8,047 matches
-
și ușor. - Ce urare le adresați românilor, domnule profesor? Urez poporului român, la începutul lui 2011, să se revitalizeze și să fie capabil să reînnoiască, în condițiile secolului al XXI-lea, performanțele strămoșilor din timpul lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și al luptătorilor pașoptiști. Ion Longin Popescu Publicat Marți, 04 ianuarie 2011 P.S.- După un an și trei luni, dorința sa , nefastă, s-a realizat!!!! A decedat la 14 aprilie 2012!
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
avut pretenții, ci prin Tratatul de pace de la Saint-Germain, din septembrie 1919, renunța la fostul său ducat în folosul României, astfel legitimând retrocedarea teritoriului românesc. Aici apare o întrebare firească: „Suntem noi, românii, ocupanții propriului pământ, sfințit prin sânge de vitejii arcași ai lui Ștefan cel Mare?” Cine, totuși, sunt ocupanții? Or, e clar ca bună ziua că nu românii, care au stăpânit de veacuri această gură de rai. Scunde sunt informațiile și puține exponatele muzeale referitoare la perioada de administrare românească
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
Matei Basarab reprezintă o putere enormă. Țintă? Unirea tuturor românilor, emanciparea economică și intelectuală a întregului popor românesc>>.” Da, a face DACIA MARE (chiar mai mult decat România Mare...!!!) este un scop atât de sfânt pentru români, încât numai Mihai Viteazul ori Crăișorul Horia au mai putut să viseze și să-și pună visul pe firul tăișului spadei... Dar, firește, Diavolul te va umple de bale, ca măcar să te spurce, dacă nu-ți poate opri lucrarea cerească: „nebunul”, „sifiliticul„... - si asta
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași limbă ei
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > TRENULEȚUL Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului TRENULEȚUL De mult, prin deceniul șase al secolului trecut, la început de iarnă, în Piața Mihai Viteazul, în fața fostului cinematograf Republica, se amenaja Orășelul copiilor. Un brad imens, împodobit cu beteală, beculețe multicolore și pachete, domina piața, de pe locul actualei statui ecvestre a marelui domnitor, întregitor de neam și țară. Puzderia de chioșcuri - care ocupau esplanada din fața
TRENULEŢUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377124_a_378453]
-
iar amintirea cu un disconfort sufletesc pentru că familia rămâne un sine qua non al vieții: “balaurul tolănit pe șalele Retezatului/ i-a păstrat solzii de stâncă/cu siguranță mai ocrotește/ poiana cu narcise sălbatice/și toate basmele perenelor copilării/ cu viteji din rărunchii pământului/ fețe de fum ochi de negru diamante/ plaiuri sfințite de chiotele noastre/ copaci zâmbind neastâmpărului din noi/ precum chipuri de bunici îngăduitoare/ ciobani bălai cu ochi de stele/ adună flăcări din huila serii/ în mijlocul stânii pentru filonul
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
tezaurul Fonotecii de aur a Radioului și Televiziunii: Suită simfonică, Cântări străbune, Fantezie concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana - Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata Patriei, Baladă despre Tudor Vladimirescu, iar din scrierile pentru muzică de fanfară sunt: Plaiuri românești, Sârba în căruță, Hora- Marș, Opt melodii folclorice românești. Genialului compozitor Constantin Arvinte i s-au recunoscut meritele de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
ar putea să-l găsească pe împărat. Cu toate că nu vedea prea bine, i se păru că niște urme duceau spre Codrul-fără-sfârșit de la marginea împărăției păsărilor. Într-acolo se îndreptă și rățoiul cel bătrân. Nu mai era el chiar atât de viteaz cum fusese în tinerețe, dar își adună tot curajul să intre în umbra ca de noapte a copacilor falnici, crescuți cu crengile unele într-altele. Nu întâlni picior de animal și nu văzu aripă de pasăre în bezna codului acela
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
scriu versul,/ Doar eu să mi-l cânt!...”. Dincolo de aceste mărturisiri, aproape că orice alt comentariu este de prisos. Și totuși... Conferind dimensiuni cvasi-fabuloase ,,Înțelepciunii Primarului” (titlul însemnării de la pag. 62), autoarea glosează: ,,Semeț ca roua, blând precum un miel,/ Viteaz ca fulgul alb de porumbel,/ Înconjurat de fluturi,/ Iubit de oameni, pe rânduri (n.n. deci, nu în neorânduială),/ Ascultă tot ce ei îi spun,/ Le pune cap la cap, se-așează lângă un prun”... La polul opus al acestor versuri
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
de partea turcilor după căderea țărilor respective)... Un alt aspect politico-strategic care îl deranja la culme pe Mahomed, era încercarea continuă a lui Ștefan cel Mare de a sustrage Țară Românească de sub autoritatea Porții. Cu peste 150 ani înainte Unirii Viteazului Mihai, geniul militar al lui Ștefan încerca de fapt o unitate a țărilor române. Unitate a cărei valoare și importanța regională fuseseră subliniate chiar de sultanul Murad al doilea. Toți acești factori la care se adaugă refuzul marelui domnitor de
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
înaintarea acestuia în cariera politică. Din 2001, Oprea a ocupat mai multe funcții în care a fost numit de către premierul de atunci Adrian Nastase, în paralel, Oprea a devenit profesor și îndrumător de doctorate la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (a SRI). Din iulie anul trecut, mai mulți dintre doctoranzii lui Gabriel Oprea, cu lucrări pentru care deja se eliberase titlul de doctor, au fost acuzați de plagiat. O parte dintre ei au cerut să li se retragă titlul de
Conducerea CNATDCU a decis ca Gabriel Oprea a plagiat, iar titlul de doctor sa fie retras. Fostul vicepremier nu se da batut [Corola-blog/BlogPost/93184_a_94476]
-
Radu Stroe, Mihai Stânișoara, Romeo Raicu, dar și nepoata lui Oprea, avocata Loredana Radu, și fosta secretara a acestuia, Adela Popescu. După izbucnirea acestui scandal, Gabriel Oprea nu a mai coordonat lucrări de doctorat la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. stirileprotv.ro
Conducerea CNATDCU a decis ca Gabriel Oprea a plagiat, iar titlul de doctor sa fie retras. Fostul vicepremier nu se da batut [Corola-blog/BlogPost/93184_a_94476]
-
a facultății de „Limbi și literaturi străine” din cadrul Universității din București, colaborator al MNIR. Evenimentul va avea loc marți, 17 iunie 2014, cu începere de la orele 11.00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, et. II, sala Mihai Viteazul. Accesul specialiștilor și al publicului, precum și al reprezentanților mass-media se va face prin intrarea B a muzeului, situată în str. Poștei. Intrarea la eveniment este gratuită. Domnul prof. dr. William W. Fitzhugh este directorul Centrului de Studii Arctice al Institutului
„Conexiunile stepei: Există pietre cu reprezentări de cerbi din epoca bronzului mongol în zona pontică?” [Corola-blog/BlogPost/93246_a_94538]
-
stepei: Există pietre cu reprezentări de cerbi din epoca bronzului mongol în zona pontică?”, ce va avea loc marți, 17 iunie 2014, cu începere de la orele 11.00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, et. II, sala Mihai Viteazul, sunt următoarele: accesul specialiștilor se face pe baza invitației transmise de către muzeu; accesul reprezentanților mass-media se face exclusiv pe bază de acreditare, prin completarea formularului disponibil pe site-ulwww.mnir.ro, care va fi transmis ulterior cu datele complete, semnat în
„Conexiunile stepei: Există pietre cu reprezentări de cerbi din epoca bronzului mongol în zona pontică?” [Corola-blog/BlogPost/93246_a_94538]
-
ei, al limbii românești: „Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată,/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată.// Limba noastră-i foc ce arde/ Într-un neam, ce fără veste,/ S-a trezit din somn de moarte,/ Ca viteazul din poveste.// Limba noastră-i numai cântec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere, ce spintec/ Nouri negri, zări albastre.// Limba noastră-i graiul pâinii,/ Când de vânt se mișcă vara;/ În rostirea ei, bătrânii/ Cu sudori sfințit-au țara.//...// Limba
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
Patriei cu Divinitatea dobîndește în conștiința autorului asemenea evidență, încît identificarea istoriei României cu un fel de Biblie, cu un fel de "carte sfîntă", decurge în chip natural. Nu ne mai mirăm că principala sa scriere istorică, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, începe cu cuvintele: "Deschid sfînta carte a neamului nostru unde se află înscrise..." Cît privește definiția, statutul și întinderea acestei patrii visate, Bălcescu - spre deosebire de mulți contemporani ai săi - n-a avut vreo îndoială: România (așa o va numi mereu) e
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
literatura din documentul non-literar. Să observăm că paginile selectate de el din Miron Costin, de exemplu, aveau să se impună cu forță canonică, să fie reluate cu conștiinciozitate de analiștii ulteriori ai operei cronicarului moldovean. în monografia consacrată lui Mihai Viteazul, autorul se apropie cel mai mult de literatură. Perceperea domnitorului muntean de la finele secolului al XVI-lea drept un erou mai degrabă literar, construirea biografiei lui după o schemă aproape romanescă, mijloacele stilistice variate puse în joc - totul a făcut
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
mai mult de literatură. Perceperea domnitorului muntean de la finele secolului al XVI-lea drept un erou mai degrabă literar, construirea biografiei lui după o schemă aproape romanescă, mijloacele stilistice variate puse în joc - totul a făcut ca Românii supt Mihai-Voievod Viteazul să fie considerată drept probă a îmbinării istoriei cu literatura. Cînd este însă vorba de precizarea modelului literar ori istoric aflat la baza scrierii, lucrurile par mai puțin clare. Analiștii monografiei au invocat mijloacele retorismului romantic, vestigiile evidente ale oratoriei
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
cazul epitetelor. Definirea specificului stilistic al acestei insolite opere a rămas însă, pînă acum, incertă, iar pomenirea unui nume-sursă a fost mereu ocolită. Deși se bazează pe o impunătoare bibliografie de sorginte mai ales franceză și italiană, cartea despre Mihai Viteazul nu seamănă cu cele ale marilor istorici francezi contemporani, nici măcar cu Michelet, maestrul generației. Modelul narațiunii istorice a lui Bălcescu este, cred, mult mai vechi și ne duce la originile istoriografiei europene. Dintre toți marii istorici ai Antichității, stilul lui
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
de erou ales cârmaci e/ ce-a dus către victorii muncitorii...// Fiu curajos al strămoșeștei glii/ în care două clase și-au dat mâna/ - cum se-mpreună apa cu țărâna -/ spre-a crește rodul noii Românii.// Conduce demn poporul și viteaz!/ El vrea ce vrea poporul, și ce speră!/ E soarele stăpân în țară azi/ și-i luminează comunista eră". A doua secvență, abia a doua, e consacrată partidului, "inima mulțimii". Pe locul trei sunt patria și istoria, "lumina din adânc
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
Rodica Mitrică și Gheorghe Crăsnaru, recitator cunoscutul actor George Oancea. Condurea muzicală a aparținut ilustrului șef de orchestră Mircea Cristescu); Concertul pentru orchestră de coarde și percuție, Concertul pentru pian și orchestră, Concertul pentru flaut și orchestră, Poemul simfonic Pintea Viteazul, Sonatele nr. 1și 2 pentru pian, Cvartetele de coarde nr. 1 și 2, Invențiuni pentru cvartet de suflători și percuție. Remarcăm deasemenea și inspiratele pagini musicale pentru filmele: Dragoste lungă, de seara, Merii sălbatici, Ion Țuculescu, Valea Arieșului, Vifornița, Pintea
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
stângaci joc verbal între prenumele eroicei victime și verb) un braț hain; fiind vorba de un semn "de la război", cititorul întârzie să fie zguduit. "Pe-un mal străin" - deci oastea lui Fulger ieșise dintre propriile hotare, era în ofensivă! - un viteaz cade cu fața la dușman, indiferent dacă brațul ce-l doboară este hain sau nu. Toată strădania lui Coșbuc vizează transmiterea nesfârșitei dureri a părinților și poporului adunat la îngropăciune: și popi, șirag, cădelnițând Ceteau ectenii de comând - și clopote, și plâns
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
Căci nu-i nimic mai sfînt / Ca ura - strajă vieții pe pămînt", îndemna Eugen Frunză. Iubirea și ura sînt sudate, ca fețe ale aceleiași medalii. Vom găsi expresia acestei îngemănări în Imnul tinereții legionare, semnat de Radu Gyr: Pentru cei viteji zidim altare / Și-avem doar gloanțe pentru trădători!". Ura față de dușman întețește iubirea față de cei ce împărtășesc aceeași credință cu tine (și invers) și în versurile comuniștilor, precum în Lazăr de la Rusca: "crește ura în popor / în tot omul muncitor
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
Ștefan Cazimir "Ornitorincul, într-o zi de mai, S-a întîlnit cu morsa în tramvai. Pe-atunci în Congo, îmi aduc aminte, Era Mihai Viteazul președinte." e la jum|tatea lunii mai încoace, lumea ozeniștilor e în sărbătoare: Vaticanul a recunoscut existența extratereștrilor! Emisiunile TV celebrează generos evenimentul, specialiștii domeniului se întrec în comentarii entuziaste, se îmbrățișează și se felicită între ei cu o vervă
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
programelor, a coregrafiilor tematice ale show-urilor și în vigoarea mișcărilor corporale insuflate de șefii de muzică. Ca noutate în arta militară și în creșterea intensității spectaculozității spectacolului au fost exercițiile demonstrative ale Drill Team-ului Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul” (instructor Dan Enache), un moment superlativ al concentrării, coordonării mișcărilor, a rezistenței psihice și fizice și a măiestriei coregrafice, pentru care militarii subunității au obținut, în străinătate, diplome pentru „profesionalism și aptitudini excepționale”. Totodată, între demonstrațiile instrumentiștilor militari, managerul festivalului
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]