928 matches
-
Ucrainei. Denumirea de Moldova provine etimologic de la râul Moldova de-a lungul căruia s-a format cnezatul Baia, nume care înseamnă „scobitură”, „mină”: în vechea germană „Molde” (veniseră mulți meșteri mineri nemți), în documentele maghiare: „Moldvàr”. Voievozii români din Maramureș (voievodat situat in nordul Transilvaniei): Dragoș (« Inițiatorul ») și Bogdan I (« Întemeietorul ») întemeiază aici un nou voievodat. Miron Costin spune în lucrarea "De neamul moldovenilor" (1686) că "lăcuitorii țării noastre, Moldovei și Țării Muntenești și românii din țările ungurești, că tot un
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
format cnezatul Baia, nume care înseamnă „scobitură”, „mină”: în vechea germană „Molde” (veniseră mulți meșteri mineri nemți), în documentele maghiare: „Moldvàr”. Voievozii români din Maramureș (voievodat situat in nordul Transilvaniei): Dragoș (« Inițiatorul ») și Bogdan I (« Întemeietorul ») întemeiază aici un nou voievodat. Miron Costin spune în lucrarea "De neamul moldovenilor" (1686) că "lăcuitorii țării noastre, Moldovei și Țării Muntenești și românii din țările ungurești, că tot un neam sunt și odată discălicați", și că "descălicatul ... de Traian împăratul Râmului" a fost făcut
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
De neamul moldovenilor" (1686) că "lăcuitorii țării noastre, Moldovei și Țării Muntenești și românii din țările ungurești, că tot un neam sunt și odată discălicați", și că "descălicatul ... de Traian împăratul Râmului" a fost făcut. Pe vremea lui Bogdan I, voievodatul Moldovei nu depășea ținutul râurilor Moldova, Suceava și Siret. Urmașii săi și-au întins stăpânirea spre sud, vest, nord și est, unind cnezatele și micile voievodate deja existente, precum Onutul sau Bârladul, până atunci vasale ale Galiției, și Ținutul Iașilor
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
Moldova, Suceava și Siret. Urmașii săi și-au întins stăpânirea spre sud, vest, nord și est, unind cnezatele și micile voievodate deja existente, precum Onutul sau Bârladul, până atunci vasale ale Galiției, și Ținutul Iașilor. În timpul lui Roman I teritoriul voievodatului atinge marea Neagră, prin trecerea cetății genoveze Montecastro (Cetatea Albă) din vasalitatea Tătarilor în cea a voievozilor Moldoveni. Stăpânirea moldoveană nu atingea Dunărea, fiindcă din 1330 gurile fluviului erau în stăpânirea voievozilor munteni, din familia Basarab, de unde provine și numele
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
împărțire administrativ teritorială s-a bazat pe cea antebelică. Zonele din răsărit care nu au fost anexate de Uniunea Sovietică și-au păstrat granițele aproape neschimbate. Noile teritorii vestice primite drept compensație pentru pierderile din răsărit au fost organizate în voievodatele: Szczecin, Wrocław, Olsztyn unit parțial cu Gdańsk, Katowice și Poznań. Două orașe au primit statutul de voievodate: Varșovia și Łódź. În 1950 au fost create noi voievodate: Koszalin - mai înainte parte a voievodatului Szczecin, Opole - mai înainte parte a voievodatului
Republica Populară Polonă () [Corola-website/Science/299409_a_300738]
-
pierderile din răsărit au fost organizate în voievodatele: Szczecin, Wrocław, Olsztyn unit parțial cu Gdańsk, Katowice și Poznań. Două orașe au primit statutul de voievodate: Varșovia și Łódź. În 1950 au fost create noi voievodate: Koszalin - mai înainte parte a voievodatului Szczecin, Opole - mai înainte parte a voievodatului Katowice și Zielona Góra - mai înainte parte a voievodatului Poznań, Wrocław și Szczecin . în plus, alte trei orașe au primit statutul de voievodat: Wrocław, Cracovia și Poznań. În 1973, organizarea teritorial-administrativă a Poloniei
Republica Populară Polonă () [Corola-website/Science/299409_a_300738]
-
voievodatele: Szczecin, Wrocław, Olsztyn unit parțial cu Gdańsk, Katowice și Poznań. Două orașe au primit statutul de voievodate: Varșovia și Łódź. În 1950 au fost create noi voievodate: Koszalin - mai înainte parte a voievodatului Szczecin, Opole - mai înainte parte a voievodatului Katowice și Zielona Góra - mai înainte parte a voievodatului Poznań, Wrocław și Szczecin . în plus, alte trei orașe au primit statutul de voievodat: Wrocław, Cracovia și Poznań. În 1973, organizarea teritorial-administrativă a Poloniei s-a schimbat din nou. Reorganizarea voievodatelor
Republica Populară Polonă () [Corola-website/Science/299409_a_300738]
-
și Poznań. Două orașe au primit statutul de voievodate: Varșovia și Łódź. În 1950 au fost create noi voievodate: Koszalin - mai înainte parte a voievodatului Szczecin, Opole - mai înainte parte a voievodatului Katowice și Zielona Góra - mai înainte parte a voievodatului Poznań, Wrocław și Szczecin . în plus, alte trei orașe au primit statutul de voievodat: Wrocław, Cracovia și Poznań. În 1973, organizarea teritorial-administrativă a Poloniei s-a schimbat din nou. Reorganizarea voievodatelor a fost în principal rezultatul a reformelor din 1973
Republica Populară Polonă () [Corola-website/Science/299409_a_300738]
-
au fost create noi voievodate: Koszalin - mai înainte parte a voievodatului Szczecin, Opole - mai înainte parte a voievodatului Katowice și Zielona Góra - mai înainte parte a voievodatului Poznań, Wrocław și Szczecin . în plus, alte trei orașe au primit statutul de voievodat: Wrocław, Cracovia și Poznań. În 1973, organizarea teritorial-administrativă a Poloniei s-a schimbat din nou. Reorganizarea voievodatelor a fost în principal rezultatul a reformelor din 1973 și 1975 cu privire la autoguvernarea locală. În locul unei administrații cu trei trepte ierarhice, (voievodat, ținut
Republica Populară Polonă () [Corola-website/Science/299409_a_300738]
-
voievodatului Katowice și Zielona Góra - mai înainte parte a voievodatului Poznań, Wrocław și Szczecin . în plus, alte trei orașe au primit statutul de voievodat: Wrocław, Cracovia și Poznań. În 1973, organizarea teritorial-administrativă a Poloniei s-a schimbat din nou. Reorganizarea voievodatelor a fost în principal rezultatul a reformelor din 1973 și 1975 cu privire la autoguvernarea locală. În locul unei administrații cu trei trepte ierarhice, (voievodat, ținut, comună), a fost introdusă o ierarhie pe două niveluri: 49 de mici voievodate și comune. Cele mai
Republica Populară Polonă () [Corola-website/Science/299409_a_300738]
-
de voievodat: Wrocław, Cracovia și Poznań. În 1973, organizarea teritorial-administrativă a Poloniei s-a schimbat din nou. Reorganizarea voievodatelor a fost în principal rezultatul a reformelor din 1973 și 1975 cu privire la autoguvernarea locală. În locul unei administrații cu trei trepte ierarhice, (voievodat, ținut, comună), a fost introdusă o ierarhie pe două niveluri: 49 de mici voievodate și comune. Cele mai mici trei voievodate: Varșovia, Cracovia și Łódź aveau un statut special de voievodate municipale. Președintele orașului (primarul) era de asemenea și guvernatorul
Republica Populară Polonă () [Corola-website/Science/299409_a_300738]
-
Odesa (în ) este o regiune din Ucraina. Capitala sa este orașul Odesa. Încă din evul mediu regiunea la apus de Nistru a aparținut voievodatului românesc Moldova, numeroase hrisoave bisericești sau politice atestând că era o parte "de jure" a acestui stat. La răsărit de Nistru se afla Edisanul, provincie disputată a cărei capitală era cetatea Oceacov : și acolo, numeroși agricultori români trăiau sub stăpînirea
Regiunea Odesa () [Corola-website/Science/298923_a_300252]
-
(← poloneză, AFI ['ʃʧɛtɕin], , ) este un municipiu în Polonia și primul port polonez ca mărime la Marea Baltică. Orașul este capitala voievodatului Pomerania Occidentală și are o populație de aproximativ 411.119 de locuitori (2005). este situat în nord-vestul Poloniei, pe malurile râului Oder, lângă coasta baltică și granița cu Germania. Partea vestică a municipiului este cunoscută ca Malul Stâng ("Lewobrzeże") și
Szczecin () [Corola-website/Science/297827_a_299156]
-
zona Stettin se află la vest de linia Oder-Neisse) și populat cu polonezi (originari preponderent din Vilnius), în timp ce populația germană (peste 99 % din populația orașului conform datelor din 1939) a fost expulzată în Germania de Vest. Ca și capitală a voievodatului Szczecin, orașul a fost reconstruit și a devenit un centru important industrial. În anul 1999, după reorganizarea administrativă a Poloniei, a devenit capitala voievodatului Pomerania Occidentală. Szczecin este administrat de un consiliu municipal și un primar. Primarul ("prezydent miasta") și
Szczecin () [Corola-website/Science/297827_a_299156]
-
orașului conform datelor din 1939) a fost expulzată în Germania de Vest. Ca și capitală a voievodatului Szczecin, orașul a fost reconstruit și a devenit un centru important industrial. În anul 1999, după reorganizarea administrativă a Poloniei, a devenit capitala voievodatului Pomerania Occidentală. Szczecin este administrat de un consiliu municipal și un primar. Primarul ("prezydent miasta") și consiliul sunt aleși în fiecare patru ani de populația orașului. Primarul curent este Piotr Krzystek. Orașul este împărțit în multe districte, sau sectoare, de
Szczecin () [Corola-website/Science/297827_a_299156]
-
[ˈtarnuf] este un municipiu în județul , voievodatul Polonia Mică, în sudul Poloniei cu 115.341 locuitori (iunie 2009). Municipiul este localizat între dealurile aparținând munților Carpați între râurile Dunajec și Biała. Suprafață municipiului este de 72,4 km, având 16 cartiere (osiedla). Orașul se află în Voievodatul
Tarnów () [Corola-website/Science/297826_a_299155]
-
voievodatul Polonia Mică, în sudul Poloniei cu 115.341 locuitori (iunie 2009). Municipiul este localizat între dealurile aparținând munților Carpați între râurile Dunajec și Biała. Suprafață municipiului este de 72,4 km, având 16 cartiere (osiedla). Orașul se află în Voievodatul Polonia Mică din 1999, dar în perioada 1975-1998 a fost capitala voievodatului Tarnów. Tarnów este un nod feroviar important, situat pe legătură strategică est-vest, de la Liov la Cracovia. De asemenea, de la Tarnów pornesc două linii - o linie principala spre sud
Tarnów () [Corola-website/Science/297826_a_299155]
-
Municipiul este localizat între dealurile aparținând munților Carpați între râurile Dunajec și Biała. Suprafață municipiului este de 72,4 km, având 16 cartiere (osiedla). Orașul se află în Voievodatul Polonia Mică din 1999, dar în perioada 1975-1998 a fost capitala voievodatului Tarnów. Tarnów este un nod feroviar important, situat pe legătură strategică est-vest, de la Liov la Cracovia. De asemenea, de la Tarnów pornesc două linii - o linie principala spre sud, spre granița cu Slovacia, prin Stróże, precum și o linie spre nord spre
Tarnów () [Corola-website/Science/297826_a_299155]
-
este un oraș în județul Olkusz, Voievodatul Polonia Mică, cu o populație de 8.942 locuitori (2011) în sudul Poloniei. La sud de oraș se află muntele Kamienna, cu o cruce de oțel în partea de sus, și o vedere frumoasă asupra . Orașul se află la 375
Wolbrom () [Corola-website/Science/297822_a_299151]
-
iar satul a fost numit după unul dintre ei. Wolbrom a primit de drepturi Magdeburg de oraș în 1327, dar le-a pierdut în 1869, pe care le-a primit înapoi în 1930. În Regatul Poloniei, Wolbrom a fost în Voievodatul Cracovia, de-a lungul unui traseu comercial din Polonia Mică prin Silezia în Polonia Mare. În 1400, regele Władysław Jagiełło a emis un proiect de lege, care a ordonat ca toți comercianții, care călătoresc de la Cracovia spre Polonia Mare să
Wolbrom () [Corola-website/Science/297822_a_299151]
-
ianuarie, rușii au deposedat orașul de drepturi Wolbrom a rămas sat în perioada 1869-1930. La începutul Primului Război Mondial a fost capturat de austrieci, care, împreună cu germanii, au condus Wolbrom până în noiembrie 1918. În al doilea rând Republica Polonă, Wolbrom a aparținut Voievodatului Kielce și chiar dacă a rămas în mod oficial un sat până în 1930, a fost mai mare decât Miechów sau Olkusz. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aproape toți locuitorii evrei ai orașului au fost uciși de germani în Holocaust
Wolbrom () [Corola-website/Science/297822_a_299151]
-
este un oraș în județul , Voievodatul Polonia Mică, cu o populație de 20893 locuitori (2012) în sudul Poloniei. Salina din Wieliczka a fost înscrisă în anul 1978 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Orașul Wieliczka se află în partea centrală și sudică a Poloniei, în regiunea
Wieliczka () [Corola-website/Science/297823_a_299152]
-
Mică, cu o populație de 20893 locuitori (2012) în sudul Poloniei. Salina din Wieliczka a fost înscrisă în anul 1978 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Orașul Wieliczka se află în partea centrală și sudică a Poloniei, în regiunea Malopolska (voievodatul Polonia Mică), în zona Cracovia. Orașul este situat la 13 km la sud-est de Cracovia. Sub orasului este Salina Wieliczka. una dintre cele mai vechi mine de sare din lume (cea mai veche este cea de la Bochnia, la 20 km
Wieliczka () [Corola-website/Science/297823_a_299152]
-
este un oraș în districtul Tatra, Voievodatul Polonia Mică, cu o populație de 27.857 locuitori (în 2011), aflat în sudul Poloniei. Este cunoscut drept un oraș al unei minorități cunoscute sub denumirea de "munteni" (gorali). Originea lor este una controversată, dar în general este acceptată ideea
Zakopane () [Corola-website/Science/297820_a_299149]
-
este un municipiu din Voievodatul Lublin, Polonia. Centrul vechi istoric din a fost înscris în anul 1992 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Jan Zamoyski (1542-1605) avea o viziune deja bine configurată despre înfățișarea orașului imaginat de el. Pe un teren drept ca o tablă
Zamość () [Corola-website/Science/297819_a_299148]