10,282 matches
-
Hristos și Sfinților Voievozi, din temelie s-au zidit, după cum se vede și-au înfrumusețat de robii lui Dumnezeu: Tănasie sin Statie Pârâianu , cu vărul său Matei Pârâianu și s-au săvârșit în zilele prea luminatului domn Grigore Dumitru Ghica Voievod și arhiepiscop Ungro-Vlahiei al acestui loc Kir Neofit, episcopul Râmnicului Severin, mai ajutorând și vecinii din prejur cu ce s-au putut, la leatul de la Adam 7333, iar de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
prejur cu ce s-au putut, la leatul de la Adam 7333, iar de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul Gheorghe zugrav ot Crăpături.” Așa ne întâmpină pisania Bisericii cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi din comuna Livezi, satul Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - ... Citește mai mult Biserica din Huma, comuna Livezi, județul Vâlcea„Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce se prăznuește cu hramul Întâmpinării lui Hristos
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Livezi, satul Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - ... Citește mai mult Biserica din Huma, comuna Livezi, județul Vâlcea„Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce se prăznuește cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi, din temelie s-au zidit, după cum se vede și-au înfrumusețat de robii lui Dumnezeu: Tănasie sin Statie Pârâianu , cu vărul său Matei Pârâianu și s-au săvârșit în zilele prea luminatului domn Grigore Dumitru Ghica Voievod și arhiepiscop Ungro-Vlahiei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Hristos și Sfinților Voievozi, din temelie s-au zidit, după cum se vede și-au înfrumusețat de robii lui Dumnezeu: Tănasie sin Statie Pârâianu , cu vărul său Matei Pârâianu și s-au săvârșit în zilele prea luminatului domn Grigore Dumitru Ghica Voievod și arhiepiscop Ungro-Vlahiei al acestui loc Kir Neofit, episcopul Râmnicului Severin, mai ajutorând și vecinii din prejur cu ce s-au putut, la leatul de la Adam 7333, iar de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
prejur cu ce s-au putut, la leatul de la Adam 7333, iar de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul Gheorghe zugrav ot Crăpături.” Așa ne întâmpină pisania Bisericii cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi din comuna Livezi, satul Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - ... VI. SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016. Scurt istoric
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
vestea cea bună. Un mare suflet, cu rădăcini adânci în glia basarabă a Domneștiului, av. Catia Rădulescu, va face din clădirea fostului muzeu o bijuterie a așezării, o construcție ce va străluci pe firmamentul arhitectural al satului de la răscrucea drumurilor voievozilor. Uimită, Sultănica își pune întrebarea retorică: „Doamne, există azi și asemenea suflete nobile?” Da, există, o cheamă Ecaterina (Catia), născută Scerban, azi Rădulescu. Întâlnirea Sultănicăi cu Delavrancea, cu cel care a creat-o și a lăsat-o în bătaia palmelor
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
porților - declarate de N. Iorga monument istoric - aruncat între cele două biserici de către ignoranța celor răspunzători și ea își aduce aminte de Vlăduț, căruia i se spunea Țepeș, pe care îl invocă, așa cum făcuse steaua Eminescului. De aici, din Dealul Voievozilor, toți patru privesc satul, cât de frumos s-a făcut și cât de mare; vile, străzi asfaltate, canale betonate, albia râului domniței Clara regularizată, un pod solid în locul celui de lemn peste care treceau caleștile domnești spre sau de la Câmpulung
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
la Academia de Științe a Republicii Moldova din 8 octombrie 2013, următor jurnalului de călătorie din Basarabia se intitulează „Coroana Română, instituția identității statale și a vocației europene”. Titlul semnifică fondul temei. „Coroana Română”, precizează ASR „este continuatoarea lungului șir de voievozi și domnitori care au îndrumat viața și destinul acestor meleaguri. Casa Regală, care împlinește, peste trei ani, un secol și jumătate de existență, nu a fost niciodată cu adevărat o instituție politică, ci mereu, în toate vremurile, o instituție istorică
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434481804.html [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
o instituție istorică și o instituție a identității naționale.” Istoria noastră comună, vorbind despre Republica Moldova și România este parcursă în decursul a 2000 de ani sub auspiciile însemnului regal al Coroanei Române, pe tot șirul formelor de titulaturi regale, de la voievozi și domnitori, la regi. Aniversările a 92 și 93 de ani ai Majestății Sale Regelui Mihai sunt derulate în imagini din cuvinte luminate de iubire și respect în capitolul următor celui despre Coroana României. De remarcat că în niciuna dintre
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434481804.html [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
Monumentul este format din cinci statui care îl reprezintă pe regele Matia însoțit de patru generali: Paul Chinezu, comitele de Timiș; Blasius Magyar, conducătorul trupelor de mercenari cunoscute sub numele de „Armata Neagră”; Ștefan Szapolyai, viceregele Ungariei și Ștefan Bathory, voievodul Transilvaniei. În paranteză fie spus, pentru satisfacerea unei posibile curiozități referitoare la Paul Chinezul, numele „Chinezu” este, de fapt, o poreclă derivată din titlul de cneaz. La Expoziția Universală de la Paris, din anul 1900, macheta lucrării, aparținând artiștilor János Fadrusz
ANSAMBLUL MONUMENTAL MATIA CORVINUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1435763530.html [Corola-blog/BlogPost/369765_a_371094]
-
inimi. Lupta fusese crâncenă și, când soarele dădu a răsări de după apele limpezi ale lacului Dracșani, încetase împietrind privirile celor rămași în viață. În dimineața zilei următoare un car ducea, pe drumul lung al Istanbulului, pe principesa Elisabeta, Doamna fostului voievod Eremia Movilă și pe fiii ei, Alexandru Vodă și prințul Bogdan. De o parte și de alta a drumului, înșirați, obosiți de luptă, în straie ponosite, pătate cu sânge, stăteau cu capetele plecate boierii credincioși care nu-și părăsiseră Doamna
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
de granița Moldovei, la dragostea ce o purtase soțului ei, Eremia, la robia ce avea să o aștepte la Istanbul, dacă acolo îi va fi locul. Așa cum ședea pe butucul de odihnă al Doamnei, până atunci a Țării Moldovei, mama voievodului Alexandru Movilă, cu părul ciuntit, cu privirile pierdute, vedeai pe martira catolică târâtă pe pământurile unei alte religii mult mai păgâne decât cea ortodoxă cu care își împăcase gândul, ca fiind a soțului și a copiilor săi. Pădurile se întindeau
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
se umplură de lacrimi, înecați ca un azur de răsărit de soare, când totul se ivește pur după o noapte adâncită în toate misterele. Se așeză în fața lui în genunchi: vom avea un prunc; plecă capul acoperindu-și fața. Tânărul voievod uimit o ridică petrecându-și mâinile pe după mijlocul ei. Îi lipi capul cu cosițele de aur de pieptul său, lăsând-o să-i audă bătăile inimii. Erau învăluite de dragoste, de tot ceea ce putea fi omenesc în clipele acelea smulse
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
soare în loc să-l lumineze îl umbri pe tânărul ce până mai ieri fusese domn al țării și care acum privea neputincios cum trei dintre căpitanii săi, ce luptaseră pentru dreptul lui de a le conduce destinele, ca urmaș al fostului voievod, își îndreptau pașii spre securea călăului. Carul le fusese tras spre eșafod. Lângă Schender Pașa ședeau pe pernele mătăsoase și moi, cu picioarele încrucișate, Principele Radu Mihnea al Ardealului, fugarul Domn al Munteniei, Radu Șerban, vornicul moldovean Bucioc, hanul tătarilor
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
mâna ca semn al începerii actului de pedepsire. Tobele răsunară scurt. Primul, împins de doi ieniceri spre butucul decapitării, apăru în fața mulțimii. Era un căpitan de oaste domnească, direct din slujba principelui Alexandru. Ajuns în dreptul călăului, își întoarse fața spre voievodul sub îndemnul căruia luptase. Privirea lui o întâlni pe cea a lui Alexandru. Ochii lor tineri se priviră îndelung. Călăul îi rupse gulerul înalt ce-i acoperea grumazul dând a-l apăsa spre butuc. Tânărul se smuci, și își privi
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
turci se înrăutățiseră. Principele Radu învățase la școlile superioare din Veneția, cunoscând limbile greacă, italiană și turcă. Se remarcase ca un tânăr dotat cu o inteligență ce uimise pe profesorii Universității Venețiene. Împins de împrejurări, mazilise pe Alexandru, fiul răposatului voievod al Moldovei, Eremia Movilă. Când se întâmpla să treacă pe lângă carul celui ce fusese Domn al Moldovei, privirile nu și le ridica din pământ, iar inima simțea cum îi zvâcnește puternic în piept. Din ordinul lui se aduseseră prizonierilor din
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
de altă confesiune. A călătorit adesea în străinătate, unde a vizitat parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Rădăuți și a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic de la Mănăstirea de maici Sf. Gheorghe din localitatea Cămârzani, din comuna Vadu Moldovei, unde s-a retras, de altfel, în ultimele luni, ca urmare a problemelor de sănătate, fiind
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1480920030.html [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
bătălii din care cu ajutor de sus a câștigat 34. În 1775 la răpirea Bucovinei de către austrieci, chipul său de lângă mormânt s-a întunecat la față, clopotul cel mare a început a bate singur ca semn de tristețe a marelui voievod pentru căderea sub jug străin. În timpul lui a înflorit stilul arhitectural bisericesc. Domnia lui dintre 1457- 1504 a fost cea mai glorioasă din întreaga noastră istorie în lupta pentru independență a unei țări mici înconjurată de altele mai puternice și
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/2_iulie_stefan_cel_mare_si_ion_untaru_1372744756.html [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
Transilvania, Rucărul, străveche așezare, atestată documentar în noiembrie 1377, a cunoscut de timpuriu o dezvoltare economică și culturală. Ea a servit ca important punct de vamă domnească încă din decolul al XIV-lea, de la primele privilegii comerciale acordate brașovenilor de către voievozii munteni. De asemenea, așa cum se menționa in vechile sale scutiri de dări, Rucărul fiind sat "așezat la marginea țării"pentru "multe greutăți și nevoi"pentru că "supraveghează munții și marginile țării și vama domnii mei și încă și alte greutăți și
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
învățătură de carte similară, uneori întrecând chiar pe a unora din țările cu pretenții de cultură. Unele considerații pe care le vom face pe baza unor date precise și știri din epocă vin să confirme acest lucru. În unele documente voievozii țării se adresau direct slujitorilor vămii de la Rucăr, poruncindu-le să respecte întocmai cele scrise în priviligeiile acordate neguțătorilor brașoveni. Astfel, fiul Mihail voievod și asociatul la domnie al lui Mircea cel Bătrân, scria: ... Iar voi, vameșilor de la Rucăr, asa
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
baza unor date precise și știri din epocă vin să confirme acest lucru. În unele documente voievozii țării se adresau direct slujitorilor vămii de la Rucăr, poruncindu-le să respecte întocmai cele scrise în priviligeiile acordate neguțătorilor brașoveni. Astfel, fiul Mihail voievod și asociatul la domnie al lui Mircea cel Bătrân, scria: ... Iar voi, vameșilor de la Rucăr, asa vă poruncește domnia mea ca să feriți de acești brașoveni, să nu-i prădați, ci să le luați vamă dreaptă. Mai mult încă, să fiți
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
în multe documente, iar numărul lor este destul de mare și variat. Se impunea deci ca slujitorii vămii de la Rucăr să citească cu multă atenție hrisoavele domnești, să socotească bine și să încaseze corect taxele vamale, așa cum primiseră porunca scrisă a voievodului. Am arătat că prin vamă treceau mărfuri diferite, din hrisovul lui Dan al II-lea, din 1442, după 23 octombrie, citim ... Iar voi vameșilor de la Rucăr, aveți vamă a lua, de la maja de pește crap, fie mare fie mic, 7
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
domnească de primă importanță pentru asigurarea veniturilor țării, socotim că locul de instruire, de învățătura, deci școala, a fost organizat pe lângă vama de la Rucăr, unde, o vreme, aici avea sub ordinele sale, un dregătorcu titlul de țar. Astfel Radu Praznaglova voievod, într-un document se adresa acestuia în acest fel :"... Drept aceea, țarul Alexandru, oare cine îți este vameș la Rucăr să-l oprești, să ia vamă ce este legea, iar altfel să nu îndrăznească a face. Și cine va fi
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
are să primească mare rău și urgie de la domnia mea". Observăm ordinele foarte drastice date vameșilor spre a respecta poruncile date în vederea respectării taxelor la mărfurile care treceau prin vamă, neîngăduindu-se abaterea de la cele stabilite pentru fiecare marfă. Șerban Cantacuzino voievod, prin hrisovul din 17 februarie 1680 avertiza pe vameși de la Rucăr și pe pârcălabul de aici că de va auzi plaiul din această parte de țară că a fost lăsat fără plăieși și potecași de pază "voi trimite de voi
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
cititului și socotitului, elemente absolut necesare spre a face față nevoilor vămii. Au fost aici știutori de carte încă din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, de la primul privilegiu acordat negustorilor din Brașov în anul 1368 de către Vladislav-Vlaicu voievod, care era un iubitor de învțătură de carte, facându-ne dovadă în acest sens, o spune el foarte lămurit in hrisovul citat aici, când în partea de sfârșit a hrisovului precizează că "acestea au fost scrise și iscălite de domnia mea
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]