597 matches
-
un „contur” și un sens experienței ei, narratum al Baltagului. Intenția mea nu este, nici într-un caz, de a-l „moderniza” forțat, artificial, pe autorul supus reexaminării critice și interpretării propuse în cele arătate deja. „Joaca” (nu jocul) cu vocabule - „etichete” neconvingător „înnoitoare” nu mă atrage, nu mă interesează. Dar este un fapt că, dintre prozatorii noștri interbelici de primă mărime, singur Sadoveanu rămâne încă prea țintuit în imaginea unui „tradiționalist”: ceea ce este și inexact, și nedrept, în cazul operei
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
de istoria secolului al XX-lea. Brive la Gaillarde este primul oraș francez care s-a eliberat prin efort și sacrificiu pro- prii de sub ocupația nazistă în cel de al doilea război mondial. Fără îndoială, actul confirmă vechile interpretări ale vocabulei la gai- llard. Iar exponatele din Muzeul Edmond Michelet aduc dovezile concrete, documentare. Perso- nalitate complexă, șef al Rezis- tenței orașului împotriva ocupantului german, Edmond Michelet s-a de-dicat luptei intelectuale și armate pentru menținerea în stare pură a
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
rândul nostru: ce înseamnă, de fapt, un contrast? Să zicem că ar fi o opoziție între doi termeni care se pun reciproc în relief: lumina și umbra, muntele și valea, Don Quijote și Sancho Panza... La originea cuvântului se află două vocabule latine, contra (împotriva) și stare (a sta), iar amprenta celei de-a doua se păstrează până astăzi în înțelegerea curentă a noțiunii: ne reprezentăm contrastul într-un mod, cu precădere, static. În aplicare la timpul despre care vorbim, e o
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
centralizator nu are altă identitate decît cea a limbii imprimate; faptul constituie și o reacție la cosmopolitismul de expresie franceză caracteristic multora dintre curțile princiare. Începînd cu 1750 universitățile germane se străduiesc să desăvîrșească acest mic vector de unitate cenzurînd vocabulele străine, nu atît pentru a se demarca de cochetăria cosmopolită a nobilimii ci, mai cu-rînd, pentru a-l transforma într-un sinonim al ideii de naționalitate. În termenii lui Norbert Elias, limba imprimată devenind în egală măsură limbă vorbită, apărută
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a desemna aspirația la unitate sau la independență a popoarelor fără organizare de stat; forma de singular desemna apartenența legală a unei persoane față de țară; cuvîntul "naturalitate" va deveni învechit către 1835 (în sensul de "naturalul" unei națiuni, conservat în vocabula "naturalizare")240. Cît despre termenul de naționalism, relativ nou, apărut aproximativ în jurul lui 1798, la început are conotația de spirit revoluționar, pentru francezi; mai tîrziu, pe la 1836, Lamartine îi va atribui sensul de atașament patriotic, iar Proudhon îi va conferi
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de glorie. Pactul helvetic poate fi astfel interpretat ca un angajament de "co-cetățenie" mai curînd anarhistă decît aflată sub tu-telă. În ciuda abținerii masive a elvețienilor în timpul nenumăratelor lor consultări electorale, limbajul oamenilor politici ca și al presei atestă acest fapt. Vocabula cea mai plină de semnificație, din lexicul politic nu exaltă Republica sau Parlamentul, adică Statul sau casta profesioniștilor ce dețin puterea, ci se referă la Suveran, adică la poporul căruia, onorat astfel, i se împrumută maiestatea atribuită cîndva monarhilor absoluți
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cuțite, aceștia i-au arătat cerul, într-adevăr, săpăturile n-au dat la iveală nici o urmă de fier terestru în zăcămintele preistorice ale Lumii Noi52. Popoarele paleo-orientale împărtășeau după toate aparențele idei asemănătoare. Cuvântul sumerian AN. BAR, cea mai veche vocabulă pentru a desemna fierul, cuprinde semnele "cer" și "foc". E tradus în general prin "metal celest" sau "metal-stea". Timp îndelungat egiptenii n-au cunoscut decât fierul meteoritic. Aceeași 49 O analiză comparativă a iconografiei și simbolismului motivelor ornamentale, relevate pe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Cer-Pământ, lumină-întuneric, dar și bunătate-răutate, creație-distrugere etc. Meditația asupra acestor perechi de contrarii a dus, în diverse religii, la concluzii îndrăznețe privind atât condiția paradoxală a divinității cât și revalorizarea condiției umane. 8 Cuvântul a fost apropiat de evrei de vocabula E'den, "desfătări". Termenul Paradis, de origine iraniană (pairi-daeza), este mai tardiv. Imagini paralele, familiare mai cu seamă în Orientul Apropiat și-n lumea egeeană, prezintă o Mare Zeiță lângă un Arbore al Vieții și un izvor dătător de viață
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
itgnis, paleoslavul ogni4. Se poate presupune de asemenea că zeul solar deținea un loc preponderent încă din protoistorie (cf. vedicul Sâirya, grecul Helios, vechiul germ. saitil, vechiul slav solnce, toate desemnând soarele). Dar zeii solari au cunoscut o istorie destul de - Vocabula greacă theos nu se înscrie în aceeași serie. Ea derivă dintr-un radical desemnând "sufletul", "spiritul mortului"; cf. lituanianul dwe., "a respira", paleoslavul dus, "respirație", dusa, "suflet". Se poate deci presupune ca theos, "/eu", se dezvoltă plecând de la ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
epocii vedice. 65. Varuna, divinitate primordială: Devii și Asurii Imnurile nu prezintă cea mai veche formă a religiei vedice. Dyaus, zeul indo-european al cerului, dispăruse deja din cult. Numele său a ajuns, în epoca Vedelor, să însemne "Cerul" sau "ziua". Vocabula indicând personificarea sacralității uraniene a sfârșit prin a desemna un fenomen natural. Este vorba de un proces destul de frecvent în evoluția zeilor celești: ei pălesc în fața altor zeități și devin dii oțioși. Doar în măsura în care este venerat ca Zeu Suveran, reușește
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Mesopotamia și din Siria, ca și la iranienii de toate nuanțele, ai dovada că ea constituia deja fondul reflecțiilor și explicațiilor indo-iranienilor indieni" (G. Dumezil, "Ordre, fantaisie, changement", p. 140). 23 în limba clasică, termenul rta va fi înlocuit de vocabula dharma, al cărei destin grandios îl vom urmări mai târziu, în Rig Veda, dhăman și dhărman se citează de 96 și, respectiv, 54 de ori. Religia indo-europenilor. Zeii vedici a lui Varuna are un aspect "magic", totodată. Termenul măyâ este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de frigieni ca un Mister împrumutat mai târziu de către atenieni. E deci posibil ca autorul creștin să fi transpus asupra Eleusiniilor ceea ce știa despre Misterele lui Attis (zeu care, după Hyppolyt, era numit de către frigieni "spicul de grâu proaspăt"). În ce privește vocabulele Brimo și Brimos, ele sunt probabil de origine tracă. Brimo o indică mai ales pe regina morților; prin urmare, numele ei poate să se aplice lui Kore și Hekate la fel de bine ca și lui Demeter. După Kerenyi, hierofantul proclama că
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aproape pleonastice sau, dimpotrivă, contradictorii ori chiar absurde, ilogice. Dar într-o astfel de poezie "vibrația sonoră a cuvintelor transcende sensul"229. Mitul creării lumii prin cuvânt pare să fie luat în serios prin aceste texte, numai că aici, fiecare vocabulă e căutată astfel încât să sugereze destructurarea universului și nu constituirea lui. S-a vorbit adesea despre caracterul delirant al versurilor lui Ion Caraion. Într-adevăr e ușor de remarcat faptul că uneori aceste enumerații, în ingambament și chiar în anacolut
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
te respect! Dacă l-ar fi întrebat de ce utilizează „pronunția pedantă” a cuvântului filosofie (fără sonorizarea siflantei), colegul său de pagină i-ar fi răspuns (o știu de atunci!) că este în acord cu C. Noica și alții, conform cărora vocabula fusese preluată de cărturarii români direct din greacă, cu mult înainte de adoptarea fonetismului franțuzesc (filozofie). Prin urmare, cred că în epocă existau anumite limite de comunicare între literați, datorate educației, culturii, poate și unei atmosfere (special întreținute) de suspiciune și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
te respect! Dacă l-ar fi întrebat de ce utilizează „pronunția pedantă” a cuvântului filosofie (fără sonorizarea siflantei), colegul său de pagină i-ar fi răspuns (o știu de atunci!) că este în acord cu C. Noica și alții, conform cărora vocabula fusese preluată de cărturarii români direct din greacă, cu mult înainte de adoptarea fonetismului franțuzesc (filozofie). Prin urmare, cred că în epocă existau anumite limite de comunicare între literați, datorate educației, culturii, poate și unei atmosfere (special întreținute) de suspiciune și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de soprană, fără să forțeze, la o înălțime ce contrabalansează vocea sobră, de bas profund melodios, particularitatea lui Frank Zappa! Combinația aceasta, al cărei termen de comparație se găsește doar în lumea operei, alcătuiește un ansamblu - aș scrie preclasic, dacă vocabula „operă“ n-ar submina construcția frazei. Iată cum lucrează secția vocală: prima voce enunță tema; a doua reia tema, dar nu și textul; a treia voce împinge linia melodică în sus sau în jos cu un semiton măcar; a patra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
aceste cuvinte să fie culese cu un corp de literă obișnuit. În schimb, pentru numărul revistei, unu, să se folosească litere de afiș și să simuleze că acesta ar fi capul revistei. Dar luna următoare vom culege cu aceleași caractere vocabula doi ș.a.m.d., o mică mistificare, o glumă. Dar când cu primul număr și cu recomandarea lui Ion Călugăru, m-am prezentat (era în primele zile ale lunii aprilie, revista apăruse în 4) la lăptăria din Bărățeni 37, Roll
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
de "jergon" a fost întocmit în Franța în 1554, pentru ca justiția să înțeleagă ce spun inculpații. Ceva mai tîrziu, celebrul Vidoq tîlhar angajat de poliție a alcătuit un dicționar de argou pe la sfîrșitul domniei lui Napoleon, ce conține 800 de vocabule, care continuă să fie consultat și azi. În România, înregistrarea sa a început tîrziu, pe la jumătatea secolului trecut. N.T. Orășanu, în 1861, în Întemnițările mele politice, oferă o listă de termeni din limbajul deținuților de drept comun și din "jargonul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
titlul de Tribul Koi-Koi. Petre Hossu a râs, atrăgându-mi atenția asupra cuvântului românesc „coi“ și a incompatibilității lui literare. Voi fi știut eu că este echivalentul popular a ceea ce mai târziu am aflat că se cheamă „testicul“, dar oricum, vocabula îmi era tot atât de străină, că abia observația colaboratorului meu beletristic mi-a deschis ochii și mi-a clarificat-o pentru restul vieții. În general, mă frământa gândul de a scrie un roman și am mâzgălit, ca încercare, zeci și zeci
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
caracter politic; b) criteriul conținutului: pare a ridica mai puține inconveniente decât primul, în condițiile în care nu toate cuvintele folosite de un om politic aparțin vocabularului politic. Subiectul, tema vor determina caracterul politic al unui limbaj și nu natura vocabulelor utilizate. "Orice limbaj politic vehiculează un discurs politic, dar reciproca nu este valabilă"38; c) criteriul contextului: există situații în care actorii politici exprimă discursuri politice prin conținut, alteori statutul acestora conferă caracter politic unui discurs al cărui conținut nu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
categorii largi de public, limbajul publicistic este guvernat de principiul accesibilității, atât la nivel lexical, cât și la cel al construcțiilor sintactice. Eminescu utilizează, în cea mai mare parte a articolelor, un limbaj denotativ, apelând la sensurile de bază ale vocabulelor utilizate, iar acolo unde există pericolul unor ambiguități semantice, jurnalistul formulează definiții, recurge la etimologii, explicitând conceptele. Nu putem omite nici zonele de interferență între limbajul publicistic și cel artistic, vizibile la nivelul expresiei, al figurilor de stil și de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
respective sunt compuse din unități de ordin "idiomatic" ("cuvinte"), care au fost asamblate în funcție de anumite procedee fixate într-o anumită tradiție "istorică" a vorbirii și reconfigurate, ulterior, tot cu ajutorul unor asemenea procedee. Pe de altă parte, combinarea "fragmentelor comunicative" ca "vocabule" intertextuale se face ea însăși după anumite reguli, care presupun nu numai o așa-zisă "memorie a vorbirii", ci un întreg sistem de procedee localizate în planul "idiomatic" al limbajului. Din aceste motive, vorbirea nu este doar un "colaj intertextual
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unu, Editura Humanitas, București, 2002, p. 97. 26 Ibidem, p. 100. 27 Ibidem, p. 78. 28 Francis Bacon, Oeuvres, vol. II, ed. cit., p. 81; "Datae autem naturae formam, sive differentiam veram, sive natura naturantem, sive fontem emanationes (ista evim vocabula habemus, quae ad indicationem sei accedunt), invenim opus et intentio est humane scientiae". 29 Francis Bacon, Noul Organon, II, I, Editura. Academiei, București, 1957, p. 105. 30 Francis Bacon, "Despre principii și origini", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. cit., p.
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
similare seducții generate de limba cu ale cărei metafore își înălțase schelele propriului sistem de gîndire: "Cîtă filozofie implicită într-o limbă. [...] O filozofie negrăit de nuanțată și plină de sensuri se găsește în articulația, în structura, în particulele, în vocabulele, în gramatica și în sinteza oricărei limbi"55. O poveste, răspîndită chiar de Noica, situa începuturile cercetării sale asupra rostului cuvintelor limbii române undeva prin deceniul patru al secolului trecut, iar cel ce i-ar fi stîrnit preocuparea pentru "calapoadele
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
schițelor celui din urmă, Noica fără să uite vreo clipă că problema esențială a filosofiei este ființa va dezvălui existența unui sentiment românesc al ființei, dar a îndreptat cercetările sale și spre descoperirea (aș folosi aici chiar sensul arheologic al vocabulei) unui lexic filosofic specific spațiului românesc. Cum s-a mai spus, Noica venea să dea un posibil răspuns întrebării lui Mircea Vulcănescu, anume dacă și cît de mult se poate vorbi de o filosofie românească. Da, se poate, dar "în măsura în care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]