9,695 matches
-
pământ miraculos și sfânt”, „loc preaîncărcat de suflet omenesc și de lumină dumnezeiască” (Ștefan Dumitrescu), „Oraș domnesc, dar și ofițeresc” (Dan Gîju), „popas al trecerilor spre lumină” (Ilie Gorjan), „Oltule, viteazule, Oltule, tată” (Ionel Grecu), „grădina magică a lui Mircea Voievod” (Lidia Grosu), „Râmnicu Vâlcea - inima mea” (Ion Lazu), „oraș voievodal” (Nicolae Melinescu), „et in Arcadia ego [...], un adevărat tezaur” (Ion Nete), „unul din orașele cele mai dragi sufletului meu, așezat în același plan cu Herculanele copilăriei mele [...].” (George V. Precup
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
cel Mare și Sfânt - Ctitor al așezămintelor monahale din Sfântul Munte Athos” 30 Iunie - 3 Iulie 2004 am participat la manifestările organizate la Mănăstirea Putna, județul Suceava, cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt 16 - 18 August 2004 am participat la Congresul Studențesc organizat la aceeași mănăstire, tot în cinstea aceleași comemorări, în cadrul căruia am prezentat expunerea „Ștefan cel Mare și Sfânt și Sfântul Munte Athos” 13-15 Noiembrie 2004
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
sobri, mai tăcuți, veneau ținând sub braț frâiele cailor spahiii. Câțiva invalizi de războaie ieșiră și ei în poarta caselor, să se bucure de razele călduțe ale soarelui. La mesele de pe terase, în fața unor cești de cafea naturală, domnitori, crai, voievozi, cnezi și principi maziliți, unii mai tineri, alții mai bătrâni, așteptau trăgând din lulele semn din partea Măriei-Sale, sultanul Beșiktaș. Femei, ce-i drept, nu se prea vedeau, dar cine le-avea treaba? Dacă n-aveți nimic împotrivă - spuse viziriul - v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să fie chemate să danseze sau să bocească, dacă se lasă cu măcel. La cinci fără ceva începură să sosească boierii. Sima-Vodă sta în capătul sălii pe tronul din fag masiv, iar alături, pe un tronuleț, stătea Doamna sa, Ruxăndrița. Voievodul era cam tras la față, iar sub urechea dreaptă cine-ar fi-ndrăznit să observe, ar fi putut gândi că zărește niște urme de dinți. Lângă ușă, pe un stativ învelit în catifea vișinie, stătea papagalul Alfred și anunța invitații. — Bi-vel-vornicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ajunse în fața lui Sima-Vodă, bi-vel-vornicul puse genunchiul stâng jos și se plecă până la pământ. Apoi spuse: Cu gânduri bune am venit, Măria-Ta, și-ți mulțumesc că m-ai chemat. — Cu gânduri bune să te și întorci, Drăguțescule - răspunse binevoitor voievodul. — Să te-audă Dumnezeu, Măria-Ta. Să m-audă, Drăguțescule - zise Sima-Vodă. Paulina veni și ea și-ngenunche plăpândă, uitându-se spre Ruxăndrița. — Niciodată Doamna nu fu mai frumoasă - spuse ea subțire. — Bine, bine - făcu grăbit Sima-Vodă - duceți-vă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dumnezeiască a acelui început de aprilie - două slugi tuciurii, voinice, purtând pe umerii goi șoldanele pulpe din spate ale tăurașului de bour tăiat în fundul ogrăzii, un stol de turturele zburând spre tainicele locuri de împreunare, livada de unde, drept precum un voievod antiotoman, se ridica fumul dintr-o grămadă de frunze uscate - toate trezeau în ea vagi nerăbdări și fierbințeli în valuri. De vreo săptămână, dacă închidea ochii, zărea de fiecare dată în dosul pleoapelor fie cicatricea lungă, dreaptă rămasă în urma unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
s-a întâmplat cu vechile familii răzășești din Filipeni, dacă, după ce și-au vândut sau dăruit ocinile, au rămas în sat sau au plecat în alte sate, în aceeași condiție socială, sau în cea de țărani dependenți. Documentul de la Petru Voievod este important, deoarece precizeaz hotarele moșiei Filipeni: „la stâlpu în mijlocul satului ce se cheamă Filipeni și drept spre apus pe Dunavăț la piscul pârâului Boțului din sus și la dealul mai în 54 gios la dreptu Știubeani în dreapta, la răsăritul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unui act de vânzare-cumpărare care, cu siguranță, a fost încheiat între logofătul Pătrașcu sau urmașii lui și boierii din familia Roset (Rosetti), trebuie să ne raportăm la cartea domnească de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai 1744, prin care beneficiarul este „volnic cu cartea domniei mele a-și lua dijma din pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșie” (Bucovina Runcului, în partea nordică a moșiei Filipeni, în hotar cu Lecca-Ungureni - n.a.), ceea ce dovedește că vânzătorii erau proprietari deplini, cu acte domnești de întărire. Un alt document care, cu siguranță, este datat greșit, indică anul 1617, când Radu Voievod întărește lui Petre și soției sale Mălina parte din moșia Bucovina Dunavățului, cu hotarul Frunteștilor, de la Nichita, Drago pitar și alții, cu 48 taleri bătuți. După 72 de ani, Petrea și Mălina, ajunși la vârsta de 95-100 ani vând în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de origine turco-mongolă: pecenegii, cumanii, uzii și, ultimii, mongolo-tătarii. în aceste condiții, comunitățile românești, menționate și în documentele scrise, bizantine, maghiare, papale, slave (Rusia Kieveană)organizate în obști sătești și teritoriale, având conducători proprii, militari și administratori, juzi, cnezi și voievozi, au găsit un modus vivendi cu migratorii care, în schimbul unor dări și tributuri, furnizau securitate pentru populația locală, producătoare de bunuri materiale. Documentele istorice afirmă că, în anumite perioade, între migratorii cumani, de exemplu, și localnici s-ar fi ajuns
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
noaptea cu mine și au trecut prin Mărăști și apoi prin Lunca Dunavățului și, pe aici fiind drumurile foarte rele, cu mare grijă și cu mare zăbavă am putut răzbi până la Fruntești. A doua zi, 8 noiembrie 1784, ziua Sfinților Voievozi, ne-am pornit cu 10 clăcari (clăcași, bejenari) din partea lor și ne-am dus la boierul Ștefan Roset, care era la curtea lui din Filipeni. Și, după ce a vorbit boierul cu dânșii, m-a chemat și pe mine la sfat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești în iarna anilor 1784-1785, se lărgesc cu însemnările pisarului Ion Dumitru Corniță, care arată condițiile grele în care s-au așezat pe moșia Filipeni a boierului Ștefan Roset: „în leat 1784, luna noiembrie, în 8 zile, fiind hramul Sfinților Voievozi, au tăbărât la noi mare bejenie de 72 de oameni venind din Bucovina. Și s-au împăcat cu boierul Tescanu (Roset) a lucra pe moșia lui, pentru a se adăposti viața lor, tăbărând la noi în sat. Și tăbărând au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcându-se alegerea și stâlpirea potrivit cu glăsuirea sobornicescului hrisov, s-au și dat în stăpânirea dumnealui postelnicului pe lâng proprietatea dumnealui Filipeni statornicii lor stăpânire a trii stânjeni ci-i are dumnealui schimbu cu deosebite * 1584 (7092) iunie 25 Petre Voievod întărește lui Cozma Dunavățu și celor patru nepoți ai săi, partea de moșie din Poiana Filipenilor pe care o au de moștenire de la bunicul lor Filipaș. Suret Petre Voievod, cu mila lui Dumnezeu domnul șării Moldovei Adică au venit înaintea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i are dumnealui schimbu cu deosebite * 1584 (7092) iunie 25 Petre Voievod întărește lui Cozma Dunavățu și celor patru nepoți ai săi, partea de moșie din Poiana Filipenilor pe care o au de moștenire de la bunicul lor Filipaș. Suret Petre Voievod, cu mila lui Dumnezeu domnul șării Moldovei Adică au venit înaintea noastră Cozma Dunavățu cu nepoții lui Toader, Ștefan, Necoară și Marina, toți nepoții lui Filipaș cu dresiile (sic) lor di cumpărătură ce-au avut ei de la moșul lor Filipaș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au venit înaintea noastră Cozma Dunavățu cu nepoții lui Toader, Ștefan, Necoară și Marina, toți nepoții lui Filipaș cu dresiile (sic) lor di cumpărătură ce-au avut ei de la moșul lor Filipaș, care, și el [o] are de la Ștefan 106 Voievod pe giumătate din poiană, unde au fost Coste călugărul, care este aproape de Runcul. și au cerșut (sic) osebită a noastră milă de întăritură pe acea parte de sus scrisă giumătate din poiană, unde au fost Cos[t]e călugărul, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
slavonă, altele tipărite în românește, dar cu caractere chirilic. A fost nevoie de contribuția cetățenilor pentru a se cumpăra cu 70 de lei (franci) un Minei de la Iordache Diaconescu din Mărăști, după ce un incendiu a mistuit biserica cu hramul „Sfinții Voievozi” de acolo. Cartea a fost cumpărată în februarie 1883, dar, din documentele din arhivă, rezultă că numitul Iordache Diaconescu nu ar fi avut voie să înstrăineze ceea ce nu-i aparținea. De asemenea, prin contribuția celor 13 cetățeni înscriși într-o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bogați, votau direct. După primul război mondial au apărut noi partide (Partidul Socialist - 1918; Partidul șărănescă cu Ion Mihalache, Partidul Comunist - 8 mai 1921; Partidul Național șărănescă - 1926, format din Partidul Național Român din Ardeal (Iuliu Maniu și Al. Vaida Voievod) și Partidul șărănescă din Vechiul Regat al lui Ion Mihalache. Apar și mișcări și partide de extremă dreaptă: Liga Apărării Naționale Creștine (4 martie 1923 - Al. I. Cuza) și Legiunea Arhanghelului Mihail (24 iunie 1927) cu Corneliu Zelea Codreanu „membrii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vătăman. În fruntea obștilor se afla un cneaz sau jude, care, în perioada migrațiilor, putea să se asocieze cu alte obști de pe aceeași vale și să alcătuiască o unitate economică și militară. Asociațiile de obști alegeau în fruntea lor un voievod (comandant militar) atunci când nevoile de apărare se impuneau. Cnezatele și voievodatele la români au reprezentat organisme prestatale, fiind centre de putere și de administrație a teritoriului din raza de competență. Inițial toate obștile au fost libere, însă puterea de stat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că juzii, cnezii, vatamanii și staroștii sunt organe executive; organele puterii sunt reprezentate de sfatul „oamenilor buni și bătrâni”. Puterea militară (centrală) reprezentată de șefi militari ai cetelor migratorilor sau, după întemeierea statelor feudale românești, de domnie (domnul era și voievod) impunea obștilor unele dări și tributuri constând din cereale, piei de animale, carne, produse lactate, miere și bani (moneda era rară și se găsea greu). Obligațiile materiale ale obștilor erau repartizate global (gloabele, amenzile, dările), apoi șefii locali, judele, vatamanul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pregăteau preoți și cântăreți de strană, spre a lumina întru credință neamul. În anul 1703, în timpul răscoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea, potrivnicii neamului românesc au distrus Mănăstirea Peri. Dar voia Domnului a fost alta. Rugăciunile ierarhilor, voievozilor, strămoșilor, ale Cuviosului Pahomie, ale Sfântului Iosif Mărturisitorul au fost ascultate de Cel Preaînalt. După secole de suferință, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Justinian Chira - Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului, și cu aprobarea Sfântului Sinod, Părintele Paroh din localitatea Săpânța - vrednicul
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
LIMBII ROMÂNE (din ”Îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu)Ne cheamă Sfinxul din Carpați) Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ.Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feti Frumoși ... Sau
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, de nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
dorește să-l tranzmită și generaților viitoare. Pe langă vastă activitate literară și publicistica exprimată în multe reviste de prestigiu din România, Australia și America, a publicat mai mult cărți, prințe care: ,,Evadare din spațiul virtual,, , ,,De vorbă cu stelele,, , ,,Voievod Ștefan cel mare și sfânt,, , ,,Dezvoltarea Arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului. A publicat alături de alți autori în antologii cum ar fi: Orizonturi Albastre, Dincolo de orizont, Mărturisirea de credință literară, Arta de a fi...etc. A editat mai multe
UN OM DE DEPARTE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364435_a_365764]
-
de altă confesiune. A călătorit adesea în străinătate, unde a vizitat parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Rădăuți și a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic de la Mănăstirea de maici Sf. Gheorghe din localitatea Cămârzani, din comuna Vadu Moldovei, unde s-a retras, de altfel, în ultimele luni, ca urmare a problemelor de sănătate, fiind
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
unde a cerut să fie spovedit și împărtășit de preot. Consemnarea preotului referitoare la acest moment a fost făcută cunoscută de către profesorul Paul Miron și citată de Nae Georgescu. Iată ce scria la vremea respectivă preotul: "Pe ziua de Sfinții Voievozi în anul 1886 m-au chemat la M-rea Neamțu, la bolniță, și l-am spovedit și l-am împărtășit pe poetul M. Eminescu. Și au fost acolo Ion Gheorghiță, din Crăcăoani, care acum este primar. Iar Mihai Eminescu era
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]