651 matches
-
invita să urce înaintea lui, ori cărora le ceda locul pe scaun, nu i mai zâmbeau semnificativ și nu-l mai furau cu privirea, așa cum făceau cu mai mulți ani în urmă. Acum,... Acum, cele aproape opt decenii adunate în vistieria vârstei au lăsat urme adânci în întreaga sa ființă. Cutele numeroase ce-i brăzdează obrazul, stingerea luminii din ochii săi altădată expresivi și sclipitori, curbarea tot mai accentuată a spatelui, proeminența pomeților și a oaselor mâinilor i-au scofâlcit înfățișarea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și alții de a veni” <endnote id="(416, II, p. 105)"/>. În 1842, unii moșieri moldoveni cereau Sfatului Ocârmuitor de a nu „depărta neguțitorii jidovi” de pe moșii pentru că, prin activitatea lor comercială, aceștia erau „În folosul obștesc și al haznelii [= vistieriei]” <endnote id="(536, p. 386)"/>. Tot atunci, În 1844, autoritățile locale din Transilvania Îi lăudau pe evreii „meșteșugari cinstiți, liniștiți, utili”, a căror rămânere În târguri „este spre binele comunității și corespunde omeniei și interesului public” <endnote id="(535, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că problema „ierbii dracului” nu este neapărat de actualitate ci ea este mult mai veche. Concret, unii țărani cultivau ilegal tutun după care Îl vindeau clandestin văduvind bugetul statului de importante sume de bani ce ar fi putut ajunge În vistierie. Prin dosarele Poliției Huși pe care le-am cercetat, am găsit numeroase referiri asupra acestui fenomen ce dădea mari bătăi de cap oamenilor legii de atunci. Curios, tot prefectura era prima care primea de la București și aceste sesizări ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
gen „ç” din alfabetul francez sau turc. a.ș.Ofrandele n-aveau nevoie de timbre fiscale După cum s-a putut afla anterior, Ministerul de Finanțe introdusese o altă lege a timbrului care Îi permitea să mai strângă ceva bani În vistierie pentru bunul mers al războiului. Totuși, În prima decadă a lunii octombrie a anului 1877, acesta trimisese prefecturii adresa nr.26273, document pe care prefectul Fălciului Îl anexase În copie hârtiei cu numărul 9081 ce avea să fie supusă atenției
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Four, Bow Wow Wow...) defilînd pe soundtrack și părînd destul de mîndre de sound-ul lor anacronic, e puțin probabil ca publicul tînăr să nu prindă ideea : ce cool trebuie să fi fost să fii adolescentă și să ai la dispoziție toată vistieria Franței ca să-ți satisfaci capriciile ! Dar cine e adolescenta ? în trecut am admirat-o pe Coppola pentru talentul ei de a recaptura stări poetice adolescentine, dar acum încep să cred că starea asta de desprindere, pe undeva dureroasă, pe undeva
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
încruntă. Parcă totuși poruncisem "să fie stârpiți!"... Stârpiți vor fi! strigă Mihail cu mâna pe inimă ca un jurământ. E cu omor?! Cu omor! Tâlharii să fie atârnați la porțile Cetății! poruncește crunt. Neguțătorilor să le fie înturnată paguba din vistieria domnească! Îi stârpesc!! răcnește Mihail cu însuflețire. Să-mi ia capul Măria ta, de nu i-oi stârpi! Pe toți tâlharii!... și de drumul mare, și... și de drumul mic! Ștefan zâmbește și-l mulțămește c-o bătaie pe umăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștiga mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar într-o lună să vă întoarceți! Aveți grijă să nu întârziați mai mult de o lună. Cel ce va întârzia
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
acolo și faceți neguțătorie dar într-o lună să vă întoarceți! Aveți grijă să nu întârziați mai mult de o lună. Cel ce va întârzia mai mult va plăti cu capul său!» Auzind acestea, servitorii au luat avuție multă din vistieria împăratului și s-au dus. Unul dintre ei, ca un nebun și rău ce era, n-a cumpărat lucrurile prețioase pe care le iubea împăratul și nici nu s-a întors curând, ci a cumpărat case, holde, grădini și moșii
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Ștefănești, cam 60 km, trecând Prutul spre Soroca pe Nistru. Drumurile în principat au fost consolidate cu piatră și poduri, sub domnitorul Mihail Sturdza, care făcea legătura dintre DunăreMare cu drumul Bugeacului și statele din apus, aducând mari venituri în vistieria Moldovei. Azi, în apropiere de localitatea Crasna, ne stă mărturie grăitoare monumentul istoric „Podul Doamnei”, din drumul Vasluiului, care traversa râul Bârlad. Pod ce avea o lățime de cca 10 m și lungimea de 90 m fiind dat în exploatare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Ștefănești, cam 60 km, trecând Prutul spre Soroca pe Nistru. Drumurile în principat au fost consolidate cu piatră și poduri, sub domnitorul Mihail Sturdza, care făcea legătura dintre DunăreMare cu drumul Bugeacului și statele din apus, aducând mari venituri în vistieria Moldovei. Azi, în apropiere de localitatea Crasna, ne stă mărturie grăitoare monumentul istoric „Podul Doamnei”, din drumul Vasluiului, care traversa râul Bârlad. Pod ce avea o lățime de cca 10 m și lungimea de 90 m fiind dat în exploatare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
oază pe drept cuvânt numită de George Călinescu Florența României. BELDICENII I La 26 octomvrie 1844 (an însemnat pentru literatura română) se naște la PreuteștiSuceava cel ce va fi comisarul de poliție, profesorul, arheologul și literatul Neculai Beldiceanu. În 1845 Vistieria Moldovei înscria în satul Preuteștii Beldiceanului (moșia Preutești avea pe atunci două trupuri: Preuteștii Beldiceanului și Preuteștii Brăescului) pe tatăl pruncului, vornicul Beldiceanu (tot un Neculai). Vornicul e totodată proprietarul moșiei Bărăști-Mârza (deosebită de Bărăști-Gani), ambele în comuna Ciumulești de pe
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Bucovina, care după 1848 ajunge tribuna revoluționarilor din principate și mai ales din Moldova, C. Negruzzi e acuzat că la 1848 a tăcut pentru că i s-au dat "ciolane în gură, și împrejurările anului 1848, pe lângă titlul de director al vistieriei, îl mai îmbrăcară cu remunerație, cu titlul de epitrop al școalelor publice..." etc.2. 1 Ibidem, I, p. 335, 339 ăScrisorile XXXI și XXXIIÎ. 2 Bucovina, 1849, nr. 23. C. Negruzzi fiind un "critic" și, pe de altă parte, potrivnic
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
obligați să plece în America, stăpîni rămînînd cămătarii. El citează studiul Der Wucher in der Bucovina scris de Platter, profesor la Universitatea din Cernăuți, unde pe baza informațiilor statistice, se pune în evidență o depopulare masivă a regiunii și pentru vistieria imperiului, o pierdere de venituri. Dar în vremurile în care ivriții și-au pus în plan alungarea tuturor netăiaților împrejur din Iu-deea - ,,străinilor” cum spunea lepra venetică Neemia - cel care își pierdea pro-prietatea datorită cămătarilor, de cele mai multe ori ajungea și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de la fiece zece vaci”. Locuind în Polonia românii se bucurau de protecția și libertățile garantate de rege dar se conduceau după legile lor străvechi care sînt cunoscute numai parțial din scrierile poloneze:1. ,,Gloaba cuvenită de la dînșii nu merge în vistieria crăiască, ci rămîne în obștea lor pentru nevoile locuitorilor.2. Judecata se făcea prin județi aleși de însăși locuitorii și care erau să le judece numai după dreptul strămoșesc român. 3. Adunările obștești menite a înlătura trebuințele de gospodărie sau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în cea mai neagră mizerie, fără familie, fără ajutor de nicăieri, în mijlocul nepăsării generale, poetul Dimitrie Bolintineanu. [anul 1872] 197 prin licitație publică (Istoria Parlamentului, pp. 206-207). Licitația a avut loc, într-adevăr, la începutul lunii mai 1872, în localul „Vistieriei“ (Ministerul de Finanțe) (v. TRC., an. X, nr. 988, 7/19 mai 1872, p. 1, care anunța că licitație s-a ținut „ieri“); monopolul a fost concesionat unui consorțiu susținut de Banca Franco-Ungară din Budapesta și de Bank of Roumania
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mihai-Vodă 215; Plumbuita 344; Radu-Vodă 73, 258; Sf. Sava 124; Văcărești 201 Metohul Episcopiei de Râmnicu Vâlcea: 121, 122, 138 ministerul: Administrației și Internelor 121; Economiei 122; Comerțului și Mediului de Afaceri 122; de Externe 123, 125, 175; de Finanțe (Vistieria) 122; Industriei și Comerțului 116; Instrucțiunii Publice și al Cultelor 66, 283; de Interne 61, 97, 125, 126, 135, 297, 300, 332, 416; Justiției 126; de Lucrări Publice 113, 203 Moara cu iaz de la Floreasca (grădina): 136, 141 Mogoșoaia (moșia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
50 de ani în momentul când soțul ei a devenit conducătorul partidului. Nimeni, nici măcar soțul și copii ei, n-ar fi bănuit în 1965 că Elena Ceaușescu va deveni savant de reputație internațională. Dar ce nu pot face puterea și vistieria statului! În 1965, Ceaușescu a preluat conducerea unei țări în plină ascensiune economică, fără datorii externe și cu un popor care avea de mâncare. În 18 ani, Ceaușescu a adus economia țării de râpă, planurile economice din 1981 și 1982
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
invalid și atunci ai acest drept, ori nu ești invalid. De ce?, de ce?, de ce? Și așa a durat ani de zile, numai că această pensioară, câștigată cu sacrificii enorme pe câmpul de luptă (nu lipsă la apel), nu se ducea la vistieria statului, ci se transforma în pensie de merit pentru foștii deținuți politici sau pentru așa-zișii ilegaliști, care, după anul 1944, au apărut ca muștele după ploaie. Domnule Ceaușescu, vă întreb, între faptele unora și ale celorlalți nu găsiți nicio
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
au îndreptat în mare parte lucrurile, iar de experiența făcută, se va profita în viitor. - S’a dovedit că evreii, ca să scape de muncă, sunt în stare să sacrifice bani, de acest lucru trebuie profitat pentru ca banii să intre în vistieria statului. - Cu toate acestea s’a dovedit că acolo unde a fost o bună încadrare, randa mentul a fost apreciabil, în viitor, deci, trebuie ca organizarea acestor detașamente să se facă pe Batalioane de lucrători evrei, bine încadrate și pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Uneori erau pomeniți concomitent câte doi vistieri, însărcinați cu perceperea impozitelor, situație care își găsea o dublă explicație: alături de noul vistier își păstra titlul și cel vechi; noul demnitar deținea rangul de al doilea vistier, un al doilea vistierdiacul de vistierie Aavram fiind atestat încă din anul 1490 (N. Stoicescu, op. cit. p. 226). Sameșii... și alți amploaiați În fiecare ținut exista câte un sameș numit de vistiernicul țării, cu atribuții fiscale. În hrisovul dat de Alex. Constantin Moruzi la 1804 se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vistiernicul țării, cu atribuții fiscale. În hrisovul dat de Alex. Constantin Moruzi la 1804 se pomenește și despre sameși: „Și ca să rămână întru cea desăvârșită statornicie punerea la cale ce s-au făcut ca sameșii ținuturilor să fie orânduiți de către vistierie..." ceea ce înseamnă că slujitorul și funcția existau de mai multă vreme, dar de acum numirea și activitatea lui aparțineau de dregătoria Visteria țării. În același hrisov mai scrie: „Cum și sameșii ținuturilor, care spre oprirea asupritoarelor chipuri, s-au socotit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai multă vreme, dar de acum numirea și activitatea lui aparțineau de dregătoria Visteria țării. În același hrisov mai scrie: „Cum și sameșii ținuturilor, care spre oprirea asupritoarelor chipuri, s-au socotit și s-au hotărât să se orânduiască de către vistierie." Se subînțelege că slujitorul fusese până atunci funcționarul ispravnicilor de ținut, un asupritor al locuitorilor iar trecerea lui în subordinea visteriei va conduce la încetarea abuzurilor fiscale. Atribuțiile sameșului sunt cuprinse în porunca Divanului Domnesc dată cu ocazia instalării paharnicului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o denumire generică: gloabe (Nicolae Grigoraș: Principalele amenzi din Moldova în timpul orânduirii feudale - secolele al XIV-leaal XVIII-lea, 1969, p. 150-176). Încă din prima jumătate a secolului al XV-lea, o altă categorie de obligații ale populației față de domn și vistierie erau așa-numitele prestații, slujbe, servicii, munci sau robote. Ceea ce trebuie subliniat, lucru pe care îl fac majoritatea istoricilor, este aceea că în vremea lui Ștefan cel Mare au fost acordate puține scutiri de dări, cele constatate referindu-se mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unui recensământ care se făcea asupra populației satului și cuprindea pe toți sătenii cărora li se stabilea birul, dar și suma individuală a fiecărui locuitor după puterea pe care o avea. În fapt, birul fixat asupra satului era stabilit de vistierie, fără vreo regulă, o sumă globală care, spun istoricii, se „arunca" fără a se avea în vedere starea individuală a locuitorilor, ci doar interesul strângerii banilor trebuitori... scaunului. Deabia cisla, adunarea locuitorilor, trebuia să o cearnă, să o repartizeze funcție de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fiscală distinctă care, ca și mazilii, plăteau dările după starea materială, îndeplineau slujbe pentru autorități ori pe la casele marilor dregători, în schimbul cărora primeau scutiri de la unele biruri și havanele, de la Divanul domnesc, dar plăteau o dare individuală fixă, direct către vistierie, în funcție de starea și puterea economică a fiecăruia, urmare a unei învoieli intervenite (rupta). Ruptașii erau oameni străini, neamestecați cu autohtonii, dar erau supuși... Locuitori ai satelor, proveniți dintre țărani, ruptașii erau o clasă de oameni ai străinilor slobozi, care pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]