14,944 matches
-
ca niște constructe abstracte. Nici critică actuala n-a fost alt fel. A adăugat o perspectivă retorica sau fenomenologica, absența înainte, dovedindu-se interesată de structuri (poetice, narative etc.). Chiar și structuraliștii noștri, cei mai în măsura să-i înțeleagă virtuțile, au făcut prea puțin pentru verbalitate. În afară de M. Zamfir care a și introdus un concept nou, si anume cel de stilistica diacronica, alții n-au fost critici literări (mă refer la scoala Coteanu). Genette, Riffaterre n-au avut emuli la
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
vrea să fie o demonstrație a unei idei, care nu e nouă și care a fost enunțata de multe voci: aceea că pe lîngă martirii din închisori au existat și cei liberi, condamnați însă la o moarte lentă a tuturor virtuților lor omenești: "pe lînga mării răstigniți au mai fost micii răstigniți, cu micile lor cruci din minuscule boabe de porumb, pe care erau puși să îngenuncheze de dimineață pînă seara (...) Mării răstigniți", continuă autoarea (finalul românului) "erau bătuți, înfometați, omorîți
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
cap, care trăiește diminuat și cu sentimentul că și-a pierdut destinul de om. Iar dacă îi mai rămîne energie, caută ori să se deghizeze /.../ ori să dărîme regimul. Urmărea: șefii regimului comunist ridică la rangul de dogmă ori de virtute amorala supremă vigilenta, adică polițismul: denunțul și teroarea. Fiindcă în chip firesc regimul comunist generează reacție, revoltă, polițismul e fatal și esențial societății comuniste". Spre deosebire de oamenii adevărați, diminuați și triști, "vitali sînt în comunism numai estropiații, trîntorii și pezevenghii, ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
ne vorbi despre calitatea acestora, fenomenul respectiv ne spune un lucru esențial despre scriitura romanesca a lui Mendoza. Efectul scontat aici nu depinde de procedee afectând palierul - ca să zic așa - ămicro-stilistică, adică al cuvântului, sintagmei sau, cel mult, al propoziției. Virtuțile la acest nivel (atunci când există) sunt rareori funcționale în proza narativa. Specifice scriiturii poetice, ele centrează atenția (Jakobson dixit) asupra mesajului în sine, în sensul că îl fac vizibil; dar, prin chiar acest fapt, îl și ăopacizează, nelăsând privirea să
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
teribil al epocii", care declară de-a dreptul că el nu scrie "pentru femeile cinstite"! Ceea ce e totdeauna ceva plictisitor, orice s-ar spune și în orice epoca. Însă cu Octavianus nu era de glumit. Succes colosal, fiindcă unde-i virtute multă e și tentație multă, care atît așteaptă, o mică-mică deschidere; o slăbire cît de cît a vigilentei... Ovidiu ajunge cu succesul sau social să scrie "Despre modul cum trebuie îngrijit chipul femeilor" cu rețete de înfrumusețare versificate care și
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
datând, de asemeni, din ianuarie 1990: " scriitorul care voiam eu să fiu nu putea publică nici o pagină de literatură care să treacă peste anul 1945-46. Ar fi însemnat să mint, cu bună știință, si nu eram în stare. Nu din virtute, nu din "eroism", nu din rigoare etică excesivă! Mă aflu la vârsta când eroii de dupa furtuni îmi produc ilaritate. Pur și simplu nu puteam: mă refuză hârtia. (Ceea ce, după cum se vede, înseamnă că am incercat). Și astfel, cum cărți din
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
Dar pentru că socialismul pretinde că revoluția socială izbucnește de preferință acolo unde este mizeria mai adîncă, aceasta constatare de topografie politică se transformă într-un principiu, și atunci nu e bun socialist decît muritorul de foame, ca în călugărie, unde virtutea consista în castrația voluntară. E un socialism de neputincioși". E greu de crezut că, atît de lucid în actul analitic și atît de plastic-exact în scriitura, autorul Pravilei de morală practică și-ar fi putut schimba de-a binelea convingerile
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
Hanu Ancutei). Ion, marele român al lui Rebreanu, din 1920, este, incontestabil, actul de naștere al românului modern românesc. Și, fapt revoluționar prin importantă, desi tratînd tot despre universul țărănesc, s-a disociat de lirism, de "sentimentul datoriei", de exaltarea virtuților sufletești ale omului de la sat, înfătisîndu-l realist și obiectiv. Lovinescu (se știe din cel dintîi volum al Memoriilor sale, 1932), primind, din partea autorului cele două volume ale cărții (prima ediție a apărut în două volume), dînd tot de tematica rurală
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
criminală a ieșit, în anii '30, din conjuncția ortodoxismului cu politicul, vedem azi ce se întâmplă cu musulmanismul asiatic. Sigur că nu Teoctist singur va transforma România într-un stat fundamentalist: mai ales că de curând a descoperit, în "papamobil", virtuțile ecumenismului și pe cele ale "star-system"-ului! Dar există destule forțe care visează la îngemănarea sutanei cu sabia. Iată, unele dintre ele stau tolănite în fotoliile academice! Cel mai simplu lucru care se poate spune despre eliminarea lui H.-R
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
Mircea Mihăieș Aveam, pana prin 1996, naivitatea să cred că o persoană ajunsă an ănalte funcții de conducere ași exercita mandatul mai ales din patriotism. ămi spuneam că nesătuii iliescieni se dedau la nerușinatele lor hoții an virtutea stigmatului comunist care i-a pervertit pe vecie. Nădăjduiam că odată ănlocuiti de "ai noștri", lucrurile vor intra an normal. ai cunoșteam pe mulți dintre ei, ai văzusem lipind, pe gratis, afișe an timpul campaniilor electorale, știam că-și puseseră
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
a-i combate lui Vianu ideile, chiar deformăndu-i-le, fără a-l cîtă. Vianu ăncepe diplomatic prin a saluta la Paul Zarifopol, de curand dispărut, solidă să erudiție. "Acest om independent, afirmă Vianu, a trebuit să treacă printre noi, ducăndu-si crucea virtuților lui". După care, impresionat de simpatia cu care l-a ănconjurat Al. Rosetti pe solitarul și probul critic, schimbă brusc subiectul raportăndu-se la relația cu G. Călinescu: "Nedreptatea ne păndeste din atatea colțuri. Gestul ăndreptării ei e atat de rar
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
iudee e strict iudee: cu toata contradicția. Dar vom hazarda că rău au fost pînă azi stabilite cele două psihologii, elenă și iudee. Grecia nu stăpînește trupul și Iudeea spiritul. Iudeea stăpînește cu exces și trupul și spiritul. Aceasta e virtutea temperamentului spontan". Va scrie, în acest serial, si despre mistica iudaica, cu o înțelegere surprinzătoare la un tînăr de 21 de ani. Și tot aici a făcut o amplă referire la traducerea, în grecește, a Bibliei (Septuaginta), relevîndu-i importantă enormă
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
de decorațiuni, ci o suprapunere de sensuri ale planurilor simultane sau succesive. Interpretarea chopiniană a Elisabethei Leonskaia profita de îndelungul ei contact cu vocile polifoniei bachiene (atît de familiare lui Chopin) și considerabil, de pianistica mozartiana care este una din virtuțile stilului ei. (Să gândim clasic: stilul este omul!) Firește, la atâta detaliu rafinat poate apărea o fragmentare a panourilor arhitecturale. Dar Chopin însuși, la început de carieră, nu a construit aceste concerte "în mare". Leonskaia, împreună cu Horia Andreescu (Orchestră de
Festivalul International "Chopin" by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/17454_a_18779]
-
cinste poeții"). Artiștii și gînditorii adunați în preajma Magnificului erau încredințați de ciclitatea unor epoci saturnice, prielnice eflorescentei artelor, ca și răsplătirii pe masura a geniilor. Saturn se manifestă în chip benefic asupra societății în întregul sau, determinînd-o la gratitudine față de virtutea artei. La o generozitate elevata, capabilă a-l sustrage pe artist grijilor apăsătoare ale subzistentei. I.P. Culianu scria: "Melancolia e o formă nobilă pe care și-o asumă instinctul (conatus) omului exilat de lume, aspirația sa către patria celesta. E
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
lumea înconjurătoare și îi făcuse să umble cu capul în nori", le dădea în vileag "umbră și beznă viciilor". Și cîtuși de puțin "limpezimea și strălucirea acelor vîrtuți care îi fac pe oameni nemuritori". Așadar, Văsari asociază talentul (geniul) cu virtuțile morale, teza de care, după cum cu justețe consemnează Cristian Livescu, modernii n-au prea vrut să țină cont... Ca o încununare a teoriilor atît de numeroase și nuanțate asupra geniului, ar putea fi socotita cea a lui Marsilio Ficino, la
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
dorința la ființă. Chiar dacă cunoști modul și mișcarea care ar putea exprimă frumosul "personal", efortul acesta exprimă mai degrabă durerea de a nu fi frumos tot timpul decât satisfacția clipei în care printr-o minune și prin efort ai dobândi virtutea asta. Astfel se întâmplă că aproape totdeauna față exprimă altceva decât dorești și numai grația unei clipe izolate ți-ar putea satisface dorințele tale de "nobil" și "frumos". Acel "altceva" este "străinul" din tine și din lume. El, adversarul permanent
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
ce-i face pe ațâți neghiobi să se ăntrebe: "Ce-i fericirea?" O femeie cu mult spirit spunea: Fericirea este acolo unde o pui." - Femeia această proclama un adevăr trist, spuse Blondet. - Și moral, adaugă Finot. - Arhimoral! Fericirea, ca și virtutea, ca și răul, exprimă ceva relativ, răspunse Blondet. Astfel, la Fontaine speră că o dată cu trecerea vremii, condamnații se vor obișnui, cu poziția lor, și vor sfârși prin a se simți an infern că peștele an apă." Aici, Bixiou profita de
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
Tumageanian. Da consistentă umană și dramatism evoluției scenice ămplinite spectaculos; iar aceasta an baza unei construcții coerențe, grandios structurate, a rolului titular; subtilitățile timbrale ale glasului dau adâncime și relief uman unui personaj, unui rol ce devine credibil doar datorită virtuților artistului performer. Alte aniversări... cu tristeți, cu regrete, cu ămpărtite bucurii, a fost ăntâmpinat concertul dedicat - la Uniunea Compozitorilor, la Palatul Cantacuzino - memoriei compozitorului Anatol Vieru. Ne bucurăm că nu este uitat, că se constituie ăntr-o permanentă a vieții noastre
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
dar an absența lui nu ne-am putea da, probabil, niciodată seama. Granița este, o dovedește chiar impasul definirii ei, o efigie a separării și contiguității deopotrivă: ea marchează un sfârșit a ceva, dar acest ceva capătă consistentă tocmai an virtutea sfârșitului sau. Devenim conștienți de o limbă, o cultură, un specific național, mai cu seamă dincolo de granițele sale, astfel se explică de ce patriotismul este, adeseori, remușcarea și dorul exilaților. Chiar și pentru naționaliștii care trăiesc an interiorul granițelor, valorile propovăduite
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
Gabriela Țepeș Mai mult poate decât an oricare domeniu al cunoașterii umane, ăn cercetarea științifică respectul pentru rigoarea formulării și pentru scrupulul informației se cuvin cultivate dincolo de orice orgoliu al "descoperitorului". an virtutea unei morale consecvențe, si discursul despre cercetarea științifică ar trebui să se "contamineze" cu același spirit al acurateței și al conciziei. Aceasta ar fi, pe scurt, morală lucrării lui Gheorghe Stratan, Galileu! O, Galileu!, apărute la Editură Logos. Ea conține
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
regulă cei ce anunță ceasul unei noi paradigme. Ideea lui Kuhn este ca, ăn cercetarea științifică se ajunge la o teorie anume nu pe baza unui ansamblu de definiții și reguli cu statut incontestabil și atemporal, ci mai curand an virtutea unor exemple concrete, cu ajutorul unei serii de eșecuri și reușite. Un exemplu de problema rezolvată servește, ulterior, drept model de cercetare, iar legile pe care noi le socotim imuabile, se stabilesc deductiv, nu inductiv. Paradigmele științifice șanț, conform explicațiilor lui
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
pe Cornel Ivanciuc de maeștrii prozei sud-americane. O seminție ciudată populează paginile Cărții cuceririlor. Inițiați, făurari, visători, cavaleri ai dreptății urca în secolul XX pe o scară care se sprijină într-un alt ev. Transferul pare a le fi afectat virtuțile. Ei devin, prin istoriile scrise de autorul lor, martori ai "istoriei mari". Pe care nu o pot influența, de multe ori căzându-i chiar victima. Vasalie Ona moare după ce refuză să se înscrie în colectivă. Dispariția să capătă dimensiuni simbolice
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
iți reamintească puternic de ele. Purtîndu-ne prin eposul fondator, cel al snoavelor și basmelor, Carrière ne călăuzește, de fapt, spre literatura. Poate că aceasta este o interpretare profund egoistă, a literatului frustrat, o pledoarie pro domo. Dar cred, totuși, ca virtuțile tămăduitoare ale povestirii, bine știute și pomenite de Carrière în prefață să, sînt chemate, de data asta, să lecuiască însăși literatura. Multele povestiri din acest volum au fost strînse pe parcursul a 25 de ani. Nu reiese limpede, pentru mine, din
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
sublima (sic) dintre cărți, pe care omul nu va uita s-o ia cu sine la Judecata de apoi, spre a dovedi misterul cel mai profund și mai fatal (sic) al său, spre a proba că frumusețea, puritatea, castitatea, candoarea, virtutea, curajul, inteligență pot fi toate zădarnice și luate în derîdere. Dintr-un ăHamlet rusă, ăomul ridicolă ajunge un creștin Don Quijote, el îi cere iertare fetei pe care a jignit-o, știind că alți trecători insensibili îl vor jigni pe el
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
omagiu În pictura laică, nudul familial al lui Rembrandt, sau adus femeii în frumusețea celebrează frumusețea, complice vinovat al lui Goya, goliciunii ei. S-ar putea afirma grația, eleganța și chiar... tematica se prelungește firesc că nu se află pictor virtutea. Depinde, evident, de la scandaloasa Olimpie a lui contemporan care să nu fi interpretare și context. Manet, la operele semnate de pictat un nud de femeie... Erotismul convențional Renoir, Modigliani, Pascin, Nudul bărbătesc a fost mai ascunde sexul. Dar fiecare puțin
Nudul Omagiul frumuseţii feminine. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/87_a_82]