578 matches
-
face parte din obiceiurile locale, însoțind mesele de zi cu zi în urcioare ori în pahare cu sau fără picior, foarte rar decorate. În schimb, în Alsace, Bourgogne sau Mâconnais, recipientele pentru vin sunt decorate artistic și predomină în locuințele viticultorilor. În țările viticole, arhitectua castelelor din secolul al XVII-lea sau a caselor simple din piatră, locuite de umilii "lucrători la vie" exprimă caracterul sedentar și durabil al activităților agricole. Locuința viticolă e aproape de pământ. Piatra este folosită ca material
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
simple din piatră, locuite de umilii "lucrători la vie" exprimă caracterul sedentar și durabil al activităților agricole. Locuința viticolă e aproape de pământ. Piatra este folosită ca material de construcție de bază al așezării. Adesea, intrarea cu boltă largă a casei viticultorilor reprezintă ornamentul principal al fațadei. Oricare ar fi natura edificiului, din lemn si piatră sau zidărie, pivnița este mereu concepută la fel peste tot: o construcție masivă, extinsă, din piatră naturală. Struguri și vrejuri ornează adesea ușile, grinzile, ba chiar
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Franța, arhitectura casei viticulorului este determinată de relațiile diverse care există între practicile legate de muncă și necesitățile economice. Desigur, această formă se modifică de la o regiune la alta, ba chiar în funcție de gradul de înstărire și de poziția socială a viticultorului, însă întotdeauna se deosebește net de casele tărănești și de alte tipuri de locuințe rurale. Pivnița, care constituie în mare parte fundamentul în sine al întregului edificiu, nu numai că determină aspectul locuinței viticultorului, ci este și o dovadă a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
înstărire și de poziția socială a viticultorului, însă întotdeauna se deosebește net de casele tărănești și de alte tipuri de locuințe rurale. Pivnița, care constituie în mare parte fundamentul în sine al întregului edificiu, nu numai că determină aspectul locuinței viticultorului, ci este și o dovadă a stării acestuia, grație decorațiunilor inspirate de cele ale clădirilor urbane, ba chiar grație locului și importanței pe care o ocupă în casă154. În Alsace, de exemplu, pivnița ocupă tot parterul casei de locuit, a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a fost construit și inițialele proprietarilor. Aceste case alsaciene, cu frontoane sau fațade care dau înspre stradă, sunt dispuse adunat în sate fortificate cu străzi abrupte 155. La fel este și în cazul podgoriei elvețiene din cantonul Vaud, unde casele viticultorilor sunt aproape peste tot adunate una lângă cealaltă. Fiind înguste și înalte, vârful lor este de regulă paralel cu strada, iar acoperișul este înălțat de o boltă prevăzută cu un arc cu pârghie pentru a ridica până la acoperiș vrejurile și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
largă, în casă se regăsește și teascul, cu plafonul său format din grinzi groase, învecinându-se cu pivnița boltită. Dacă e îngustă și înaltă, pivnița este îngropată în panta ascunsă în spatele teascului. Însă odinioară, via nu reprezenta singura resursă a viticultorului din Vaud. Acesta deținea de multe ori un domeniu agricol pe munte și creștea vite, adăpostite uneori în dependințe. Lucrurile stau diferit în alte țări europene. Astfel, în Austria, Moravia, Slovacia, Ungaria sau România, vinul este păstrat în pivnițe independente
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
special în secolul al XVIII-lea și al XIX-lea de către marea burghezie prosperă și dornică să părăsească anonimatul orașelor pentru a juca un rol vizibil în provincie (regiunea Médoc este exemplul tipic). Mai mult decât o comunitate de drept, viticultorii formează o comunitate de sărbătoare. Serbările vinului stau mărturie spiritului festiv al acestei comunități. Festivitățile reunesc adesea obiceiurile transmise prin tradiția păgână și consacrate apoi de către creștinism. Sărbătoarea, procesiunea, ceremonia, prezența lui Bachus, în calitate de zeu roman al vinului sau de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
roman al vinului sau de legionar creștin martirizat pentru credința sa157, toate sunt manifestări populare care au asociat mereu mitologia și crezul creștin. Această simbolică păgâno-creștină, de origine mediteraneană, este uneori reluată în sărbătorile vinului din țările Lumii Noi. Sărbătoarea Viticultorilor din Vevey, cea mai importantă și celebră din Cele Două Lumi, este un bun exemplu al acestui sincretism religios. Este atestată din 1647 în Vevey și continuă tradiția Ghildei medievale 158 a viticultorilor, devenită astăzi Asociația Viticultorilor. În 1647, la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sărbătorile vinului din țările Lumii Noi. Sărbătoarea Viticultorilor din Vevey, cea mai importantă și celebră din Cele Două Lumi, este un bun exemplu al acestui sincretism religios. Este atestată din 1647 în Vevey și continuă tradiția Ghildei medievale 158 a viticultorilor, devenită astăzi Asociația Viticultorilor. În 1647, la Vevey exista o societate laică numită Abația pentru Agricultură sau Abația din Saint-Urbain, al cărei scop era să se ocupe de dezvoltarea culturii viei și de lucrătorul care îi dedica propriile eforturi și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Lumii Noi. Sărbătoarea Viticultorilor din Vevey, cea mai importantă și celebră din Cele Două Lumi, este un bun exemplu al acestui sincretism religios. Este atestată din 1647 în Vevey și continuă tradiția Ghildei medievale 158 a viticultorilor, devenită astăzi Asociația Viticultorilor. În 1647, la Vevey exista o societate laică numită Abația pentru Agricultură sau Abația din Saint-Urbain, al cărei scop era să se ocupe de dezvoltarea culturii viei și de lucrătorul care îi dedica propriile eforturi și îngrijiri. Deviza "abației" din
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
scop era să se ocupe de dezvoltarea culturii viei și de lucrătorul care îi dedica propriile eforturi și îngrijiri. Deviza "abației" din Vevey era Ora et labora ("Roagă-te și lucrează"), maximă nobilă care figurează și astăzi pe emblema Asociației Viticultorilor. În 1741 s-a decis că "bravada" (odinioară numită "plimbare", mai târziu desemnată sub numele de "paradă"), cortegiul vesel format din edilii și personalitățile orașului, urmați de viticultori și viticultoare care cântau și dansau sub egida lui Bachus, nu se
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
-te și lucrează"), maximă nobilă care figurează și astăzi pe emblema Asociației Viticultorilor. În 1741 s-a decis că "bravada" (odinioară numită "plimbare", mai târziu desemnată sub numele de "paradă"), cortegiul vesel format din edilii și personalitățile orașului, urmați de viticultori și viticultoare care cântau și dansau sub egida lui Bachus, nu se va mai organiza decât o dată la trei ani, ocazie cu care Asociația ar începe să ofere diplome, medalii și prime viticultorilor merituoși. Acești viticultori sunt de fapt grupați
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
din edilii și personalitățile orașului, urmați de viticultori și viticultoare care cântau și dansau sub egida lui Bachus, nu se va mai organiza decât o dată la trei ani, ocazie cu care Asociația ar începe să ofere diplome, medalii și prime viticultorilor merituoși. Acești viticultori sunt de fapt grupați în trei categorii: "viticultorii-arendași", "șefii culturilor" (cu tot cu echipele lor) și "viticultorii-exploatatori"159, categoria "viticultorilor-arendași" fiind de departe cea mai importantă. Este deci vorba despre un veritabil concurs, întrucât experții delegați de Asociație parcurg
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
personalitățile orașului, urmați de viticultori și viticultoare care cântau și dansau sub egida lui Bachus, nu se va mai organiza decât o dată la trei ani, ocazie cu care Asociația ar începe să ofere diplome, medalii și prime viticultorilor merituoși. Acești viticultori sunt de fapt grupați în trei categorii: "viticultorii-arendași", "șefii culturilor" (cu tot cu echipele lor) și "viticultorii-exploatatori"159, categoria "viticultorilor-arendași" fiind de departe cea mai importantă. Este deci vorba despre un veritabil concurs, întrucât experții delegați de Asociație parcurg de trei ori
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
un veritabil concurs, întrucât experții delegați de Asociație parcurg de trei ori pe an viile supuse controlului de către proprietarii lor și dau note diferitelor lucrări sezoniere: tăiatul, întreținerea solului, îngrijirea butucilor, tratamentul împotriva bolilor și paraziților, aspectul recoltei etc. Sărbătoarea Viticultorilor este într-o anumită măsură o laudă și o celebrare a acestei distribuții trienale a recompenselor, iar trăinicia concursului îi conferă, de fapt, autenticitate și sens Sărbătorii. Organizată, în principiu, o dată la douăzeci și cinci de ani la Vevey, aceasta nu este
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cu sărbătorile renascentiste tocmai prin fastul reprezentațiilor artistice. Asfel, cam o dată la fiecare douăzeci și cinci de ani, o întreagă regiune care se întinde de la Pully la Bex, pe tărâmul cantonului Vaud, se mobilizează pentru a sărbători cu măreție via, vinul și viticultorii, apelând în acest sens la un poet, un compozitor, un regizor, un costumier, un coregraf, la muzicieni și soliști, ba chiar la întreaga populație, pentru spectacolul de cele mai mari proporții pe care ni l-am putea imagina. Organizarea Sărbătorii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
apelând în acest sens la un poet, un compozitor, un regizor, un costumier, un coregraf, la muzicieni și soliști, ba chiar la întreaga populație, pentru spectacolul de cele mai mari proporții pe care ni l-am putea imagina. Organizarea Sărbătorii Viticultorilor este posibilă grație devotamentului a zeci de voluntari care lucrează pentru pregătirea sa timp de mai mulți ani. Figuranții trebuie chiar să plătească pentru costumele lor... fiind rambursați doar în cazul în care va exista vreun profit. Singurii salariați ai
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
soliștii etc.). Este vorba deci despre o manifestație într-adevăr deosebită, unică și fără egal, ale cărei scopuri și filozofie nu au nimic în comun cu asociațiile bahice răspândite în celelalte podgorii. De-a lungul secolului al XX-lea, Sărbătoarea Viticultorilor din Vevey a fost celebrată în 1905 (pe 4, 5, 7, 8, 10 și 11 august), 1927 (pe 1, 2, 4, 5, 8 și 9 august), 1955 (pe 1, 2, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 12, 13 și 14
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
1, 2, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 12, 13 și 14 august), 1977 (pe 30 iulie și pe 2, 5, 6, 9, 10, 12, 13 augustdiurne; pe 31 iulie și pe 3, 7, 10, 14 augustnocturne). Viitoarea Sărbătoare a Viticultorilor își va demonstra măreția în piața din Vevey pe 29 iulie, 4, 5, 10, 11, 12, 15 august 1999 dimineața, iar pe 30, 31 iulie și 6, 7, 13 august 1999 seara. Spectacole și defilări reunind peste 4000 de figuranți
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ale cărui metode de obținere tind să se apropie de cele ale produselor industriale. Astăzi, vinul necesită o tehnologie de vârf care eclipsează meșteșugul confecționării butoaielor 160. Aceasta în măsura în care avem uneori sentimentul că viticultura mondială este din ce în ce mai dominată de un "viticultor planetar", cu trimitere la "satul planetar" al lui Herbert Mac Luhan (1911-1980), din punct de vedere al comunicării, viticultor care produce un vin "normat" sub egida lui "ciberbachus"161, noul zeu al vinului. Această criză-filoxeră de la sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de vârf care eclipsează meșteșugul confecționării butoaielor 160. Aceasta în măsura în care avem uneori sentimentul că viticultura mondială este din ce în ce mai dominată de un "viticultor planetar", cu trimitere la "satul planetar" al lui Herbert Mac Luhan (1911-1980), din punct de vedere al comunicării, viticultor care produce un vin "normat" sub egida lui "ciberbachus"161, noul zeu al vinului. Această criză-filoxeră de la sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea va antrena în anumite țări europene, mai ales în sudul Franței, un capitalism agricol datorat
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ai podgoriilor care abundau în soiuri îmbelșugate de struguri aramon și carignan sau colorate, teinturier, se credeau castelani bordelezi. La sfârșitul secolului al XIX-lea și mai ales după al doilea război mondial, oenologia științifică le va veni în ajutor viticultorilor. Microbiologia vinului, studiată progresiv în lume în marile institute și instituții specilizate în oenologie (la Bordeaux sau Tours în Franțta, la Davis în California, de exemplu), a oferit viticultorului o imagine completă asupra procesului de vinificare. Tocmai aceste laboratoare științifice
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
al doilea război mondial, oenologia științifică le va veni în ajutor viticultorilor. Microbiologia vinului, studiată progresiv în lume în marile institute și instituții specilizate în oenologie (la Bordeaux sau Tours în Franțta, la Davis în California, de exemplu), a oferit viticultorului o imagine completă asupra procesului de vinificare. Tocmai aceste laboratoare științifice au făcut cunoscută, în special, fermentația malolactică, operațiune naturală pe care trebuie să știi să o controlezi pentru a asigura reușita obținerii unui vin de calitate superioară. O serie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
pre-taie, să taie mlădițele, să stropească via, ba chiar să elimine frunzele căzute în coșurile lor în timpul operațiilor de cules)162 la linii de îmbuteliere complet automatizate, trecând prin sistemele de vinifcare programate, vinul este din ce în ce mai puțin sarcina unui singur viticultor. Acest "vin de calitate controlată" (un fel de vin de calitate superioară după noua normă), elaborat riguros în laboratoare prin calcule matematice realizate pe computer, este în momentul de față produs în principal de societățile din afara lumii viticole, care și-
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de-a lungul timpului contururile unei civilizații veritabile. Tocmai acestei civilizații și celor care o mențin în viață trebuie să le aducem omagiu aici: "Țărani și artiși, robi și vizionari, amatori de distracție dar și de efort, alchimiști și contabili, viticultorii îmbină toate aceste calități, de la Potop până în zilele noastre"172. BIBLIOGRAFIE (Nu sunt citate operele care figurează deja în referințele din corpul textului, nici cele care constituie bibliografia cărților L'Histoire du vin, colecția "Que sais-je?", nr. 2676 și Le
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]