și culturale ale Florenței din vremea lui Lorenzo de' Medici, supranumit Magnificul. Ca adult, Machiavelli a reprezentat Republică florentina în misiuni diplomatice la curțile regilor, împăraților și papilor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Richerche sulla logică scientifică degli "umaniști" tra medicină e storiografia, Manduria, Lacaita, 1981. Capitolul ÎI Enigmă Principelui* Niccolò Machiavelli, scriitor al Renașterii florentine, care a trăit între anii 1469 și 1527, este emblematic pentru epoca să, dar și, deopotrivă, un vestitor al epocilor viitoare. Machiavelli s-a format în contextul realizărilor intelectuale și culturale ale Florenței din vremea lui Lorenzo de' Medici Magnificul. Ca adult, Machiavelli a reprezentat Republică florentina în misiuni diplomatice la curțile regilor, împăraților și Papilor din Europa
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
moșie împreună cu amândoi fiii lui, Leon și Iacob, precum și cu tânărul Mihail Cornea. Era în sărbătorile Paștelor, pe când codrul prinde frunze și încep păsările a ciripi. Ne-am dus într-o dumbravă să culegem viorele și deodată am auzit cucul, vestitorul primăverei, cântându-ne în față. Cuprinși de bucurie și superstițioși ca toți înamorații, am încins îndată o horă strașnică pe iarba verde, siguri că o să ne meargă de astă dată după dorul inimei. Dar șiretul de cuc ne-a amăgit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu nevoile, suferințele, bucuriile și aspirațiile neamului acesta de o înălțime sufletească și patriotică exemplară. Citesc de asemenea presa străină spre a cunoaște și eu ecoul strădaniilor noastre și ale conducătorilor noștri. Vă felicit pentru scrisul și lupta dvs. din Vestitorul împotriva acelora care nici acum nu înțeleg că țara noastră trăiește înalte zile de lumină și de refacere, de pe urma acelora care au ruinat totul, fără a rămâne aici să-și dea seama de faptele lor mârșave.“ („O scrisoare către Teofil
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]