1,211 matches
-
cățăra, iar mișcările ei nu sunt prea rapide. Înoată bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii". În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația "Fânațele Clujului" trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale. Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs, cocoșul de munte, acvila țipătore, ciocănitoarea mare, șopârla de munte, vipera neagră, șoarecele vărgat. În fine, etajul alpin cuprinde plaiurile Neteda și Scânteia, cu pajiști înierbate cu țepoșică, păiușul roșu, și iarba mieilor, printre care crește afinul, jnepenul și mușchiul de turbă. Aici doar ursul se încumete să ajungă vara, când
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
hipposideros"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Teritoriul de vânătoare al unui dihor poate ajunge la 2 km². Dihorul a fost alungat din multe zone în care trăia, datorită urbanizării, deșertificării și incendiilor forestiere, fiind ocrotit în majoritatea Europei. Principalii săi dușmani naturali sunt lupii, vulpile și viperele. O importantă cauză a mortalității în rândul dihorilor o prezintă și accidentele rutiere. Dihorul viețuiește, adesea, în cadrul comunităților umane, adăpostindu-se în clădiri abandonate, stoguri de paie, grajduri, șuri. Dihorul nu produce pagube în apropierea vizuinei în care trăiește. Cu toate că
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Specii faunistice protejate prin lege (sau aflate pe lista roșie a IUCN), semnalate în arealul sitului: Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Natrix natrix"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broască râioasa ("Bufo bufo"); Nevertebrate: melc
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
la nivel de ecosisteme terestre. Specii faunistice protejate prin lege (sau aflate pe lista roșie a IUCN), semnalate în arealul sitului: Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Natrix natrix"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broască râioasa ("Bufo bufo"); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
sălbatică). Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două specii de melci
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două specii de melci ("Vertigo
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
în arta plastică destul de târziu (prin secolul al XIII-lea); în arta paleocreștină, însă, Pavel este cel mai des reprezentat cu o carte sau un sul de papirus. Cu o frecvență mult mai mică este întâlnit și șarpele, amintind de vipera care l-a mușcat pe Pavel după naufragiul pe coastele insulei Malta (cf. Fap 28,1-6). În general, artiștii s-au oprit asupra particularităților vieții apostolului după convertirea sa și ușor de regăsit în scrisorile sale sau în Faptele Apostolilor
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
de fluturi au fost reconfirmate în anul 2000, ca fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile (incluzând specii rare, incluse în anexele Directivei Habitate și ale Convenției de la Berna: Testudo graeca, Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe quatorlineata, Vipera ammodytes), și cel putin 187 de specii de păsări (specii rare, incluse în anexle Directivei PĂSĂRI: Anser erythropus, Aquila clanga, Aquila pomarina, Crex crex, Hieraaetus fasciatus, Pernis apivorus, Neophron percnopterus, etc), și 40 de specii de mamifere( incluzând specii adaptate
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Worlds of If" în aprilie 1968, pag. 5-57 & mai 1968, pag. 108-158. Romanul este o parafrazare a tragediei eroului grec antic Filoctet, poveste scrisă de Sofocle: În timpul unui popas pe insula pustie Lemnos eroul Filoctet a fost mușcat de o viperă, rana lui a început să emane un miros insuportabil și la sugestia lui Odiseu acesta a rămas singur pe insulă. Cu toate acestea, în timpul asediului Troiei, a fost nevoie de arcul fermecat și de săgețile sale pe care eroul le-
Omul în labirint () [Corola-website/Science/336938_a_338267]
-
viață arboricolă. Sunt animale ovipare (se reproduc prin ouă) Toate cele șase specii care trăiesc în Europa sunt neveninoase(cu semne de intrebare fiind Hierophis viridiflavus) și sunt active ziua: le sunt șerpi supli cu coadă relativ lungă, și spre deosebire de viperă au corpul acoperit cu solzi mari. Capul este mai îngust și mai scurt ca al viperei. Au o gură largă, comisura gurii ajungând până sub ochi. În cazul speciilor veninoase, dinții cu venin sunt situați pe maxilarul superior în fundul gurii
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
Europa sunt neveninoase(cu semne de intrebare fiind Hierophis viridiflavus) și sunt active ziua: le sunt șerpi supli cu coadă relativ lungă, și spre deosebire de viperă au corpul acoperit cu solzi mari. Capul este mai îngust și mai scurt ca al viperei. Au o gură largă, comisura gurii ajungând până sub ochi. În cazul speciilor veninoase, dinții cu venin sunt situați pe maxilarul superior în fundul gurii. Năpârca se hrănește cu mamifere mici, păsări, șopârle, amfibii, pești și moluște. Unele colubride din Africa
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
răzbunare lui Nikki după ce aceasta ca ajunge adultă, apoi pleacă. Kiddo taie apoi numele Vernitei de pe o listă; numele de "O-Ren Ishii" era deja tăiat. Revenind la momentul în care Mireasa se afla în comă, o alt membră a Viperelor Mortale, Elle Driver (Daryl Hannah), cu un singur ochi, intră în camera de spital unde se afla Kiddo și-i pregătește o injecție letală, dar este întreruptă de Bill care-i dă un telefon care-i spune că vor lua
Kill Bill: Volumul 1 () [Corola-website/Science/324998_a_326327]
-
pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive ca șopârlele de munte, gușterii precum și batracienii, cum sunt salamandrele, mișună prin covoarele de frunziș mort. În unele locuri, pe versanții orientați spre soare, viețuiesc și vipere. Multe din pâraiele de munte și lacurile alpine sunt astăzi repopulate cu păstrăvi. Pe culmi trăiește capra neagră, ocrotită prin lege. Versantul nordic: Versantul sudic:
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
altele. În afară de aceasta, în rezervații se află numeroase plante rare, unele de origine sudică. Întinsele păduri din Munții Aninei adăpostesc numeroase specii de animale sălbatice cum sunt: lupi, mistreți, vulpi, căprioare, iepuri, veverițe, salamandre si altele. Abrupturile calcaroase golașe adăpostesc vipere cu corn, iar în ape se află păstrăvi. În peșteri întâlnim specii de animale mici nepericuloase pentru om, precum și urme de fosile ale animalelor care au trăit demult, cum ar fi ursul de peșteră, hiena de peșteră și altele. În
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
mamifere, reptile, amfibieni și pești și semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"). Printre elementele floristice semnalate în arealul sitului (alături de clopoțelul de munte) vegetează câteva specii vegetale rare (unele protejate la
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
reptile, amfibieni și pești și semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"). Printre elementele floristice semnalate în arealul sitului (alături de clopoțelul de munte) vegetează câteva specii vegetale rare (unele protejate la nivel
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
adesea folosită ca decor de desfășurare a filmărilor pentru mai multe producții cinematografice de capă și spadă. A reprezentat diferite castele franțuzești și englezești, locuri istorice și fortificații. Cetatea Hotinului a fost locul de filmare al multor filme rusești celebre: "Vipera" (1965), "Zakhar Berkut" (1971), "Săgeata lui Robin Hood" (1976), "D'Artagnan și cei trei muschetari" (1978), "Balada despre Viteazul Ivanhoe" (1983), "Săgeata neagră" (1985) și "Cetatea veche" . Recent, aici s-au turnat secvențe din filmul rus "Taras Bulba" (2009), bazat
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
Agaricus phalloides în 1821), din familia Amanitaceae și genul Amanita este împreună cu gemenele ei albe "Amanita verna" și "Amanita virosa" precum "Cortinarius orellanus" si "Cortinarius rubellus" una din cele mai otrăvitoare ciuperci cunoscute. Această specie este numită în popor buretele viperei. El coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie mai ales în păduri foioase (stejar, fag, mesteacăn), mai rar în cele de
Buretele viperei () [Corola-website/Science/335130_a_336459]
-
1977 substanța este produsă artificial. De asemenea se trateazä cu preparatul "Sibilin", în lipsă de acesta cu "penicilinä G". Dacă tratamentul ar fi fost zadarnic, speranța unei persoane infectate rămâne doar în transplantația unui ficat. Toate trei speciile ale buretelui viperei sunt responsabile pentru aproximativ 90 la sută din decesele cauzate prin intoxicații cu ciuperci. La începutul secolului al XX-lea aproape fiecare otrăvire cu acest burete a dus la moarte. În zilele de astăzi proporția de intoxicații fatale a fost
Buretele viperei () [Corola-website/Science/335130_a_336459]