2,229 matches
-
grijă. Printre stejarii falnici și neclintiți, soarele își despleti pletele de aur, dezmierdând cu voluptate natura înlăcrimată. Cocoșii își însoțiră strigătele matinale cu bătăi de aripi prelungi, pentru a risipi umbrele tainice ale nopții, cuibărite încă în ochii somnoroși ai viețuitoarelor de tot felul. Satul se trezea în fiecare zi conștiincios la semnalul lor ancestral, statornic și exact, gata să-și reia activitățile lăsate baltă pentru a da onorurile cuvenite nopții. Viața pulsa din nou mai intensă cu fiecare clipă ce
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
Fiul Meu, să fieleagăn, legământ și această stea- să se numească și Pământ 7 Și a început s-o împodobească cu Lumină Să poată să se vadă frumusețea-I deplină! Și rând pe rând Domnul cu migală a făcut Apele, viețuitoarele, cum a zis la început. Creatorul (către Terra) : 8 -Te-am dăruit Fiului Meu spre bucurie Dorind ca alta în univers să nu mai fie Ca tine, atâta de frumoasă, dar acum Iată-Mă îndrăgostit, pe același drum. 9 El- Fiul
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375860_a_377189]
-
Acasa > Orizont > Opinii > GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - ROMÂNUL CĂLĂTOR Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Paradox Rară viețuitoare ar fi românul de nu s-ar întâlni așa de des prin lume!!! Ne regăsim pe la porțile muzeelor vestite sau prin cotloanele metropolelor occidentale, mereu nonșalanți. Mișunăm dezinvolți de parcă am vrea să ne contazicem istoria de popor milenar, bine ancorat
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
ciupercile, florile, frunzele, roadele copacilor cu care se luase la întrecere trăind. Știa pe de rost tot despre ce-nverzea, creștea și se mișca-n pădure. Știa păsările, ale căror triluri le recunoștea, preluându-le adesea în cântecele sale. Despre viețuitoarele îmblănite aflase multe învățături, fie de la tată-său, fie din legende și deprinsese obiceiul de-a le hrăni pe cele ce se-ncumetau să iasă la marginea pădurii căutând prieteșugul omului. Ca fiică a pădurarului, trăise în casa de pe coasta
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
cerceta interiorul, făceam gropi mari în pământ și scoteam pietre și alte obiecte nedegradate în lupta contra timpului și a solului, scoteam rădăcini lungi și lemnoase, uneori în astfel de expediții dădeam din greșeală peste lăcașurile furnicilor și ale altor viețuitoare subpământene. Odată am dat peste culcușul unor pui de cârtiță. Stăteau, într-o crăpătură de pământ, niște animale minuscule. Cum se zbăteau ele așa, fără blană și fără ochi, păreau niște purceluși. Pielea lor era roșiatică. Mult timp am crezut
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
oameni și pentru noi, zburătoarele. Marea cea mare sărută adesea poalele munților și soarele are putere în orice anotimp. - Pe crestele munților zăpada rămâne uneori un timp mai îndelungat, semnalând prezența iernii. Și acolo zilele se socotesc pe degete dar viețuitoarele nu suferă niciodată de foame. Bieții de voi, pricăjiți și aproape transparenți, ca niște spirite ale pădurii! De-ați avea norocul să ajungeți pe acele meleaguri, ați cunoaște un paradis despre care ați auzit că ar exista doar într-o
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
grijă. Printre stejarii falnici și neclintiți, soarele își despleti pletele de aur, dezmierdând cu voluptate natura înlăcrimată. Cocoșii își însoțiră strigătele matinale cu bătăi de aripi prelungi, pentru a risipi umbrele tainice ale nopții, cuibărite încă în ochii somnoroși ai viețuitoarelor de tot felul. Satul se trezea în fiecare zi conștiincios la semnalul lor ancestral, statornic și exact, gata să-și reia activitățile lăsate baltă pentru a da onorurile cuvenite nopții. Viața pulsa din nou mai intensă cu fiecare clipă ce
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
atât de disperați când se apropie noaptea existenței? Și nu numai noi, ființe cu minte, ci și celelalte viețuitoare cu un instinct de conservare mult mai avansat. ● Sacrul se retrage din lume precum soarele în apus. Ori precum speciile de viețuitoare pe cale de dispariție, de la Darwin cetire, care din disperare spre a mai supraviețui fie și o scurtă vreme se ascund hăituite tot mai adinc în întunecimea și desișul umbros al pădurii, pana cand și pădurea dispare, pînă cînd și lacul
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
căutăm tresărirea când îmi alergai venele /și umbra-ți prindea contur peste mine/ urmăream șoapta din sărutul agățat în lobul urechii / de câte ori ne amestecam apele sătui de singularități morbide/ apoi îți ridicai gluga/ o pădure deasă și negre îți erau viețuitoarele din ea / te absorbea complet fără să întorci capul/ lăsându-mi gustul tău impregnat pe coapsa stângă/ și în tăietura de sub sân/ îți sunt aici strigam în urmă necoaptă ca o vestală răzvrătită/ degetele tale mi-ar atinge respirația/ din
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
soarele se fugărea cu luna pe cer, împiedicându-se de aștrii, aflați într-o dezordine înșelătoare dar sublimă, unde se prindeau cu toții în hora vieții, din care se nășteau alți aștrii eterni la sânul universului necuprins, când, pe pământ, toate viețuitoarele pământului vorbeau aceiași limbă și lupul păștea alături de oaie, undeva spre soare răsare, în Țara Negurilor si a Uriașilor, se afla Ținutul Geto-Dacilor. Acel ținut, era stăpânit tocmai de ființe scoborâte din Fii Lumini, cei aidoma Zeilor de Început, conduși
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
Există în mitologia folclorică românească, ideea că sânzienele sau drăgaicele, ar fi personaje mitice nocturne. Față de alte personaje mitice, precum ielele și rusaliile, Sânzienele sunt aducătoare de pace, armonie, iubire, voioșie și multă bunătate, având efecte benefice asupra tuturor oamenilor, viețuitoarelor și plantelor, în general, asupra tot ce are viață. Noaptea Sânzienelor din 23/24 iunie este propice fertilității a tot ce are viață pe pământ. Referindu-se la oameni, marele scriitor Mircea Eliade ne ilustrează faptul că aceasta este noaptea
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
drept totul; se face pretutindeni deosebirea între existențele exterioare, neesențiale și una dintre ele, esențială, care este El. Chiar dacă la începutul pasajului se spune că el este începutul, mijlocul și sfîrșitul celor ce viețuiesc, totuși totalitatea aceasta este deosebită de viețuitoarele înseși, ca existențele singulare. Prin urmare, nici chiar o asemenea descriere, care dă atîta extindere divinității în existența ei, nu poate fi încă numită panteism; ar trebui mai degrabă să spunem doar că diversitatea infinită a lumii empirice, totul, a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
unul veșnic plînge, celălalt veșnic rîde. Negreșit, și la indieni se găsesc uneori cugetări care exaltă moartea aducătoare a curmării durerilor vieții; așa, de pildă, se proslăvește Yăma, zeul morții, ca unul ce are puterea de a ridica viața tuturor viețuitoarelor: Pe Yăma, zeul morții, Slăviți-l în cîntare! Nu-i zeu ca el de mare, Căci el doar trage sorții Vieții facla torții La tot ce e suflare. [25] De aici s-ar putea întrucîtva deduce că moartea e de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu există leac pentru cei morți" (330, 9); iar "moartea celui născut este tot atît de sigură ca și nașterea celui mort" (331, 4); "tot ce se naște e pieritor" (331, 7); "bătrînețea și moartea sînt doi lupi nimicitori ai viețuitoarelor, fie tari, fie slabe, fie mici, fie mari" (340, 16); "moartea nu iubește și nu urăște pe nimeni; ei ne plecăm capul cu toții, ca firele de iarbă în fața furiei vîntului" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 109)... Și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de prisos să mai amintim căci este un lucru îndeobște cunoscut că înțeleptul indian trebuie să se supună și el prescrierii elementare, impusă oricărui individ, de a nu aduce nici o vătămare nici unei vietăți: "Nu trebuie să vatămi nici un fel de viețuitoare!" (335, 9). Este comandamentul legii supreme ahimsă (= propr. a nu avea "dorința de a vătăma"), ce-și găsește întreaga sa justificare în cadrul sistemului de gîndire indian. Într-adevăr, dacă spiritul universal sau Realitatea ultimă (fie că s-ar defini pozitiv
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sistemului de gîndire indian. Într-adevăr, dacă spiritul universal sau Realitatea ultimă (fie că s-ar defini pozitiv ca Brahma sau negativ ca Nirvăna etc.) se răspîndește deopotrivă în întregul cosmos: în corpurile umane, ca și în acela al feluritelor viețuitoare și "viețuitoare", după concepția indiană, sînt și lucrurile, care, după noi, sînt "neînsuflețite" -, cum am putea aduce cea mai mică vătămare unui semen al nostru, în sensul cel mai pregnant al cuvîntului, cînd vătămarea respectivă pe deasupra se răsfrînge direct asupra
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
gîndire indian. Într-adevăr, dacă spiritul universal sau Realitatea ultimă (fie că s-ar defini pozitiv ca Brahma sau negativ ca Nirvăna etc.) se răspîndește deopotrivă în întregul cosmos: în corpurile umane, ca și în acela al feluritelor viețuitoare și "viețuitoare", după concepția indiană, sînt și lucrurile, care, după noi, sînt "neînsuflețite" -, cum am putea aduce cea mai mică vătămare unui semen al nostru, în sensul cel mai pregnant al cuvîntului, cînd vătămarea respectivă pe deasupra se răsfrînge direct asupra ultimei Realități
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
universale: "Ce vină au ciorile, dacă orezul e mîncat de gîște?" (338, 9); sau o alta, din care rezultă un determinism riguros primordial: Ziua nu vede bufnița, cioara nu vede noaptea" (333, 5), la care se adaugă o alta, stranie viețuitoare, care nu vede nici ziua, nici noaptea: "Îndrăgostitul nu vede nici ziua, nici noaptea" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 113). Același riguros determinism se poate vedea din alte cugetări, ca, bunăoară: "Calul, chiar slab, servește Statului; măgarul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este protecția naturii, protecția peisagistică a zonelor, dar se ocupă totodată cu protecția mediilor artificiale (ale așezărilor umane). Termenul de mediu (enviroment, umwheinat, milieu) a fost folosit începând din secolul al XIX-lea, în sens biologic, de ambianță naturală a viețuitoarelor. Ulterior în domeniul geografiei este definit ca spațul locuit și influențat de om. Odată cu apariția și amplificarea problemelor de ecologie, mai ales în a doua jumătate a secolului nostru, se afirmă o concepție holistică privind mediul ca obiect de interes
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
potrivit Consiliului Internațional de limbă franceză al colocviului internațional (Aix, Provence, 1972) mediul reprezintă “ansamblul, existent la un moment dat, al aspectelor fizice, chimice, biologice și sociale, susceptibile de a crea un efect dierect sau indirect, imediat sau ulterior, asupra viețuitoarelor, omului și activităților umane”“ In cadrul aceluiași colocviu, comisia pentru limba engleză formulează o definiție în care consideră mediu “ansamblul tuturor ființelor și lucrurilor care compun spațiul apropiat și îndepârtat al omului, care îi poate determina sau schimba existența și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
În Devonian, 3. În Permian, 4. În Triasic, 5. La finele Cretacicului. În fazele 1, 2, 4, și 5 pierderile în familiile de organisme marine înregistrau 11 15%, în timp ce în Permian, au dispărut global (mediu) cca. 52% din familiile de viețuitoare, din care 77-96% aparțineau speciilor marine. Criza pe care o trăim, astăzi este de o cu toul altă importanță, din următoarele motive: * se desfășoară întru-un ritm fără precedent; * este ireversibilă; * angajează responsabilitatea noastră, a umanității, ăn sensul că putem
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
asemănătoare cu cele care se constată la fumători. Datorită faptului că emisia de oxizi de azot și hidrocarburi a crescut, cantitatea de ozon, chiar în zonele rurale, s-a dublat și se apropie de concentrația toxică pentru multe specii de viețuitoare. Plumbul. Acest metal greu, care este toxic sub toate formele, constituie un pericol deosebit pentru copii în vârstă de până la șase ani, care îl ingeră, de obicei sub formă de particule de vopsea desprinsă de pe pereți sau din atmosfera poluată
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
deosebit de important pentru organismele aerobe, și care poate fi grav periclitat prin intrerpunerea unei pelicule de substanțe străine la suprafața apei (De ex., petrolul), împiedicând aerarea ei; * substanțele organice oxidabile - care consumă prin descompunere oxigenul dizolvat în apă, necesar respirației viețuitoarelor acvatice. Conținutul ridicat de substanțe organice în apele curgătoare sau stătătoare provine mai ales din apele menajere, care sunt deversate în râuri și fluvii de către orașele și centrele industriale riverane. Ajunse în apă, aceste substanțe creează o creștere a cerinței
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
Elena Dragoș, Joc de toamnă) „Oaspeții caselor noastre, cocostârci și rândunele Părăsit-au a lor cuiburi și-au fugit de zile rele...” (Vasile Alecsandri, Sfârșit de toamnă) Iarna lasă în urma ei vânt și ger, acoperă totul sub nămeții de zăpadă, viețuitoarele stau la adăpost, iar în zilele însorite copiii se bucură din plin pe ulițele satului cu jocurile lor, sub privirea oamenilor din jur care își văd liniștiți de gospodării. Poeziile propuse pentru învățare sunt: Joc de chiciuri de Tudor Arghezi
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
cuvenea să fie rațională, realistă, adaptată nevoilor practice. „Luminele inteligenței nu trebuie să rămînă numai ca atare spre bucurarea minței teoretice și precum lumina soarelui este nu numai lumină spre desfătarea ochiului, ci și elementul de viață pentru plante și viețuitoare, astfel și lumina inteligenței trebuie să trezească în viața reală chiar puterile de trai și de propășire a unui popor”. A combătut sistemul nostru școlar, care dădea țării „birocrați și funcționari”, socotind că „e ceva neauzit, extraordinar, fenomenal ca, într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]