1,234 matches
-
depozită excrementele porcului într-un siloz pe care îl umple în două zile. Marge îi spune să-l evacueze într-un loc sigur. Totuși, Homer nu îi respectă sfatul și îl aruncă în lac, repoluându-l. Câteva momente mai târziu, o veveriță sare în lac și suferă mai multe mutații genetice. Flanders și Bart descoperă veverița în timpul unei plimbări, și EPA o capturează. Russ Cargill, șeful organizației, prezintă cinci opțiuni Președintelui Schwarzenegger pentru a opri răspândirea poluării; el alege aleatoriu una dintre
Familia Simpson: Filmul () [Corola-website/Science/318992_a_320321]
-
îi spune să-l evacueze într-un loc sigur. Totuși, Homer nu îi respectă sfatul și îl aruncă în lac, repoluându-l. Câteva momente mai târziu, o veveriță sare în lac și suferă mai multe mutații genetice. Flanders și Bart descoperă veverița în timpul unei plimbări, și EPA o capturează. Russ Cargill, șeful organizației, prezintă cinci opțiuni Președintelui Schwarzenegger pentru a opri răspândirea poluării; el alege aleatoriu una dintre ele: închiderea Springfieldului într-un dom mare de sticlă. Când poliția descoperă silozul lui
Familia Simpson: Filmul () [Corola-website/Science/318992_a_320321]
-
este înconjurat de munți împăduriți: Munții Giumalău, Munții Bistriței, Munții Călimani, Munții Rodnei, Obcina Mestecăniș. Se practică alpinismul și sporturile de iarnă, iar localitatea este în același timp și o importantă stațiune balneară. Parcul natural din centrul stațiunii, renumit pentru veverițele sale, precum și cazinoul amintesc de faimoasele stațiuni balneare din vestul Europei. În oraș, între cele mai interesante atracții turistice se numără și cele două muzee deschise publicului vizitator: Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică, respectiv Muzeul Etnografic găzduit în clădirea
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Poienița” (numită și „Parc 2”), cu o lungime de 550 de metri și o diferență de nivel de 50 de metri. Pârtia beneficiază de o lărgime optimă pentru începători și copii, având un grad de dificultate redus. Pârtia de schi „Veverița” este situată în vecinătatea pârtiei „Parc”, accesul făcându-se atât de pe Strada Parcului, cât și de pe pârtia „Parc 2”. Pârtia a fost inaugurată la data de 6 martie 2011. Are o lungime de 780 de metri și o diferență de
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
nocturn, instalație de producere zăpadă artificială și instalație de transport pe cablu (un teleschi bipost). În afară de cele patru pârtii de schi alpin, mai există pârtia „Dealu Runc”, dedicată practicării de schi fond și situată în continuarea părții superioare a pârtiei „Veverița”. Are o lungime de 5.000 de metri și un grad de dificultate scăzut, fiind recomandată pentru începători. Nu beneficiază de iluminare nocturnă, zăpadă artificială sau transport pe cablu.
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
specii de mamifere, păsări, pești, reptile, si amfibieni (unele aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere: căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelina ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliacul cârn ("Barbastella
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
de tisă pe latura estică, o pădurice de molid la nord și aliniamente de chiparos californian și de "Thuja gigantea" de-a lungul parterului central. Vegetația sa constituie o zonă de habitat natural pentru diverse specii de animale, în special veverițe și păsări. Parcul datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea, amenajarea sa începând în anii 1833-1834 sub domnia lui Mihail Sturza. Situat într-o zonă ale cărei spații verzi deveniseră populare în rândul conducătorilor Moldovei încă din a
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
glicina chinezească, clematita roz sau hortensia albă cățărătoare. Parcul Copou este situat pe dealul Copoului, în imediata vecinătate a unui alt parc istoric al orașului, Parcul Expoziției. Ambele zone constituie un habitat natural pentru diverse specii de animale, în special veverițe și păsări. Dintre aceste din urmă, au fost documentate în zonă "Passer montanus" și "Passer domesticus" (vrabia de câmp și vrabia de casă), "Parus major" (pițigoiul), "Sitta europea" (țicleanul), "Turdus merula" (mierla), "Streptopelia decaocto" (guguștiucul), "Columba livia domestica" (porumbelul), "Sturnus
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Cervus elaphus) - în special în pădurile de fag, jderul (Maries martes), lupul (Canis lupus) - ocazional, pârșul cenușiu (Glis glis) - în făgete și alunișuri, pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), râsul (Lynx lynx) - ocrotit, șoarecele de padure (Apodemus sylvaticus), ursul (Ursua arctos), veverița (Sciurus vulgaris), vulpea (Canis vulpes) - ocazional. Munții Tarcăului sunt accesibili în primul rând rutier (circumferențial, cu excepția laturii de vest), dar și feroviar (în nord, sud și sud-vest) și de la distanță aerian. Zona de vest este cea mai vitregită, fiind lipsită
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
reprezentată prin numeroasele exemplare de reptile, dintre care unele se află pe cale de dispariție. Tipurile reprezentative sunt: vipera cu corn (Vipera ammodytes) -întâlnită în regiunile calcaroase ale Cheilor Carașului .. Dintre animalele specifice pădurilor de foioase frecvente sunt lupul, șoarecele gulerat, veverița, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape a comunei este bogată, iar numărul speciilor de pești cunoaște o mare varietate față de alte regiuni ale țării. Râurile sunt bogate în păstrăvi indigeni (Salmo trutta
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veverița ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Pești: mreana vânata ("Barbus peloponnesius
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări protejate la nivel european prin "Directiva CE" nr. 147 (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciuvică ("Glaucidium
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri,lăcuste,furnici,gândaci,viespi,tăuni,țânțari,gărgăuni
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
rezervației este una diversificata, alcătuită din mamifere, păsări, reptile și amfibieni, astfel: mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles") sau dihor ("Mustela putorius"). Păsările sunt prezente cu specii de: corb ("Corvus corax"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), mierla ("Turdus merula"), codobatura ("Motacilla albă"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
Au fost identificate în rezervație 812 de specii de plante rădăcinoase, 95 de specii de alge, 42 de fungi (macromicete), 322 de licheni și 124 de mușchi. Animalele din rezervație sunt cele tipice pădurilor din sudul munților Ural - ursul brun, veverița, râsul, veverița roșie și cocoșul de munte. Parcul conține 275 de specii de vertebrate, mai precis 196 de specii de păsări, 53 de specii de mamifere, 17 specii de pești, 6 specii de reptile și 3 specii de amfibieni. Curenții
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
identificate în rezervație 812 de specii de plante rădăcinoase, 95 de specii de alge, 42 de fungi (macromicete), 322 de licheni și 124 de mușchi. Animalele din rezervație sunt cele tipice pădurilor din sudul munților Ural - ursul brun, veverița, râsul, veverița roșie și cocoșul de munte. Parcul conține 275 de specii de vertebrate, mai precis 196 de specii de păsări, 53 de specii de mamifere, 17 specii de pești, 6 specii de reptile și 3 specii de amfibieni. Curenții de apă
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
În anul 1993 se transferă ca actor la Teatrul „Satiricus” din Chișinău. Printre rolurile interpretate în teatru de Curagău menționăm următoarele: Precupețul din "Ce e viața omului?" de Arcadii Arkanov, Polibiu din "Hercule" de Friedrich Durrenmatt, Despot, Boierul Vulpe, Sfetnicul Veveriță în "Moțoc" (colaj după operele lui Grigore Ureche, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Costache Negruzzi și Vasile Alecsandri), Slabul din "Beethoven cânta din pistol" de Mircea M.Ionesco, Sălbaticul I din "Care-s sălbaticii?" de Iulian Filip, Jean-Baptiste Poguelin de Molière, Argan
Mihai Curagău () [Corola-website/Science/312895_a_314224]
-
și de unele toponime, ca, de exemplu:Dealul Bejeniei, situat în nord-vestul satului, denumirea având o semnificație socială, sinonimă cu pribegia, Siliștea Sîngeap sau Poiana lui Sîngeap, loc despădurit, la nordul satului actual, vatră de fost sat. Aici, în Poiana Veverițelor, așa cum o numeau cumanii, domnitorul Iuga cel Olog a întemeiat o mănăstire, pe la 1399, dăruind-o cu pământuri și sate, așa cum era și așezarea Vitejeni, numită așa datorită eroismului locuitorilor în luptele purtate de Domnie împotriva dușmanilor. Referitor la originea
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinum"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"); Păsări protejate la nivel european prin "Directivă CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vidră ("Lutra lutra"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), cerb ("Cervus elaphus L."), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Ciurus vulgaris") Păsări: vulturul alb ("Neophron percnopterus"), lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), rândunica roșcată ("Hirundo daurica"), striga ("Tyto alba") Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
la răsărit, atunci când prada este mai activă. Zboară la altitudini foarte mici și atacă prada cu ghearele. Asupra aceleiași lunci sau poieni pot vâna simultan mai mulți ciufi. Prada o constituie în mare rozătoarele, dar și alte mamifere mici, precum veverițele, șobolanii, liliecii, cârtițele. Atacă și păsări mici, mai ales atunci când se află în apropierea litoralului. Pentru a completa dieta, ciuful de câmp prinde uneori și insecte, inclusiv larvele lor. In America de Nord, concurează cu eretele vânăt, care are aproximativ aceleași preferințe
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
suprafața regiunii, defrișările care s-au produs în ultimul secol, făcând loc pajiștilor și terenurilor de cultură. Pădurile care acoperă încă dealurile din zona asigura condiții bune de habitat unor specii de animale de interes cinegetic și peisagistic : căprioara, iepurele, veverița, rozătoare mici. Dintre speciile de păsări de interes cinegetic, în pădurile de fag se întâlnesc cinteza și mierla. Reptilele sunt reprezentate de gușter și de diferite specii de șerpi. În Vulcana-Pandele există un cămin cultural și o bibliotecă comunala. De
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
floră sălbatică). Mamifere: cerb ("Cervus elaphus L."), capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelină ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtiță ("Talpa europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliac cârn ("Barbastella
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
molid și fag, existând și specii rare, ocrotite de lege, cum ar fi: arnica de munte, crinul de pădure sau floarea de colț. Din punct de vedere al faunei sălbatice, pădurile sunt populate cu exemplare de cerb carpatin, mistreț, vulpe, veveriță, arici, bursuc sau iepure, precum și cu păsări diverse ca de exemplu rândunică, pițigoi, ciocănitoare, porumbel, bufniță sau botgros. Munții Carpați au aici culmi abrupte, străbătute de șuvoaie repezi de ape. Apele care străbat raionul sunt Ceremușul Alb, Ceremușul Negru, Putila
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), căprioară ("Capriolus capriolus"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), specii de lilieci (liliacul lui Blesius, liliacul mediteranean); Păsări: lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), corb ("Corvus
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]