11,417 matches
-
iluzie voită sau ignară și reprezentată prin expresii ca "navigare" (care este banala apăsare pe butoane declanșând programe cât se poate de reale), sau "vizitare" de "cafenele virtuale", "cărți" și "biblioteci virtuale" (cf. de exemplu Anis 1998, 266) sau "călătorii virtuale" și chiar "virtual sex" (cf. N. Deuel, în Herring ed. 1996, 129) și "magazine virtuale"", se face "comerț electronic" sau "virtual" etc. Atâtea cuvinte care mă trimit tot la o limbă de lemn, dar sui generis, cu efect manipulator de
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
ignară și reprezentată prin expresii ca "navigare" (care este banala apăsare pe butoane declanșând programe cât se poate de reale), sau "vizitare" de "cafenele virtuale", "cărți" și "biblioteci virtuale" (cf. de exemplu Anis 1998, 266) sau "călătorii virtuale" și chiar "virtual sex" (cf. N. Deuel, în Herring ed. 1996, 129) și "magazine virtuale"", se face "comerț electronic" sau "virtual" etc. Atâtea cuvinte care mă trimit tot la o limbă de lemn, dar sui generis, cu efect manipulator de care puțini își
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
butoane declanșând programe cât se poate de reale), sau "vizitare" de "cafenele virtuale", "cărți" și "biblioteci virtuale" (cf. de exemplu Anis 1998, 266) sau "călătorii virtuale" și chiar "virtual sex" (cf. N. Deuel, în Herring ed. 1996, 129) și "magazine virtuale"", se face "comerț electronic" sau "virtual" etc. Atâtea cuvinte care mă trimit tot la o limbă de lemn, dar sui generis, cu efect manipulator de care puțini își dau seama, deși în fond, când achită nota de plată emisă de
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
de reale), sau "vizitare" de "cafenele virtuale", "cărți" și "biblioteci virtuale" (cf. de exemplu Anis 1998, 266) sau "călătorii virtuale" și chiar "virtual sex" (cf. N. Deuel, în Herring ed. 1996, 129) și "magazine virtuale"", se face "comerț electronic" sau "virtual" etc. Atâtea cuvinte care mă trimit tot la o limbă de lemn, dar sui generis, cu efect manipulator de care puțini își dau seama, deși în fond, când achită nota de plată emisă de aceste "magazine virtuale", facturile sunt cât
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
comerț electronic" sau "virtual" etc. Atâtea cuvinte care mă trimit tot la o limbă de lemn, dar sui generis, cu efect manipulator de care puțini își dau seama, deși în fond, când achită nota de plată emisă de aceste "magazine virtuale", facturile sunt cât se poate de concrete și ies din visul "virtual" (încă mai periculos este acest vis, decât cumpărarea "pe nimic", "pe gratis", "doar cu prețul unui apel telefonic" a obiectelor expuse pe ecranul televizorului). Efectul aproape halucinogen al
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
o limbă de lemn, dar sui generis, cu efect manipulator de care puțini își dau seama, deși în fond, când achită nota de plată emisă de aceste "magazine virtuale", facturile sunt cât se poate de concrete și ies din visul "virtual" (încă mai periculos este acest vis, decât cumpărarea "pe nimic", "pe gratis", "doar cu prețul unui apel telefonic" a obiectelor expuse pe ecranul televizorului). Efectul aproape halucinogen al acestei trăiri în spațiile zise "virtuale" din C, de pe "sticla" lui, poate
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
de concrete și ies din visul "virtual" (încă mai periculos este acest vis, decât cumpărarea "pe nimic", "pe gratis", "doar cu prețul unui apel telefonic" a obiectelor expuse pe ecranul televizorului). Efectul aproape halucinogen al acestei trăiri în spațiile zise "virtuale" din C, de pe "sticla" lui, poate fi chiar devastator asupra psihicului unor adolescenți atrași treptat de mirajul unui "mediu" (mijloc de comunicare) devenit un drog. "Umanizarea" C, pe care am preconizat-o, ca necesară abordare a C de către tehnicieni, spre
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
drog. "Umanizarea" C, pe care am preconizat-o, ca necesară abordare a C de către tehnicieni, spre a-i avea în vedere finalitatea lui ca unealtă a beneficiarului-om, este altceva decât această falsă umanizare, prin care C devine o ființă virtuală, un partener uman cu care utilizatorul se însingurează într-o zisă lume "virtuală". Observăm că în unele țări - sau mai degrabă în grupuri de cercetători sau prin câteva persoane - a început să se manifeste înțelegerea necesității unei perspective umaniste în
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
de către tehnicieni, spre a-i avea în vedere finalitatea lui ca unealtă a beneficiarului-om, este altceva decât această falsă umanizare, prin care C devine o ființă virtuală, un partener uman cu care utilizatorul se însingurează într-o zisă lume "virtuală". Observăm că în unele țări - sau mai degrabă în grupuri de cercetători sau prin câteva persoane - a început să se manifeste înțelegerea necesității unei perspective umaniste în domeniul C. Dar există încă numeroase dovezi că abordarea menționată nu este nici
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
și complicate, ale site-urilor din Internet) vorbesc de "presă autohtonă" (AnaLize, nr. 3, 1998); "Un Bill Clinton autohton?" (Monitorul de Cluj, 12.01.1999); "Telenovelă cu iz autohton" (Timpolis 589, 1999); "un Don Quijote și un Sancho Panza autohtoni" (Lumi virtuale, nr. 10, 2000); "compatibilizarea curriculumului universitar autohton cu reperele europene"; "o carte de vizită a teatrului autohton"; "SF-ul autohton"; unele asocieri cu noțiuni la modă și cu neologismele corespunzătoare, măi
Autohton by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16452_a_17777]
-
Cristian Teodorescu Competiția din PDSR pentru tot felul de funcții pare a fi un virtual focar de neînțelegeri în partidul de guvernămînt. Luptele care se dau pentru prefecturi dovedesc că, în județe, membrii cu pretenții din PDSR n-au înțeles mare lucru din spectacolul pe care l-au dat partidele fostei coaliții. Aceste lupte interne
Maturitatea la partide by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16497_a_17822]
-
ale acestei vremi agitate, inși condamnați pe vecie să se simtă înstrăinați și neîntregi. Iată, însă, că acest secol se încheie în plină ascensiune a unui fenomen care promite să elimine din dicționare concepte precum exil sau dezrădăcinare: Internetul. Lumea virtuală a World Wide Web-ului e o lume fără granițe, fără cetățenii și pașapoarte. Dacă aceasta este lumea în care vor trăi oamenii secolelor următoare, ce mai poate să însemne dezrădăcinarea care o tulbura pe Hannah Arendt cu doar cîteva
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
dotcom" au dispărut deja la fel de fulminant; programele de poștă electronică s-au dovedit a avea și dezavantaje (bombardamentele cu mesaje comerciale sau chiar pornografice, ca să nu mă refer la ușurința cu care un mesaj personal poate deveni public); mirajul călătoriilor virtuale în diverse mall-uri a pierit și el, odată cu intensificarea fraudelor de credit card. Cu toate acestea, Internetul nu a dispărut, cum mă anunța deunăzi un amic căruia îi displac profund tehnologiile de ultimă oră. Dimpotrivă, fenomenul a atins o
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
determină să fiu inconsecventă, capricioasă, neatentă. În fine, poate cel mai important aspect al mediului electronic este orientarea sa temporală către un prezent al efemerului, al licăririi de pe ecran, trecătoare și neînsemnată în vastul imperiu al atîtor alte ecrane. Lumea virtuală către care părem a ne îndrepta, este, crede Birkert, o lume a paradoxurilor macabre: a însingurării (căci fără logică nu ne mai putem structura impresiile și experiențele și deci nu le mai putem comunica, ci doar transmite mult simplificat), dar
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
curent, la fel de abuziv, unui segment forte restrîns de manifestări, în special cele derivate din materialele, tehnicile, suporturile și tehnologiile noi. Conform acestei reprezentări, în ideea de contemporaneitate ar intra doar acele acțiuni artistice care folosesc mediile electronice, lumea informaticii, spațiile virtuale și intervențiile directe ale artistului asupra spațiului natural, social, simbolic și, la rigoare, asupra propriului său corp. Cum această limitare a contemporaneității la un singur segment al ei, și în nici un caz la cel mai autoritar, chiar dacă cel mai siptomatic
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
cheie ficțională. Pe această plajă enormă de materiale, suporturi, tehnici și medii, contemporaneitatea rămîne o problemă de atitudine, de înțelegere și de viziune; în mod paradoxal o gîndire conformistă și mimetică poate eșua în semănătorism chiar dacă se exercită pe cîmpii virtuale și lucrează cu instrumente electronice, după cum cărbunele, dalta sau lutul pot construi, împinse de o gîndire dinamică și de o înteligență suplă, forme exponențiale pentru cea mai vie contemporaneitate. în această perspectivă, cele trei artiste care expun acum la Muzeul
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
la persoana I nu este liniar, planurile temporale intersectîndu-se frecvent; flash back-urile sînt necesare pentru ca Alberto și, odată cu el, cititorul, să înțeleagă reacții, evenimente cîndva petrecute. Palierele se juxtapun întrucît relatarea, cu inserțiuni de dialog, este întreruptă de scrisori adresate virtual mamei, de frînturi din poeziile ei dedicate sau notații de jurnal. Interesul nu rezidă însă atît în factologic, cît în puterea de a sugera percepții vagi, abisuri psihologice, nebunia (în momentele de întrerupere a canalelor de comunicare cu ființele cele
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
are tendința să îngrașe..." (EZ 3325, 2003, 17). Mijlocul de transmisiune audio-vizual este exprimat preferențial tot cu pe, în limbajul familiar: a da pe post, a da pe sticlă. Tot mai clară este și opțiune pentru pe în contextul spațiului virtual; am mai scris, acum cîțiva ani, despre o concurență a prepozițiilor în sintagmele folosite pentru referirea la Internet și la formele sale de organizare: forum, chat, site etc. Între timp, tendința uzului s-a precizat: aproape toată lumea folosește prepoziția pe
"Pe" familiar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11955_a_13280]
-
al ritmului vital: "mușuroaie abia luminate pe dealuri casele se-nșiră// acesta este poemul care se scrie singur// singure/ truda și somnul/ îi determină ritmul". Mecanismul lăuntric al unei asemenea creații îl constituie reciclarea. Marginalizarea e repusă în drepturile sale virtuale ce pot corija și concura centrul uzat, compromis de poncifuri. Un centru împovărat de "filosofeme, de absconsități fabricate ori de felurite tendențiozități, moralizatoare, etniciste, politice etc. "Omul concret" bacovian, aparent amorf în conul de umbră în care zace, se arată
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
oniric pentru a-și începe dialogul cu cea iubită, cea trecută într-o altă lume, dar nu uitată, ci păstrată în ființa sa, a autorului, a soțului, ca o expresie a dezintegrării dintr-un prezent văduvit, într-o evadare în virtual, emițând semnale interioare, asigurându-i credibilitate, construind o punte peste timp între două tărâmuri... „... Poate visez, dar... crede-mă!”. Astfel, în cele două catrene de început, poetul întărește eul liric prin manifestarea unei dorințe nemărginite de reconstituire a unor secvențe
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
puțini au devenit scriitori. În marea lor majoritate, acești tineri au abandonat literatura, din diverse motive. Așa se face că în momentul de față memoria mea e un cimitir de talente. Aș putea scrie o istorie a literaturii române contemporane virtuale, luând în considerare toate aceste promisiuni nerealizate (dar realizabile, într-o țară mai receptivă față de propriile ei valori). Sclav al literaturii zilei timp de peste treizeci de ani, mă simt în momentul de față obosit moral. M-a descurajat și exemplul
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
adaptarea acestui termen tehnic de tot mai largă circulație publică, alte limbi romanice au recurs la fondul lexical preexistent. De fapt, cuvîntul englezesc e unul din cele (numeroase) de origine latino-romanică; sensul lui informatic, transparent, e tocmai acela de "loc virtual" din rețea, în care sunt puse la dispoziție "vizitatorilor" diferite informații. Integrarea acestui sens alături de semnificațiile mai vechi nu era deci o problemă. În franceză, substantivul site (pronunțat sit) are mai multe subsensuri: peisaj pitoresc, loc unde s-a construit
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
în arheologie, chiar dacă dicționarele noastre generale nu-i înregistrează această valoare. Pentru termenul informatic, româna pare deocamdată să prefere o formă cît mai apropiată de cea englezească, cu cîteva variații de adaptare grafică. Cele mai multe atestări apar desigur chiar în paginile virtuale ale Internetului. Aici găsim frecvent forma scrisă ca în sursa engleză, ceea ce presupune și păstrarea unei pronunții cît mai fidele. Adaptarea morfologică (în articulare și în formarea pluralului) e totală, iar statutul de împrumut recent cu grafie și pronunție străină
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
înainte să plece spre casă, îl sună un amic să-l invite în week-end la o plantare de pomi. „Nu pot să vin, că am o invitație la un grătar, dar nu există o pagină de net, unde să plantez virtual?“ Apoi, își promite să scrie, chiar în seara aia, un articol militant pe blog, despre starea gravă a pădurilor. DE AICI.
N-aveţi voi atâtea cauze câte poate românul să susţină by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19860_a_21185]
-
și dexteritate, tată! Ca să nu obosiți așteptând, dați direct la minutul 2:12. O să vedeți cum personajul își introduce mâna în cutia milei, numără pe pipăite, timp de vreun minut, după care își bagă banii-n buzunar. Detalii pe Reporter Virtual. Propun să cotizăm, de-acuma, la cutiile milei, cu multe surprize de ciungă, diverși fluturași electorali și rețete de prăjituri scrise de mână.
Cum se şmanglesc bani din cutia milei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20113_a_21438]