KorAP: Find »[drukola/base=vie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...501 >

12,519 matches

Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410

în realitate. Asemenea frământări, nemulțumiri și conflicte trebuie puse în legătură cu interesul tot mai mare manifestat de proprietarii și arendașii de moșii dar și de țăranii liberi sau clăcași pentru viticultură. Acest interes era determinat de veniturile din ce în ce mai mari obținute de pe urma viilor sau a comercializării vinului. Toate acestea au făcut ca odată cu extinderea suprafețelor cultivate producția de vin obținută să întreacă nevoile de consum rămânând disponibilități însemnate pentru comerț. În anul 1833, an pentru care avea date mai complete, situația se prezenta

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
se prezenta în felul următor 720. Producția totală de vin a Mehedințiului era de 3802574 ocă, din care 2434000 erau destinate consumului și 1542574 poentru vânzare (cu 8-12 parale/ocă). NOTE 655. În timpul ocupației austriece a Olteniei o parte din viile mitropoliei Țării Românești și cele brâncovene devin vii fiscale. Printre acestea în partea de vest a Olteniei sunt menționate cele de la Drincea, Știubei, Almăjel, Suțita, Orevița, Stăncești (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânire austriacă, 1718-1739, București, Edit, Academiei, 1971, p. 72

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
dintre țărani și boieri sau arendași îl constituiau în prima jumătate a secolului al XIX-lea și tendința de sporire a dijmei (otaștină) situația constatată în cazul moșiilor Bolboșani și Orevița unde datorită acestor împovărări unii dintre locuitori își părăsiseră viile. De remarcat că același lucru se întâmplase și în perioada de început a ocupației austriece, locuitorii refuzând să se întoarcă pe moșie dacă nu se aplica vechiul regim de îndatoriri. (Ibidem, p. 202).209 657 Arh. Ist. Centrală București, fond

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
I/ 24. 671 .Ibidem, Ocârmuirea, dosar 3(2202)/1832, f. 157-158. 672 .Ibidem, dosar 2786/1832, f. 157-158.212 673. Ibidem. 674 . Ibidem. 675 .Ibidem, f. 141, 157-158. 676 . Se consideră, în general că în această perioadă otaștina percepută de la viile și prunii sădiți înainte de regulament nu a crescut și că a sporit numai ca luată de la noile sădiri. În realitate însă au sporit la ambele categorii. (Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
430, 432, și fond Pretura plășii Bâcleș dosar 5326/1832, f. 4-5. 715 .Ibidem, Pretura plășii Bâcleș, dosar 3418/1831, f. 47-48. Erau cazuri când nici măcar otaștina de o vadră din 20 nu se plătea. Astfel Catinca Căneasca arăta că via sa de la Orevița era scutită de orice obligație față de Mitropolie (proprrietarul moșiei) conform unei înțelegeri vechi de 70 de ani. Arh. St. Drobeta Turnu Severein, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 20.220 712. Ilie Corfus, Agricultura Țării

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
712. Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 141, 100. 717. În general pentru acestea, se percepea otaștină la 10 vedre una precum și bani pentru permisiunea de a sădi via (Ibidem). 718 .Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Colecția de documente, III/ 27.221 719 .Ibidem, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 432. 720 .Ibidem, f. 430. În Mehedinți existau în 1833 26261

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Corola-blog/BlogPost/366575_a_367904

Președintele Fundației Naționale ''Cuza Vodă'' stă într-un apartament aflat undeva la etajul doi pe strada Portului, evident aflat undeva aproape de faleza gălățeană. Din declarația sa de avere am aflat că deține două terenuri agricole, unul forestier, o bucățică de vie și un teren intravilan, majoritatea obținute prin succesiune. Are și niște conturi și depozite bancare, dar nu sume exorbitante. Distinsa sa soție este cadru didactic la Școala nr.24 din orașul de la Mila 80. Model și formator, calități pentru care

PROF.DR.GHEORGHE FELEA-O PERSONALITATEA A SPIRITUALITATII ROMANESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Profdrgheorghe_felea_o_personalitatea_pompiliu_comsa_1342964517.html [Corola-blog/BlogPost/366575_a_367904]
Corola-blog/BlogPost/347162_a_348491

Acasa > Poezie > Pamflet > ÎNCEPÂND DE ASTĂZI LUCREZI CU VEȘNICIA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1739 din 05 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului ridică-te din pat că-ți culeg străinii via și începând de astăzi lucrezi cu veșnicia ușile ți-au fost deschise rămâne doar să ieși, să-ți iei din cui sumanul, să intri-ntre plăieși spală-te pe ochi și ia-ți cu tine mersul nevoie e de tine

ÎNCEPÂND DE ASTĂZI LUCREZI CU VEȘNICIA de ION UNTARU în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1444026914.html [Corola-blog/BlogPost/347162_a_348491]
Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056

că stătea acolo și nu trecea dracului odată, arză-l-ar focu să-l arză de necioplitul dracului, și s-a pus cu gura pe el, pomenindu-i întreaga familie, de la tat'su ăla bețivanu, care fura noaptea struguri din viile oamenilor, pînă la nevastă-sa aia răzbelită și tîrfuită de toți izmenarii, iar dom' colonel, întărîtat de verva consoartei, schimbase și el placa: De din vale de Rovine, treci în mă-ta-n cur bovine, că le-am tras-o

PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005

toți, acesta este sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor (Mat. XXVI, 26-28). Dacă se ia totodată în considerare următorul verset: ci vă spun vouă, nu voi mai bea din acest rod al viei, până în ziua când îl voi bea cu voi, nou, întru Împărăția Mea (Mat. XXVI, 29), se poate constata cu ușurință că, pe de o parte, Euharistia își are temeiul în jertfa de pe cruce a Mântuitorului, iar pe de alta, că

PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428310298.html [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
Corola-blog/BlogPost/370193_a_371522

Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Joi, 19 Martie 2015 Sufletul miroase a floare de tei, Lumina acum e atât de curată! Se-aude cum picură lacrima ei Din vița de vie proaspăt tăiată. Zadarnică-i Poezia fără poet, Zadarnic e veacul fără de clipă- Te-aud și pe tine, șoptindu-mi încet, Ce dor mi-a fost de această risipă! Mâna ta înfiorată mă scrie, Scrie-mă toată, fără de teamă- Geme natura

GEME NATURA DE POEZIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1426782827.html [Corola-blog/BlogPost/370193_a_371522]
Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024

-mă asemenea Ție! Inscripție Stând în parcul viu de vorbă cu Tine; privind natură, ascultând Izvorul, percepând șoaptă Duhului Sfânt, ce se coboară în suflet,șoptind. Simțind extazul plinătății, a împlinirii divine. Va fi o oră când morții vor strigă viilor să moară. Da,morții vor strigă viilor să moară. Citește mai mult HaicuAș vrea să uit de mine,contopindu-mă în Tine.Doamne,fă-mă asemenea Ție!***** InscripțieStând în parcul viude vorba cu Tine;privind natură,ascultând Izvorul,percepând șoaptă

ILEANA VIČIČ STANCA by http://confluente.ro/articole/ileana_vi%C4%8Di%C4%8D_stanca/canal [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
viu de vorbă cu Tine; privind natură, ascultând Izvorul, percepând șoaptă Duhului Sfânt, ce se coboară în suflet,șoptind. Simțind extazul plinătății, a împlinirii divine. Va fi o oră când morții vor strigă viilor să moară. Da,morții vor strigă viilor să moară. Citește mai mult HaicuAș vrea să uit de mine,contopindu-mă în Tine.Doamne,fă-mă asemenea Ție!***** InscripțieStând în parcul viude vorba cu Tine;privind natură,ascultând Izvorul,percepând șoaptă Duhului Sfânt,ce se coboară în suflet

ILEANA VIČIČ STANCA by http://confluente.ro/articole/ileana_vi%C4%8Di%C4%8D_stanca/canal [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
în Tine.Doamne,fă-mă asemenea Ție!***** InscripțieStând în parcul viude vorba cu Tine;privind natură,ascultând Izvorul,percepând șoaptă Duhului Sfânt,ce se coboară în suflet,șoptind.Simțind extazul plinătății,a împlinirii divine.***** Va fi o orăcând morțiivor strigă viilor să moară.Da,morții vor strigaviilor să moară.... VIII. PREZENTA, de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016. Prezența Erai viza a vi de bancă mea, mă priveai,intimidandu-ma. Păreai un înger căzut din

ILEANA VIČIČ STANCA by http://confluente.ro/articole/ileana_vi%C4%8Di%C4%8D_stanca/canal [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856

cramă, neprelucrat pentru vânzare. Dar să știi că la gazda unde stăteam eu, o bătrână văduvă, beam un vin deosebit de aromat și bun. Era natural, fără nicio chimicală. Când am ajuns astă toamnă acolo, la puțin timp, au început culesul viilor și am văzut cum se face vinul în Dobrogea. - Doar nu diferit de cel făcut la noi în Moldova. - Ba da. Fiecare are metoda lui. Mai întâi totul depinde de cum își pregătește fiecare butoaiele. De calitatea butoaielor depinde în mare

INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402655115.html [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131

scenă unde se produceau artiștii locali, încântând vizitatorii cu muzica lor veselă. Simțeai de cum te apropiai de piață, mirosul micilor ce sfârâiau pe grătare, sau al pastramei, iar butoaiele cu must și tulburel, frumos împodobite cu ramuri de viță de vie, pline cu ciorchini de strugure cu boabele parfumate, albe sau negre, își așteptau unul lângă altul degustătorii, în timp ce țăranii, îmbrăcați în straie populare, te invitau să le vizitezi standul și să le guști din cașul, urda, telemeaua sau pastrama de

ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397283437.html [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
Corola-blog/BlogPost/356638_a_357967

la joacă pe răstoacă păsări în șir nu știu unde pleacă rămân frunzele ca niște balerine se răsucesc pe vărfuri și vin înspre mine peisajul e trist doar un artist poate sa prindă într-o fotografie magia clipei când cade frunza de vie sau poate țipătul cocorilor din largul zărilor îl vom asculta la iarnă de pe divan cântat la pian e toamnă ei da uneori și toamna ne-ajunge când frunza copacilor plânge n-ar vrea dar se duce își poartă ca și

TOAMNA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_.html [Corola-blog/BlogPost/356638_a_357967]
Corola-blog/BlogPost/356494_a_357823

întors poetul în satul natal cu toate păsările lui zburătoare aceleași râu îi aduc la mal amintiri din clipe arzătoare. S-a întors poetul pe strada copilăriei și e o altă adresă pe casa lui bronzul toamnei sună în frunza viei și galbenul scrisorilor a trecut în gutui. ...Ceața timpului,val după val, peste nuci încet se lasă prin inimile oamenilor din satul natal trece poetul,amintire,spre casă. Emirate de gânduri Fruntea-ți era un cer de idei spuzit când

ÎNTOARCEREA POETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intoarcerea_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/356494_a_357823]
Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509

verdeața, într-o cripta. Experiență teribilă a mormântului i-a istorisit-o domnului Cornel Constantin Ciomâzgă, pe scările metroului. “Stafia” era istovita de toată tevatură la care fusese supusă, pentru a ieși din evidentele morților și a reintră în evidențele viilor. Societatea nu are legislație pentru astfel de situații. Bineînțeles că această întâlnire neverosimila și-a găsit locul în paginile revistei Tinerama. Povestea însă avea să continue... Dialogul celor doi a durat trei ani. Au vorbit despre moartea lui, dar mai

Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă by http://uzp.org.ro/scriitorul-jurnalistul-si-publicistul-crestin-cornel-constantin-ciomazga-2/ [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
ajunge de-a dreptul în mormânt. Experiență această teribilă a mormântului și-o istorisește pe scările metroului, acolo unde făcea un popas, istovit de toate tevaturile la care era supus pentru ca să iasă din evidentele morților și să reintre în evidențele viilor. Volumul în cauză dezvăluie ce-a însemnat asta, intrând prin toate cotloanele vieții lui, din copilărie până într-o zi când aflăm că torționarul ajunge să se spovedească la un batran duhovnic care fusese cândva, cu 36 de ani in

Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă by http://uzp.org.ro/scriitorul-jurnalistul-si-publicistul-crestin-cornel-constantin-ciomazga-2/ [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
a aflat că acesta venea de la cimitir, după ce, considerat mort și îngropat după obicei, se trezise, se dusese acasă, dar nu mai fusese primit de rude, iar acum era obosit de goana după mutarea din registrul morților în cel al viilor. Cazul i-a prilejuit domnului Cornel Constantin Ciomâzgă un articol în ziarul Tinerama, insă subiectul nu a murit odată cu publicarea în ziar, pentru că dialogul cu omul întors din morți a continuat câțiva ani. “Despre călugărie? Nu știam nimic sau, în

Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă by http://uzp.org.ro/scriitorul-jurnalistul-si-publicistul-crestin-cornel-constantin-ciomazga-2/ [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167

până la piele, ba au fost câteva zile când a tremurat ca-n plină iarnă. Stratul de piatră colțuroasă, destul de gros, care se formase în câteva minute, când norii cerului își lăsaeră urgia peste ogoarele oamenilor, făcând una cu pământul legumele, viile și zdrențuind porumbul... de nu mai rămăsese nimic, îi ardea tălpile picioarelor învinețite. Când mergea, avea impresia că apasă pe o pernă cu mii de ace, iar picioarele desculțe se transformau în saboți de lemn pe care-i târa după

ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
acum, afară că erau noduroase, miroseau a sânge. Andrei a deschis portița ce dădea spre o râpă destul de abruptă, pe unde putea să se strecoare printre salcâmii plecați deasupra potecuței, care formau o boltă asemănătoare cu cea de la vița de vie din fața casei. A scrutat întunericul ca să vadă dacă-i țipenie de om, a-ntors capul către Leana, iar cînd a simțit mâna ei că-i atinge obrazul, lacrimile îi curgeau izvor din ochi. I-a luat mâna, i-a strâns-o

ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
Corola-blog/BlogPost/99862_a_101154

Enescu, Bibliotecă Centrală Universitară „Carol I”, Palatul Bragadiru, Muzeul Național de Artă al României, Teatrul Național București, The Ark. Parteneri Cluj-Napoca: Primăria și Consiliul local Cluj-Napoca, Centrul de informare turistică Cluj-Napoca, Visit Cluj, Turnul Croitorilor, Diesel Club, Napoca 15, Restaurant Via, Golden Tulip, Vitrină Advertising Partener Iași: Academia de Poezie Iași, Bibliotecă Mihai Eminescu Partener Brașov: Cercul Militar Brașov Partener Bistrița: Societatea de Concerte Bistrița

aventura muzicală continuă by http://www.zilesinopti.ro/articole/1087/sonoro-new-worlds-2011-aventura-muzicala-continua [Corola-blog/BlogPost/99862_a_101154]
Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988

din muguri dau năvală, De veacuri bruma urii stă la pândă, Pilat, “nevinovat”, pe mâini se spală, Mi-e inima ca floarea de plăpândă Și simt și văd cum râd în floare merii Și-aud cum plânge vița cea de vie, În toate e un semn al Învierii, Al unei împăcări ce va să vie... Adam din mine murmură sub Pom, De-aceeași goliciune i-e rușine, Îți multumesc, Părinte, că sunt Om Și pot grăi Aici și-Acum cu Tine

DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Din_scripturi_.html [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]