698 matches
-
ceafă, cu fruntea lată, fața lungăreață, umerii obrajilor puțin ridicați, ochii nu mari dar vii, colorul feței întunecat, prin care străbătea încă rumeneala sănătoasă a obrajilor. Era totdeauna curat îmbrăcat"22. Colegii săi l-au văzut sociabil și plin de voioșie, un cititor pasionat, de unde i-a venit în școală oarecare faimă (Gr. Goilav). Vasile Bumbac își amintea că, de-abia sosit la Cernăuți, Mihai i-a recitat destul de bine (ziemlich gut) o poezie de Alecsandri. "Naiv, veșnic rîzînd și recitind
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de purificare, de înțelepțire și de reconciliere cu sine, cu ceilalți și cu lumea. Preocupându-ne de splendorile filosofiei, interpunem între noi și trivialitatea lumii o distanță utilă și necesară pentru a ne făuri o viață fericită și plină de voioșie. IVtc "IV" ANAXARH și „natura îndrăgostită de plăcere”tc "ANAXARH și „natura îndrăgostită de plăcere”" 1 Să-ți muști limba și s-o scuipi... Tot așa cum Hipparh pitagoricianul are un discurs vag inspirat din materialismul lui Democrit, Anaxarh - supranumit Preafericitul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
2); dulciuri (2); familia (2); fericire (2); frumusețe (2); încîntare (2); liniște (2); mulțumire (2); muzică (2); noutate (2); părinți (2); prieten (2); reușită (2); soare (2); sport (2); supărare (2); telefon (2); totul (2); ura (2); voie bună (2); voioșie (2); zîmbete (2); adevărată; alături; alb; amintire; amintiri; aparență; apă; așteptare; bătrîn; bebe; bilețel; Bob; bogat; bomboană; bucate; bună voie; bunăvoință; bunicul; cald; cartof; căldură; cîntec; cîștig; colegi; de copil; cosmetice; culmea fericirii; culoare; curcubeu; dar; destulă; dezamăgire; dezastru; dinți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
refren; rock; roșii; sărat; scenă; sentiment; sentimente; sexy; simți; singur; solistul; somn; splendoare; stare; stare de spirit; strigă; strofă; sublim; suflet; de suflet; suna; sunet plăcut; talentat; televizor; tenor; Traistariu; țipa; urare; vara; vers; veseli; vin; vioara; vocație; voie; voios; voioșie; a vorbi; zbiară; zbiera (1); 782/261/101/160/0 cîntec: melodie (117); muzică (81); veselie (26); frumos (25); sunet (24); de leagăn (21); leagăn (20); voce (20); liniște (17); versuri (16); relaxare (16); doină (16); bucurie (13); dans (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
minuni; miracol; mov; mulțumi; nori; noroc; nuntă; pasăre; perfecțiune; pitici; plăcut; ploaie-boare; plouă; poate; politică; portocaliu; priveliște; promisiune; prosperitate; prospețime; rază; răcoare; refracție; renaștere; senin; simbol; spiriduș; strălucitor; superb; tricolor; vara; vară; varietate; văz; viața omului; viață; viață nouă; vise; voioșie; zbor; zîne (1); 780/131/38/93/0 cuțit: ascuțit (126); taie (52); pîine (44); lamă (41); tăiș (28); tăietură (27); mîncare (24); sînge (24); crimă (23); bucătărie (22); a tăia (21); tăia (20); tăiere (19); tăios (19); armă (18
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oxigen; pace; pajiște; pămînt; păpădie; parfumat; pasiune; plăcere; plăcut mirositoare; plăpînd; plăpînde; polen; popular; rară; rea; respect; romantic; romantism; roz; ruptă; senzualitate; speranță; spin; spini; suav; sublim; talpă; topor; tot; trandafir alb; tulpină; la ureche; urît; urîtă; verdeață; vie; vieții; voioșie; zambile; zglobie; zi de naștere (1); 777/179/83/96/0 foame: mîncare (263); sete (31); mare (30); sărăcie (24); stomac (23); pîine (22); durere (16); hrană (16); nevoie (16); de lup (12); flămînd (11); moarte (10); secetă (9); sărac
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
repede; ritual; rochie de mireasă; rug; salam; sărbătoare iubită; sărut; scandal; sex; sfîrșitul iubirii; siguranță; simplă; soartă; soț; soț+soție; soții; suflet pereche; tărăboi; tineri; tort; tradiție; tristețe; țigănească; umbră; unicitate; verighete; verișoară; verișor; veselie, alb; viață; voie bună; voioasă; voioșie; zi deosebită; zîmbet (1); 817/199/73/126/1 oaie: lînă (116); animal (114); blană (46); creață (41); brînză (39); miel (37); berbec (27); albă (25); creț (23); capră (20); neagră (19); lapte (15); cioban (12); Paște (10); alb (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); bucuros (2); buna dispoziție (2); comoară (2); Crucea Roșie (2); curat (2); dar (2); doctori (2); echilibru (2); împlinire (2); părinți (2); puternică (2); răceală (2); tînăr (2); trainică (2); veșnicie (2); vitamine (2); viu (2); voie bună (2); voioșie (2); vouă (2); activitate; afecțiune; alb; alergare; alimentație; alimente; ani; apă; armă; articol; aur; tot de ce avem nevoie; a fi bine; binedispus; fără boală; bogat; fără boli; bunăvoire; bun-simț; catenă; caz; căutare; cea mai importantă; ceai; conștiință; copil; crăciun; cît
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bine; sînge; slab; soare; spital privat; stabil; stare de spirit; sterilitate; strășnicie; suc; suflet; sufletească; șarpe; tot timpul; la toți; toți; trainic; tratament; uman; valoare; veșnică; viața; viață bună; viață de durată; vigoare; vioi; vioiciune; și virtute; vis; voința; voios; voioșie; zîmbet (1); 790/223/83/140/0 săpun: curat (196); curățenie (123); lichid (67); baie (39); igienă (36); apă (30); spumă (30); spălat (19); miros (15); șampon (14); duș (11); spală (11); bule (9); detergent (9); mirositor (9); bulbuci (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
om; opțiune; pace; pasăre; permisibil; permitere; plac; poate; pot; preș; profesor; prostii; putea; relaxare; rod; fără rost; rugă; să; sărbătoare; sculptură; sentiment; slab; slav; specialitate; sta; stăpînire; superiori; supunere; cu știre; tablou; tărie; telefon; trebuință; ușă deschisă; viața; voie bună; voioșie; voluntar; vreau; ce vrei; vrere; vrut (1); 751/203/50153/1 voință: dorință (125); putere (115); ambiție (80); curaj (20); mare (18); de fier (15); încredere (14); caracter (13); a vrea (11); determinare (10); speranță (9); bună (8); succes (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
adîncește îngenuncherea; din cort, iese Groparul, îl privește cu înțelegere) Groparul: (ridicîndu-l și cîntînd foarte încet) Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă... (apoi, înțelegînd situația în care se află, cîntă din ce în ce mai tare, amestecat cu un rîs și o voioșie suspectă; pe una din laterale, intră Mona) Octav: (către Mona) Ce spui, avem oleacă de talent, nu? Groparul:... Eu nu prea am voce... Octav: Nu-i adevărat...! Hai că am putea face un duet...! O brigadă artistică... a groparilor...! Ia
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
într-o oarecare măsură întrucât soțul ei făcuse seminarul teologic cu tatăl meu. Deși nu eram pionieră trebuia să cânt împreună cu colegii mei cântecul „Mulțumim din inimă partidului”, care se adresa pionierilor: „Azi e zi de sărbătoare Ziua când noi voioșii pionieri, Am pornit cu-nflăcărare, Pe un drum presărat cu primăveri. Ta-ra-ta-ta goarnele au sunat, Ta-ra- ta-ta și-ntr-un glas am cântat Mulțumim din inimă partidului Mulțumim din inimă partidului, Că- ntr-o zi de sărbătoare Ne-a croit
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mîna în coșul de hîrtii!... (președintele sindicatului execută porunca și, cu uimire, scoase de-acolo o sticlă de votcă "Stolicinaia")... așa, tovarășe, musai să executăm dispoziția partidului și-a guvernului!... (iarăși, încet)... desfă dopu'! (liderul sindical se execută, cu oarecare voioșie, chiar)... cum ziceam (tare) s-au dus vremurile de chefuri continue, în detrimentul producției... (încet) bea dracu' fo' două-trei guri, ce stai ca nărodu'?! ... (tare)... randament cu băutură, nu se putea! Știe tovarășa ce vă poate pielea, mă nenorociților, măăăă! (încet
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pe brazdă, vorbind despre arături și făcîndu-și planuri de viitor. Își făceau urarea ca rodul să fie Îmbelșugat. Apoi plecînd spre casă, jugul boilor, plugul și carul erau Împodobite cu ramuri pline de flori, crengi și pomi Înfloriți. Plini de voioșie se salutau cu cuvintele ,, rod și spor ” ; ,, noroc ” ; ,, la mulți ani ” . De cum venea primăvara, ca să le meargă bine, În fiecare dimineață trebuia să guste ceva, ca să nu fie spurcat de vreo pasăre. Căci de se Întîmpla să audă turtureaua pe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu personajul anapoda, grotescul, parodierea limbajului, cult și a stilului "înalt" (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). În opera lui Creangă întâlnim dimensiunile unei lumi pre-homerice, dominată de instinct, dar stilizată prin geniul natural al autorului (Vladimir Streinu). În atmosfera generală de râs, de voioșie colectivă "se conturează o lume a carnavalului popular". Sfatul Poveștilor și al Amintirilor din copilărie este unul imaginar cu personaje carnavalești, cu reprezentații scenice (G. Călinescu). Personajele joacă roluri de bufoni, vorbesc, gesticulează, mănâncă enorm, râd. Atât viziunea din Povești
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Infernul e un "grandios ospăț", Raiul e sărăcie lucie. Dănilă Prepeleac își bate joc de dracii hilari și proști. În povestea Ivan Turbincă, moartea își pierde măreția, devine o reprezentație veselă. Prostia lui Dănilă Prepeleac este o înțelepciune plină de voioșie. Amintiri din copilărie I. Creangă s-a născut într-un Humulești mistic, despărțit de Târgu-Neamț, de "Ozana cea frumos curgătoare". În acest spațiu al Amintirilor din copilărie se mișcă Nică, un "copil năzdrăvan", contemplând Ozana, dumbrăvile, clăcile, țarinile, horele, rudele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Aceste lucruri poartă la rândul lor inscripții: că mă șoa ie de soacră, test mel (basma) de nună, dimensiuni de ginere etc. ospățul nunții presupune multe feluri de mâncare din cele mai bune, băutură din abundență, muzici de lăutari și voioșie. Invitații sunt primiți cu apă de tranda ir, cu șerbet și dulceață de portocale, cu cafea și tutun, iar în casa unui boier lulele mari din lemn de iasomie sau cireș îi așteaptă să se desfete. Un mic boier de la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că omul are tot atâtea motive de a se suprima câte are de a continua, cu deosebirea că cele din urmă sunt mai vechi, ele atârnă, deci, mai greu. Și, totuși, care ar fi momentul oportun ca să ne-avântăm cu voioșie către propriul spectru? "Când ți-ai epuizat rațiunea de a fi, e odios să te încăpățânezi".44 Existența e pierdere de ființă, iar a persevera este a accepta să decazi. Cioran se desfată la gândul ademenitor că are de ales
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lirică: "Am tras cu creta un cerc și încă unul/ am scrijelit mii de cercuri/ țipându-le noli me tangere/ noli me tangere/ Ei atunci au scos chei franceze, clești,/ patente, răngi și alte delicate unelte ale muncii/ strângând cu voioșie cercurile/ în jurul meu/ Ca să-i îmbun/ m-am gândit că e bine să le dau un citat/ din propria-mi operă/ noli me tangere le-am spus". În fine, din aceeași categorie, a mijloacelor coercitive, face parte ironia blândă, atașantă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tăvălesc prin iarba lor înaltă, înaltă,/ Îmi place să le rup firele și să umblu cu ele în dinți,/ Să amețească, privindu-mă astfel, bărbații". (Descântec de ploaie). Într-o altă notă interpretativă, Descântecul de ploaie este plin de prospețimea, voioșia, candoarea și misterul tinereții, ploaia devenind, mai mult decât un laitmotiv al acestui poem, un personaj, al cărui nume se pare ca poeta nu se mai plictisește să-l pronunțe. Îl șoptește, îl strigă și îl repetă sub toate formele
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
raportarea la alteritate, se regăsește și într-un alt poem, similar acestuia, ploile fiind oamenii aceia, tineri și exuberanți în suflet. "Răspunde-mi, răspunde-mi, cine-s mai frumoși: oamenii, ploaia?", pare să se afle pe aceeași linie semiotică, iar voioșia, dorința jocului este încărcată cu expresionismul blagian din Vreau să joc, iar "iubirea nemărginită pentru oameni și lume, dăruirea totală a eului liric, în acest volum, sunt afirmate cu toată puterea, dar, în același timp, limitate și explicate de cititor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care nu este, pare-se, nici chiar atât de aprigă și de neînvins, așa cum o percepe ea, la acea minunată vârstă a tinereții. Descântecul de ploaie, poezia de referință a primului volum al acesteia, se opune Păsării tăiate, prin prospețimea, voioșia, candoarea și misterul tinereții. Într-o analiză tematică, imaginea dansului, strâns legată de ideea de ploaie, precum și întregul ceremonial al jocului este unul mult mai jovial, decât la Ileana Mălăncioiu, sau, cel mult, plin de responsabilitățile acelei vârste, dar nicidecum
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fost mai limpede supremația unui gen, care și-a permis să spargă toate frontierele și să aspire în magma-i seducătoare deopotrivă teorii științifice, anchete jurnalistice, fapte diverse, viziuni poetice, pasaje diariste, elemente de psihanaliză, sociologie, economie, politică, amestecînd cu voioșie stiluri și mărci pentru a satisface, pînă la urmă, un dat imuabil al naturii umane nevoia de fabulație. Periodic, între o criză și alta, comentatorii (și nu doar din sfera literară) se întreabă de ce citim romane, de ce continuăm să le
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
către tatăl dispărut în 2001, în sfîrșit acceptat cu iubire. Critic literar la "Libération" din 1984, Mathieu Lindon a dus mulți ani în spate povara figurii tutelare a unui tată exigent, sever și rece, care nu se împăca defel cu voioșia și pasiunile turbulentului său fiu, astfel încît primul roman al acestuia a fost publicat (la Minuit, ce-i drept!) sub pseudonim, la insistențele austerului părinte. Abia al doilea roman, Prince et Léonardours, din 1987, marchează ieșirea autorului de sub tutela tatălui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ele își întind antenele una către cealaltă, se cheamă, se leagă, se potențează reciproc, curg una din alta, astfel încît s-a lăsat în voia lor și a ieșit această Feerie generală, extrem de tonică și alertă, plină de haz și voioșie, o privire trăsnită și liberă asupra tuturor neroziilor și deviațiilor contemporane, sau, dimpotrivă, asupra unor tainice clipe de prospețime. Calchiate după întrebările copilăriei (și nu numai) prin care am trecut cu toții, gen: "ce este Dumnezeu?", "cine plouă?", "unde apune soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]