52,101 matches
-
lux. Probabil că experința istorică îi determină pe români să fie sceptici în ce privește avantajele intrării în NATO. Deocamdată, s-au bucurat la unison de ziua liberă de 2 aprilie. Câțiva încep să socotească în minte ce bănuți le vor aduce viitoarele baze militare de la Constanța. Alții se vor gândi c-am intrat în NATO la spartul târgului, când a ajuns să intre acolo oricine vrea. Ei, bine, nu e chiar așa. Ne-am alăturat alianței militare occidentale într-un moment dificil
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
israelian Ha’aretz. Deocamdată însă nu despre asta e vorba, ci despre ceea ce debitează public un candidat la președinția României despre alegerile din țara noastră. Dar și despre promisiunile lui, în contul unei eventuale victorii. „Dați-mi mie puterea în viitoarele alegeri, împiedicați falsificarea rezultatelor alegerilor și va fi bine și pentru israelieni. Cînd eu hotărăsc ceva, sunt credincios ca un cîine.” Asemenea cereri sunt de un cinism fără margini, insultătoare și pentru români și pentru evrei. Nici nu știu dacă
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
omonimie (complicată de polisemia bogată a neologismului post și de existența elementului de compunere post-, de origine latină) se adaugă acum un nou element: apărut în jargonul Internetului și folosit cu o frecvență care ar putea să-i asigure o viitoare extindere chiar în afara acestei sfere de utilizare. Cel de-al treilea post, având sensul de „mesaj expediat pe un forum”, este un împrumut din engleză (engl. post), adaptat morfologic tot ca substantiv neutru, cu pluralul în -uri. De fapt, cum
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
subconștiente a terorii exercitate sub Dej și Ceaușescu împotriva acestui gen de acțiuni politice sau civice. Stalinism for All Seasons este un excepțional manual, dar și o lectură fascinantă pentru oricine dorește să pătrundă secretele aventurii comuniste în România. Orice viitoare referință serioasă la istoria — politică, psihologică și biografică — a „sectei iluminate” hrănită cu învățăturile lui Lenin și Stalin va trebui să ia în considerare ipotezele, demonstrația și concluziile celui mai bun cunoscător al comunismului românesc. Opus magnum al unui autor
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
salveze. Cei doi redactori parizieni, Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței, reușesc să obțină colaborări din apropiere sau de la mai mare distanță: Mircea Eliade, Vintilă Horia, Alexandru Busuioceanu, N. I. Herescu, Mihai Niculescu, Nicu Caranica și mulți alții (voi reveni în cronica viitoare asupra structurii revistei și a dinamicii colaborărilor). Bănuiesc că încă una din dificultățile de început ale revistei putea fi legată de nesiguranța publicului cititor, extrem de restrâns, de aici decurgând confidențialitatea tirajului (despre care nu ni se spune nimic). Dar tocmai
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
zilele acelea norocoase m-am întîlnit din întîmplare cu Mercedes Barcha, fata farmacistului din Sucre pe care o cerusem în căsătorie de la treisprezece ani. Și, - spre deosebire de alte rînduri, mi-a acceptat în sfîrșit invitația de a merge să dansăm duminica viitoare la hotelul Prado. Doar atunci am aflat că se mutase la Barranquilla cu familia din cauza situației politice, tot mai apăsătoare. Demetrio, tatăl ei, un liberal de vază, nu s-a speriat la cele dintîi amenințări care s-au abătut asupra
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
spiritul shakespearian, atmosfera rusească și ridicolul caragelian, pedepsirea lui Malvolio, “mumificarea” lui Antonio, insațietatea Oliviei, toate acestea și încă multe altele stîrnesc o voluptate extraordinară în actori și, deopotrivă, în spectatori. Despre această voluptate și despre multe altele, în numărul viitor. Zorii s-au ivit și, ca Șeherezada, supusă, tac. Pînă săptămîna viitoare. Pînă atunci, nu uitați: iubirea purifică și explică toate, cum bine spune Elisa F. Bibian.
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
Antonio, insațietatea Oliviei, toate acestea și încă multe altele stîrnesc o voluptate extraordinară în actori și, deopotrivă, în spectatori. Despre această voluptate și despre multe altele, în numărul viitor. Zorii s-au ivit și, ca Șeherezada, supusă, tac. Pînă săptămîna viitoare. Pînă atunci, nu uitați: iubirea purifică și explică toate, cum bine spune Elisa F. Bibian.
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
de altă parte, 8.000 de pagini pe care, până în cele din urmă, le vor consulta doar specialiștii și câțiva alți intelectuali... Grea dilemă! Bine că a tranșat-o, pragmatic, Mugur Vasiliu și a făcut ediția. Poate că, la volumele viitoare, modelul unei alte ediții anastatice, cea a poeziilor lui Eminescu (Ediția „Maiorescu”, din 1884, a fost reprodusă în 1989, la împlinirea unui secol de la moartea poetului, cu o foarte discretă dar la fel de competentă notă finală semnată de Petru Creția.), îi
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
cu imaginile lui Emil Boc și Paul Păcuraru mișcând mărunt din buze). Referitor la această fugă, forul internațional olimpic s-a sesizat din oficiu și, transmit vreo câțiva corespondenți de presă, studiază introducerea unei noi discipline sportive la o ediție viitoare a Jocurilor Olimpice: fuga de răspundere.
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
bărbatului nu are nimic de-a face cu manifestele feministe sau post feministe - ceea ce rezultă deja din titlu; căci deși subiectul gramatical al propoziției este femeia, viitorul este... al bărbatului. Pledoaria lui Sombart este dublă: nu numai în favoarea unei societăți viitoare în care femeia să dețină supremația, ci și în interesul unei culturi în care nu principiul violenței, ci al seducției să-și exercite hegemonia.
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
represiune din regimul Ceaușescu precum Flacăra ori Săptămîna. Unul dintre cei care au împroșcat-o cu noroi pe d-na Lovinescu este chiar Adrian Păunescu, redactorul șef al Flacării, astăzi senator PSD, fost senator PSM și, bag mîna în foc, viitor senator PRM. Altul, dl Paul Everac, a fost al treilea director general al Televiziunii Române de după Revoluție. Ca răsplată pentru pamfletul Baba la uluci, publicat tot în Flacăra. Revistă în care dl Dinu Săraru (cine altul decît actualul director general al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
țară care îndeplinea un criteriu pe care echipa sa de mafioți nu l-ar fi obținut niciodată: cel politic. A profitat și de simpatia unor lideri (Berlusconi, de pildă) prost văzuți pe continent, și prin urmare ahtiat după alianțe cu „viitoarea Europă”. N-a avut decât să întindă mâna, pentru a și-i apropia pe spaniolul Aznar și pe britanicul Blair, „voci” transatlantice care se visează soliste pe scena politică europeană. Într-un cuvânt, a beneficiat de planurile pe termen lung
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
printre colaboratori din generația șaizeci, unul (Cornel Moraru) dintre șaptezeciști, câțiva optzeciști (nu-i mai enumăr) și mulți foarte tineri. Al. Mușina, în tandem cu Al. Cistelecan au improvizat (poate cuvântul e prea tare și trebuie să avem răbdare până la viitoarele îndreptări) un așa-zis „canon”, propus ca atare într-o colecție editorială așezată sub această siglă promițătoare: CANON, de la a cărei primă arborare pe o copertă au trecut patru ani. Nu știu cât e contribuția unuia ca director de editură și cât
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
Constantin Țoiu (Tolstoi despre români, II) Ca ofițer, în cursul campaniei din 1854, Tolstoi călătorește prin multe locuri din viitoarea Românie: Buzău, Râmnic, Focșani, Tecuci, Bârlad, Iași, Sinești, Slobozia, Giurgiu, aici, între Slobozia și Giurgiu, rușii mâncând bătaie ca și la Silistra. Apucându-se de chefuri și jucând cărți, el se lenevește, imputându-și mereu lenevia ca pe un păcat
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
DEX, în primul rînd - conțin indicații etimologice. Destul de multe cuvinte au rămas însă cu indicația „etimologie necunoscută”; ignorarea sursei este explicabilă obiectiv (prin absența, pentru o lungă perioadă, a documentelor, a textelor scrise) și se poate doar spera în soluții viitoare: e nevoie de cercetări aprofundate, de constituirea unei bănci de date, de formarea unor specialiști. Cum se știe, pentru limba română specializarea în acest domeniu nu e deloc ușoară: un aspirant etimologist ar trebui să cunoască - în afara limbilor romanice - latina
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
semnul întrebării, al dubiului major, toate aceste nume din ultimul val. Nu e oare prea devreme să fie promovate în canon? E adevărat că sunt numai niște propuneri ce pot fi discutate și probabil că vor intra într-un canon viitor, pentru că toate sunt personalități importante ale literaturii noastre contemporane, însă deocamdată nu sunt în rolul celor care fac legea estetică și nu s-au impus ca atare, în afara oricărei îndoieli. Pentru că vorbim de un canon didactic (mai exigent și mai
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
Ion Caramitru, nu au putut fi continuate. La Iași, ca să intrăm pe teritoriul senatorului-ministru, lucrurile stau cam în felul următor: Filarmonica (fostul palat al vistiernicului Alecu Balș, construit pe la 1815, unde aveau loc concerte și spectacole de teatru, nuclee ale viitoarelor instituții profesioniste, unde a concertat și Franz Liszt, inclus în Legea 5/2000 ca obiectiv patrimonial național, la fila 125, drept „Casa Balș”) e tot în schele; Teatrul Național stă pe un teren grav afectat de pânze freatice și lucrările
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
că nu poate asista la cockteil, dar are o problemă importantă de discutat cu avocații săi.“ „Dna Barbara Stevens roagă să aveți bunăvoința de a o scuza că este nevoită să-și amîne vizita pînă după întoarcerea de la Versailles, vinerea viitoare, și roagă să i se pună deoparte cele două clipsuri din turmalină trandafirie și colierul din smaralde nefățuite, care îi plăcea atît de mult pictorului Bérard. — Firește, firește..., răspundea bijutierul de la celălalt capăt al firului. Cred că Mrs. Stevens se
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
Ea și-a cucerit prin Îndrăzneala tușei, prin conturul care dă mișcare, prin concepție, idei și o binecuvântată tenacitate, un loc promițător În categoria artiștilor autentici. Ideile nu-i lipsesc, talentul nici atâta... E firesc să așteptăm cu interes evoluția viitoare a Maiei. Ziceri de Dorel Schor NU VORBI PROSTII • Unu-i În putere, altu-i la putere... • Vai nouă dacă lipsa de logică și bun simț se numește originalitate. • Într-un muzeu de artă, unii admira tablourile, alții semnăturile (Vlad Nicolau
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
de-a ei s-a luat de mine, care păream jumătatea lui, desi sărisem cu un centimetru peste 1,65 m. Mi-amintesc ce i-am spus:. Bebe, dacă e adevărat că măsura nasului reflectă sexul, eu o compătimesc pe viitoarea ta jumătate. Bebe, cu țumburucul acela crezi că vei contribui la Politica demografică a țarii? Ara a bătut din palme și a strigat: Țumburuc, țumburuc! Vrem să te vedem la cuc! Vezi să nu te plesnesc! Nu zău, a spus
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
pe lista cu fericiții nou-americani are doar 47 de ani! Un fior de teamă...Butonez. Încă o știre. Ara cu băiatul ei, acum bărbat. Om de afaceri dar și...artist. A jucat filme În compania unor celebrități. E cotat printre viitoarele foarte curând stele. Fac valuri printre cunoscuții de aici. Un amic Îmi trimite un filmuleț. O vilă dintr-un oraș al statului Nevada. Doliu legat de stâlpul porții. Și pe perete, tot că la noi o placă de marmură neagră
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
fie Îndeplinită, și fac un apel la toți romanii iubitori de țară și de cultura noastră, din Canada, din România și de oriunde s-ar afla, să contribuie la construirea unui soclu pentru statuia lui Eminescu de la Montreal. În numărul viitor al revistei Destine literare și pe internet la site-ul ACSR se va reveni cu detalii. Numai atunci când magnifica sculptură În bronz a lui Eminescu va fi prezentată așa cum se cuvine, chiar și cei mai sceptici români vor Înțelege ce
2008 - AN AL MARILOR PIERDERI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1558]
-
lui Carol i-a lipsit curajul - trebuia să deschidă parada civilă însăși Duduia în trăsura regală, fluturându-și mănușile spre oamenii noștri politici strânși ca niște pinguini pe treptele Cercului Militar. Printre ei văd pe Vaida și Mihalache, fostul și viitorul președinte al Consiliului, șușotind cu Aristide - il y a anguille sous roche. 25 mai. Soare încă și mai strălucitor decât ieri. Mă alătur la Athénée unui grup prezidat de Goga. Poetul mestecă pedant, luând din toate aperitivele, comentând egal povești
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
aflat la a doua ediție. Pe scriitorul basarabean îl cunoaștem încă din anii '90, de când acesta convinge critica prin câteva cărți de poezie : Elefantul promis (1996), Cartea Războiului (1997). Și - mai mult decât atât - îi influențează pe tinerii scriitori ai viitoarei generații 2000 (Marius Ianuș e un exemplu relevant). Din 1999, Ștefan Baștovoi e cunoscut drept părintele Savatie, după ce se călugărește la Mănăstirea Noul Neamț din Basarabia, dar continuă să scrie pe teme filosofico-teologice: Între Freud și Hristos, Ortodoxia pentru postmoderniști
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]