3,080 matches
-
de bani...Cică, nu se strică, nu se sparg, le vinzi când vrei și până atunci le porți...Pe dracu! Le porți așa de nebun! Ce, parcă dacă atârni pe tine sticliciurile alea ești mai sănătos? Îți fată vaca trei viței? Ți se mărită fii-ta cu popa? Prostii boierești...Pașii trudesc, mintea alungă gândul, el știe una: banu-i ban...De undeva se aude un câtec, niște câini latră, trece mașina poliției...Sirena îi zgârie creierii și-i îngheață inima. Nu
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
bună voie” în colectiv, nu a avut altă alternativă decât să cedeze după trei zile de beci și bătaie și să semneze cererea de intrare. A fost mare tragedie când au venit și ne-au luat din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
40 ani mana cerească oferită direct de Dumnezeu și au băut în acest timp roua dimineții oferită din belșug. Dar nu numai în cazuri extreme Dumnezeu ne prepară direct hrana. Ce este mai bun decât o fripturică de purcel sau vițel? Păi cine prepară oare carnea pe care noi doar o frigem? Nimeni altul decât Dumnezeu în marea iubire pe care ne-o oferă. Absolut tot ce folosește omul este un dar divin chiar dacă omul a intervenit în modificarea sa. De
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
de el dar cu animalele era în seamăn. El se vedea ca un măgar sătul de bâte, un trântor cu pofte ne-mplinite, ca un câine de șanț și garduri pălănite. Se vedea ca un cuc jumulit de nepereche, ca un vițel hoțit la burta vacii, un filosof tâmpit de foame și nu știm unde-și zace osul ... Și cum să-nchei povestea sărmanului ciurdar, când n-am știut ce nume are ?... La cin-să spun că a murit un nimeni ?... La nimeni
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
fiu la școală, iar tataie o să muncească singur. Cu o undă de tristețe în voce l-am întrebat, la ce s-ar fi așteptat cel mai puțin: -Tataie, aud mereu ceva despre înțărcat. Mamaie spune că „Leana vrea să înțarce vițelul la vacă”. Cum m-a înțărcat pe mine? Ce înseamnă asta? S-a uitat la mine pe sub borurile pălăriei lui, îngălbenite de soare, și-a îndreptat spatele și cu un zâmbet care nu-mi promitea nimic bun, a început să
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
în partea asta, am pus eu mâna în dreptul stomacului. Știam că exagerasem după zâmbetul lui, dar m-am făcut că nu-l văd și ca să nu-i dau răgaz să se gândească la răspunsul meu, l-am întrebat: -Și cu vițelul cum o să facă? -La fel cum a făcut cu tine; pe ugerul vacii o să pună iarăși bălegar frământat cu pământ galben și cu apă. O să-i fie scârbă și lui, așa cum ți-a fost ție și nu o să mai sugă
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
m-am trezit singură, paturile erau nedesfăcute, asta însemna că mamaia și tataie nu dormiseră încă. M-am frecat la ochi și așa cum eram îmbrăcată, m-am îndreptat spre grajd. Nu mă gândeam nici la vaca noastră și nici la vițelul ei. Eram încă obosită și pentru prima oară de când eram la țară, am simțit că îmi era dor de mami. Am trecut prin curte pe lângă Ciobănel indiferentă, el mă mirosea bucuros și aștepta să-i arunc porția mea de pâine
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
se chinuia să-și întindă gâtul. -Este vițea? am întrebat-o pe mamaie. Nu mi-a răspuns, numai și-a mișcat capul în semn că „da”. Știam că trebuia să fim toți fericiți. O vițea însemna o nouă vacă. Un vițel trebuia tăiat în toamnă și vândut în sat. M-am lăsat să cad pe jos. Știam că trecuse greul. Mă uitam la mamaie cum o mângâia de zor pe Buna și cum plângea. Tataie s-a ridicat și după ce și-
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
a spus mamaiei: -Dumnezeu să mă ierte, dar mă doare sufletul de ea ca de un copil. Eu nu pot să mai stau. Fără să ne privească s-a sculat repede și a ieșit din grajd. Mă uitam când la vițel, când la Buna, nu înțelegeam nimic din ce se întâmpla. Buna a ridicat capul și așa mare cum era, a făcut un efort de s-a tras în jos, suficient cât capul să-i ajungă în dreptul botului vițelei. Cu limba
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
obraji. Încă un efort și capul Bunei noastre a căzut greu pe mormanul de coceni. -A murit Buna, mi-a spus mamaie plângând. Și ridicându-se apoi, cu o voce înceată l-a strigat pe tataie: -Gogule, vino să luăm vițelul de aici. Tataie a intrat mai repede de cât mă așteptam. Era emoționat și tremura. Mă așteptam să spună iarăși „măiculița mea”, dar nu am auzit decât: -Să-l chem pe Fane să mă ajute să facem groapa și vedem noi
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
cartofi ... de tirbușon, nu mai vorbesc! Dar una, în particular, și-o recunoaște orice snob, A transformat în mod barbar, instinctul masculin pe glob: Era prin secolul trecut, lâng-un cătun sub Pirinei, O miriște și, la păscut, vacuțe mândre și viței, Iar undeva, pe un imaș, se profila masiv, Cordell, Un taur foc de naravaș, cum se vedea dupa șeptel, Încât nici Jean, stăpanul său, n-avea nimic de obiectat Despre Cordell, că n-ar fi rău, făcându-și treaba regulat
DESCOPERIREA SECOLULUI XX de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357446_a_358775]
-
clinchet vag de clopoței i-a amintit-o pe Janette, Și nu pe ea, nici pe Cordell, ci pe micuțul vițeluș, Ca tac-su, dar mai mititel, de vesel și de jucăuș, Încât ea a înregistrat acel patent dup-un vițel, Pe care Jean l-a botezat, atââât de drăgălaș ... Chanel! Valeriu Cercel
DESCOPERIREA SECOLULUI XX de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357446_a_358775]
-
mai au Dumnezeu la propriu și la figurat chiar dacă se închină demonstrativ si-si fac prezența cu surle și trâmbițe în biserică. Între aceștia o parte mai beneficiază de o etică suptă odată cu laptele matern și luptă cu marele idol „vițelul de aur” încrezători în Dumnezeu pe care-L respectă. Exceptând hrana spirituală care include cultivarea frumosului și al artelor a apărut în societate civilizată un nou tip de hrănire. Aceea mondenă. Omul civilizat nu se înveșmântează în „țoale”. O togă
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
vorbește tatălui de la distanță: „-Aici, în raiul unde mă aflu, totul este de vis. Mă simt în al nouălea cer, dar să știi că nici pe pământ n-am dus-o rău ... Ce mai fac rațele și gâștele mele? Dar vițelul acele bălai?...aici, prin paraisul meu de îngeri, totul este minunat. Nu suspină nimeni. Nu disperă nimeni. Totul respiră a candoare, frumusețe și fericire. În paradisul meu, nu există, tată, ziuă sau noapte. Totul este numai lumină. Totul strălucește ... ” (pag
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
dulci din cer, se strecura cu timiditate și parcă fară putere să iasă la lumină, cîteva oi, după care alergau mieii încă nesiguri pe picioare, umblau căpiate de colo-colo pentru că nu găseau un loc bun de păscut cu iarbă fragedă, vițeii mugeau disperați după mamele lor, nu plouă, da, nu plouă, de acolo, de sus, de la Dumnezeu vin și ploaia și seceta, ce-om mai fi făcut noi de sîntem pedepsiți?! Sîmbăta, preotul ținea slujbe care le făceau pe babe să
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
cîte unul și îi povestea despre băiatul lui, care e ditamai flăcăul, a dat iama în fete, cosește ca un adevărat lup de mare, înțelege semnele vremii, știe cînd să semene și să adune recolta, sub ochiul lui vacile fată viței cît muntele, scroafele se întrec în alăptatul purceilor, găinile fac cîte două ouă pe zi, smîntîna e de-o palmă în ulcele, iar florile din fîneață strălucesc de încîntare cînd se duce în grădină să stea de vorbă cu păsările
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
că spun adevărul! Îmi face plăcere să-ți fac complimente! - Bine, bine, te cred! Ce mâncăm astăzi? - Eu mi-am ales meniul. Să te văd pe tine! Ilinca își alese până la urma o supă cremă de legume și friptură de vițel la tavă iar ca desert, o porție de cremă de zahăr ars. Gicu se răzgândi și își alese același meniu ca al ei și spuse, zâmbind: - Merg pe mana ta, văd că ai gusturi bune, mâncare mai ușoară, eu mănânc
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (IX) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358061_a_359390]
-
Femeie, Dă-ți delete de pe facebook, Că prea te-ai dat în stambă! Vrei s-ajungi la balamuc, Iar eu să mă fac mangă? Trag la tine fel de fel: Văd bărbați, dar și femei Și mă simt ca un vițel, Rumegând, în van, idei. Te știam soață model, Cât m-am bazat pe tine! Și te dai fotomodel, Nimic nu te reține! Deschizi ochii pe laptop, Eu dorm dus cu pluta Și în vis mă dau, nonstop, În dragoste cu
FEMEIE, DĂ-ŢI DELETE DE PE FACEBOOK! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 512 din 26 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357584_a_358913]
-
părea rău după căruță și cai, trebuia să se despartă și de ei odată cu intrarea în colectiv. De doi ani era mereu secetă. Doar au crescut datoriile către stat. S-ar putea să vină să le ia și vaca cu vițel din curte în contul dărilor. Dacă lua pământul, scăpa și el de obligații, oricum tatăl său nu prea putea merge din cauza bolii să muncească la colectiv. Poate îi iertau și de datorii dacă nu mai aveau pământ. El se descurca
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
pârâiaș ce se coboară din coasta munților drept într-un butoiaș încăpător. Mușchiuleții, trandafirii, murăturile proaspete le deschisese apetitul la amândoi, că aproape uitaseră de necaz și de numărul paharelor golite, când Naie îi zise holbându-și ochii lui de vițel oprit la poarta nouă. - Se mai îmuie, boierule?... - De unde, Naie!... E piatră și simt că mă taie pe la băierile inimii, și iar mai linse un pahar cu nectar îmbietor de fragă aromată. - Ce necaz!... Vă doare, conașule? - Cum ustură sarea
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
lovind eu cu-ndoială - din stâncă apa a țâșnit. Ba și mai și: urcând pe munte ca Legea Ta să o primesc, la-ntoarcere m-am îngrozit văzându-i cum Te prețuiesc. Căci țopăiau cu-nverșunare și se-nchinau unui vițel, pe care-l dăltuiră-n aur dup-al Egiptului model. Atunci, cuprins de grea mânie, pe toți ai vrut să-i prăpădești! Dar i-ai iertat la ruga mea, făcând astfel dovada că Tu Ești. În schimb, mi-ai poruncit
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
o vacă, o, dacă ar fi avut o vacă atunci ar fi putut ușor ieși din sărăcie și plăti datoriile ce le avea, ar fi putut merge cu lapte la piață și ar fi avut bani continuu, și pe deasupra un vițel pe an pe care l-ar fi putut vinde. Încercase pe toate căile să obțină bani de o vacă, însă nu fu cu putință, nici prietenii și nici rudele nu-l împrumutaseră cu bani. Trebălui în acea zi pe afară
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
o mamă: Pe nimeni nu bagă-n seamă, Respectoși, nevoie mare - Ies pungașii la plimbare. Teșchereaua le e plină, Țin de toartă o pațachină: Vip, model, târfă, patent - Harem ca în orient... Apoi a crâcnit Gigel Și privind... ca un vițel, Când la bar, când la Ilie Și-a turnat în pălărie Vreo trei stropi, ca pe mormânt Pentru guvernul defunct: - Ia nu-mai căinați, vă zic Sunt pe creacă doar un pic... Să le dăm repede-acum Funie, ardei și fum, Și-
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ŢĂRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360281_a_361610]
-
cântecul lui de jale și întreaga natură trăiește starea lui de tristețe. În tot timpul desfășurării festivalului muzica bună a fost asezonată cu mâncăruri specifice Văii Gurghiului: sarmale cu păsat, găluște, scorușe, iahnie de fasole, tocăniță de miel, tocăniță de vițel, boț, bulz, balmoș, mămăliguță, pâine rumen-aurie, fără amelioratori, pregătită în cuptor cu foc de lemne de Brutăria Chirteș de la Uricea, țuică și jin ars care au făcut deliciul vizitatorilor. Festivalul Văii Gurghiului, o sărbătoare nouă, complexă și originală, a adus
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
surprinderea, cu toate că era sigură că el a înțeles mesajul transmis „discret” în cabina molotovului. Era atât de discret încât și șoferul a înțeles la fel de bine despre ce este vorba. - Gata? Ați încărcat îngrășământul? Pot să merg acum să-mi iau „vițeii în stare embrionară”? glumi tehniciana. - Nu, am venit să profit de timpul cât nea Cârâc va sta la rampă la încărcat să te pot invita la o înghețată. - Mulțumesc. Nu mă așteptam la o asemenea invitație. Chiar am rămas surprinsă
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. I TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360330_a_361659]