2,388 matches
-
cenzuri municipale, cîteva luni după abolirea completă și introducerea legii restrictive din august 1791. Regimul de libertate absolută făcuse, de exemplu, ca numărul ziarelor pariziene să crească foarte repede de la 6 la 140. Înmulțind, ipso facto, instigările la omor, delațiunea, violarea vieții private etc. Cum și unde putem fixa limita între libertate și exces? Ca dovadă, și interdicțiile, sancționate penal, venite să moduleze legea din 1881, lege de o toleranță dublată de un regim represiv, care nu omite pedeapsa pentru "strigăte
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de sănătate publică, pentru că Înființau un sistem de taxe pe care localurile publice (saloane cosmetice, restaurante etc.) trebuiau să le plătească inspectorilor sanitari pentru a-și putea desfășura În mod legal activitatea. Exista, de asemenea, o listă de amenzi pentru violarea normelor de igienă publică, a căror aplicare era În totalitate domeniul de autoritate al oficialilor sanitari. Ca rezultat al noilor prerogative cu care legea Îi investea, medicii câștigau mai multă putere asupra obținerii și administrării autonome a fondurilor publice. De
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
publică, a căror aplicare era În totalitate domeniul de autoritate al oficialilor sanitari. Ca rezultat al noilor prerogative cu care legea Îi investea, medicii câștigau mai multă putere asupra obținerii și administrării autonome a fondurilor publice. De exemplu, amenzile pentru violarea normelor de igienă publică urmau să fie plătite direct În fondul de sănătate publică municipal sau regional, iar administrarea cheltuielilor din acest fond la nivel local era una dintre sarcinile oficialilor sanitari locali 30. Descentralizarea bugetului către autoritățile medicale locale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nemulțumire ascensiunea medicilor, al căror nou statut public amenința să reducă autoritatea oficialilor guvernamentali, În special asupra administrării fondurilor publice. Autoritatea oficialilor sanitari punea În pericol Înțelegerile informale de pe plan local, Între unii birocrați corupți și Întreprinzători prosperi, susceptibili de violarea normelor noii legi. Tensiunea dintre medici și vechii ocupanți ai pozițiilor de autoritate la nivel local a devenit În timp tot mai evidentă, pe măsură ce Ministerul Sănătății a fost invadat de un număr uriaș de memorandumuri și scrisori de protest, care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fi „războaie de al treilea tip”, „războaie non-civile”, „războaie postmoderne”, „războaie neo-arhaice” sau „războaie post-trinitarine” (Holsti, 1996; Snow, 1996; Gray, 1997; Moller, 2004, p. 84). Noul tip de confruntare implică o relevanță scăzută a deosebirilor dintre război, crimă organizată și violări pe scară largă ale drepturilor omului, pe de o parte, precum și a distincției dintre confruntarea locală și cea globală. Noile războaie pot fi analizate contrastiv cu războaiele anterioare din punctul de vedere al scopurilor (politică a identităților, spre deosebire de țelurile geopolitice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dreptului la intervenție democratică sau umanitară. Lunga confruntare „rece” între două superputeri a împiedicat transpunerea efectivă în practică a demarcației prevăzute în Carta ONU între acțiuni militare justificate și agresiune. Noua doctrină a războiului just prevede că în cazul unor violări masive ale drepturilor omului, „comunitatea internațională” poate folosi forța pentru a opri genocidul și alte acte împotriva umanității, iar cei vinovați de săvârșirea acestora să fie deferiți justiției internaționale. Dacă analizele precedente privind transformarea războiului s-au centrat pe conflicte
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de selecție. Ployhart și Ryan (1998) au realizat o simulare în condiții de laborator pentru a investiga percepția corectitudinii. Datele colectate arată că rezultatul pozitiv al selecției (respectiv, acceptarea pe post) este cel mai puternic determinant al percepției corectitudinii selecției. Violarea unei reguli care produce un rezultat pozitiv nu a fost considerată ca fiind incorectă. În schimb, violarea unei reguli ce are drept consecință un rezultat negativ a dus la o percepție de incorectitudine a procesului de selecție. Altfel spus, un
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
percepția corectitudinii. Datele colectate arată că rezultatul pozitiv al selecției (respectiv, acceptarea pe post) este cel mai puternic determinant al percepției corectitudinii selecției. Violarea unei reguli care produce un rezultat pozitiv nu a fost considerată ca fiind incorectă. În schimb, violarea unei reguli ce are drept consecință un rezultat negativ a dus la o percepție de incorectitudine a procesului de selecție. Altfel spus, un rezultat sau un tratament care sunt favorabile candidatului sunt percepute drept corecte în timp ce un rezultat sau un
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
al grupului de lucru față de încălcarea normelor. Ca regulă generală, cu cât o normă este mai importantă pentru grup, cu atât este mai redusă toleranța membrilor față de încălcarea ei. Succesul presiunilor spre conformare poate fi asigurat de severitatea sancțiunilor asociate violării normelor de lucru (cf. McCormick și Ilgen, 1995). Severitatea sancțiunilor variază în funcție de: măsura în care cei ce aderă la normă consideră conformarea la aceasta drept element esențial pentru binele grupului. Fenomenul de restrângere a productivității în grupurile de lucru din
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nivelul stabilit ca acceptabil. vechimea angajatului în grupul de lucru și aprecierile despre persoana care a violat norma. De regulă, despre un nou venit în grupul de lucru se presupune că nu știe care sunt normele importante pentru funcționarea acestuia, violarea normei fiind tolerată sau aplicându-se sancțiuni minime (e.g. avertisment, mustrare). Se pare de asemenea, că indivizii care au câștigat de-a lungul timpului respectul și încrederea grupului pot beneficia de privilegiul de a încălca uneori normele, fără a fi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
susține că pe măsură ce câștigă acceptarea, respectul și încrederea grupului, orice angajat poate acumula așa-numitele „credite de idiosincrasie” (engl. idiosyncratic credits) pe baza cărora persoanei i se permite să violeze norma, fără a fi rejectată sau măcar sancționată. Cu fiecare violare a normelor, în funcție și de gravitatea conduitei deviante, acest fond de creditare se epuizează. Când creditele sunt consumate, persoana trebuie să facă ceva pentru a mai merita susținerea grupului. Forțele orientate în direcția ralierii la un sistem împărtășit de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
reguli, caz în care ele trebuie s) se hoț)rasc) s) respecte o anume regul)”. Și anume, supunerea fâț) de regulile 1 și 2 în anumite circumstanțe va conduce c)tre inc)lcarea regulii 4 și, foarte probabil, si la violarea regulii 3 (1962, pp. 171-173). Rescrierea regulilor în maniera urm)toare scoate la iveal) sursă dificult)ții. Acționeaz) cât mai economicos cu putinț) pentru a-ți spori capabilit)țile (regulile lui Kaplan 1și 2). Protejeaz)-te împotriva altora, acționând conform
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dorințelor rostite de Divanurile ad-hoc la 7/19 și 9/21 octombrie 1857, în „Analele Academiei Române“, Seria II, tomul XXXIV, 1911-1912; Memoriile secțiunei istorice, București, 1912, p. 793-794. a guvernului român - să ne opunem cu o voință cu totul fermă violării teritoriului țării“84. Sprijinul Franței și al Prusiei, aflate în situația de a declara război Austriei, izolarea Turciei și poziția critică a Monarhiei habsburgice au împiedicat realizarea planurilor Puterilor garante ce vedeau în Conferința ambasadorilor de la Paris un bun prilej
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
odinioară sunt departe; de-acum, oamenii trebuie să ducă o viață mai curată; lumea a îmbătrânit și devastările barbarilor arată că sfârșitul ei e aproape. Folosirea modelelor clasice e foarte limitată; apare și câte-o reminiscență din Prudențiu. Întâlnim și violări ale legilor metrice; rima este folosită frecvent. I-au fost atribuite lui Oriențiu și alte scrieri minore a căror autenticitate nu e totuși sigură. Bibliografie. Ediții: CSEL 16, 1, 1888 (C. Schenkl); C.A. Rapisarda, Centro di Studi sull’Antico
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
urmări sufletul mulțimii apare aici cu o pregnanță fără precedent. Niciodată în literatura română nu a fost înfățișat un spectacol mai cutremurător al psihologiei colective. În fiecare fază a răscoalei - acumularea mâniei țărănești, revărsarea ei neînfrânată, cumplita plată finală pentru violarea ordinii restabilite cu tunul -, R. știe să facă prin mii de gesturi și vorbe sensibil sufletul mulțimii, punând stăpânire pe indivizi, ca o stihie, aglutinându-le reprezentările și voințele, contopind reacțiile personale, făurind din ele o furie comună, dezlănțuită cu
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
În comunități - fie ca iobagi pe un domeniu feudal, fie ca membri ai breslelor meșteșugărești În orașe fortificate. Cineva era În siguranță În măsură În care era cuibărit Într-o comunitate, care, la rândul ei, era apărată de invazii sau violare dinafară. Podul basculant, șantul cu apă și turnul de observație sunt simbolurile arhitectonice ale sensului european al spațiului. Ideea unui individ singur autosuficient, hoinărind liber de-a-lungul unei frontiere fără sfârșit, nu Înseamnă mare lucru pentru europeni chiar și astăzi. Succesul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care s-a dezvoltat treptat În Evului Mediu târziu și a avansat mai rapid În timpul Reformei și În perioada următoare. Filosoful politic francez Jean Bodin a Început să argumenteze că proprietatea comună nu este naturală, fiind, În același timp, o violare a legii divine. Comunitatea lui Platon, care adoră proprietatea comunală, scrie Bodin, este „Împotriva legilor lui Dumnezeu și ale naturii, detestând nu numai incestul, adulterul și omorurile inevitabile, dacă toate femeile ar fi comune, dar care ne interzic În mod
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1989. În 1993, ONU a Înființat postul de Înalt Comisar pentru Drepturile Omului 15. Odată ratificate, toate aceste convenții dețin puterea unei legi internaționale. Atât statele membre, cât și fiecare cetățean al fiecărei țări pot fi făcuți răspunzători pentru orice violare a garanțiilor statutare conținute În tratate. Statele-națiune pierd controlul absolut În chestiuni privitoare la tratamentul cetățenilor săi, supunându-se unei autorități superioare. Din nefericire, mecanismele de constrângere sunt slabe. Deoarece ONU nu are o putere de constrângere independentă, trebuie să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
chestiuni privitoare la tratamentul cetățenilor săi, supunându-se unei autorități superioare. Din nefericire, mecanismele de constrângere sunt slabe. Deoarece ONU nu are o putere de constrângere independentă, trebuie să depindă de acorduri interguvernamentale pentru impunerea de sancțiuni În cazuri de violare a drepturilor omului. ONU nu poate să acționeze fără acordul Consiliului de Securitate. Adeseori, statele membre jonglează cu interese strategice și agende care intră În contradicție, șovăind să impună sancțiuni dure, chiar În cazuri de violări serioase ale drepturilor omului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sancțiuni În cazuri de violare a drepturilor omului. ONU nu poate să acționeze fără acordul Consiliului de Securitate. Adeseori, statele membre jonglează cu interese strategice și agende care intră În contradicție, șovăind să impună sancțiuni dure, chiar În cazuri de violări serioase ale drepturilor omului, incluzând genocidul. și aici e dilema. Intenția este ca drepturile universale ale omului să Înlocuiască legile statelor-națiune. Totuși, după cum arată sistemul ONU aflat În vigoare În prezent, statele-națiune rețin puterea - pe calea votului din Consiliul de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
către lumea hobbesiană a „războiului tuturor Împotriva tuturor”, pe care au sperat că au lăsat-o În urma În cenușa ultimului război mondial. Unii ar putea răspunde: „Până la urmă... nu au acționat multe dintre națiunile membre ale Uniunii Europene În posibila violare a legii internaționale, ca să nu menționăm principiile de guvernare ale Uniunii Europene, alăturându-se Statele Unite ale Americii În «coaliția internațională» din Irak?” Poate. Dar ceea ce este interesant este că diviziunea În interiorul Uniunea Europeană a făcut subiectul multor procese de conștiință după
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Statele Unite ale Americii, contrazicând argumentul american, auzit adeseori, potrivit căreia Europa lăsa Americii sarcina de a fi polițistul mondial 50. Însăși ideea ca Uniunea Europeană poate să trimită trupe În teritoriul oricărei țări membre pentru a restitui ordinea În caz de violare a Convenției Europene pentru Drepturile Omului este revoluționară. Scopul acțiunii militare nu mai este de a confisca teritoriu, de a subjuga popoare și de a acumula proprietate, ci, mai degrabă, de protejare a drepturilor universale ale omului. Leslie H. Gelb
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
hebdomadarul își fixează ca obiective unirea forțelor exilului, promovarea schimbului civilizat de opinii, evitarea divergențelor întreținute artificial și „formarea unei conștiințe naționale” capabile să creeze și să susțină mișcarea de rezistență împotriva regimului totalitar din țară. Subiecte diverse - diplomația româno-americană, violarea drepturilor omului, spionaj-contraspionaj, teroarea stalinistă, „uciderea” culturii, eșecul socialismului, procesele politice, istoria monarhiei române - sunt abordate în articole de condamnare a ideologiei comuniste și a cultului personalității, semnate de Monica Lovinescu („Note de lectură”), Dorin Tudoran („Bloc notes”), Cornel Dumitrescu
LUMEA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]
-
se află de mult timp împreună, în aceeași clasă, situația este aceeași? Joseph DeVito (1988) distinge trei tipuri majore de încălcare a teritoriului, încălcare care nu numai că va condiționa comunicarea viitoare, dar este ea însăși un act de comunicare: violarea teritoriului (când cineva intră într-un teritoriu fără a avea permisiunea de a intra - un coleg care intră în biroul nostru fără să ne ceară voie); invazia (presupune nu doar violarea unui teritoriu, ci și producerea unor schimbări prin aceasta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
viitoare, dar este ea însăși un act de comunicare: violarea teritoriului (când cineva intră într-un teritoriu fără a avea permisiunea de a intra - un coleg care intră în biroul nostru fără să ne ceară voie); invazia (presupune nu doar violarea unui teritoriu, ci și producerea unor schimbări prin aceasta - părinții care intră în camera copilului și îi fac curat în lucruri) și contaminarea (atunci când cineva fumează într-o cameră în care se mai află și alte persoane, fără a avea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]