536 matches
-
de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian Demetrescu amintește de valsul din Faust, cîntat la o înmormîntare. Sau care evocă funebrul, cum era acela ce-l emoționa pe Pantazi: „un vals domol, voluptuos și trist”. Greșim, fără îndoială, imaginîndu-ni-i pe cei care au reușit în literatură ca fiind singurii îndreptățiți să parvină la o asemenea situație. într-o oarecare măsură, succesul lor se explică și prin ratările altora. în „Notița” (o, ce notiță
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de înțeles în măsura în care arta japoneză, chiar în stampele ei cu subiect erotic, nu s-a preocupat niciodată de glorificarea nudului, așa cum a făcut-o arta vestică. Acel corp musculos (al lui Mishima), împins până la extenuare (masturbându-se), căzut într-un abandon voluptuos al agoniei, nu ar fi apărut în nicio descriere a unui samurai executat 92. Mishima, Zenon, Hadrian: se imaginase ca toți trei în special în erotica și felul în care au murit aceștia. A explicat extazul sexual al lui Mishima
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
regenerării perpetue întru moarte. Echivalența rod-moarte este realizată, undeva, fără nici un rest ("rotundul rod ce-i moartea: rotund precum era rotundul/ când nu existau cranii/ rodul acesta crematorial"), căci ființa cezarivănesciană pare marcată de la început de morbul descompunerii lente, insidioase, voluptuoase. Marca definitorie a acestei fatale predestinări este trupul, închisoarea carnală a cărei contemplare provoacă repulsie ori spaimă: "nu-și uită carnea tiparul ei ciudat!/ veșnice creștete umede se-ndeasă spre mine/ ca o pasăre deasupra unei oștiri le văd foind și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pânza corabiei/ ajunsă în port/ totdeauna singur/ am un cerc roșu/ desenat (acolo unde se află inima)". Deloc întâmplător, cel mai frecvent este intertextul eminescian, ceea ce denotă afilierea la poetica romantică și, implicit, un fel de amară nostalgie a solitudinii voluptuoase, în care eul liric rupt de lumea materiei minore și racordat, dimpotrivă, la cea a marilor formațiuni geologice se retrage doar pentru a contempla infinitul și a înțelege deșertăciunea celor omenești. A se vedea, spre exemplu, primul poem din volumul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lași/ cu heruvii în Iași / sat tulburat de spahii,/ clopotniță/ în care doar morții sunt vii". Încă dintr-o veche Monă-Monadă (V), se amintea de altfel, sub pretextul fantazării pe un motiv biblic, cel al dansului eretic cu o ciudată, voluptuoasă Salomee postmodernă, regimul orbecăirii subiectului liric "între eroare și adevăr/ între instinct și rațiune/ între fratele mort și fratele viu". Lucianograma tipică mai târzie a poetului ("Lucian Vasiliu/ este inventatorul/ unei monadologii desuete/ așadar,/ bun de răstignit/ pe un perete
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iisus în "Ridicarea la ceruri, Consacrarea și Încoronarea Maicii Domnului". La acestea se adaugă reprezentările interesante ale "Madonnei cu pruncul", ca Madonna Lactans, în vi-ziunea Renașterii italiene și a artei baroce, care au imaginat-o ca femeie cu forme pline, voluptuoase, hrănindu-și copilul la sânul dezgolit 141. Acestea sunt singurele portrete ale Fecioarei "dezvelite", iar focalizarea este pe sân și pe copilul care este alăptat. * În mod paradoxal, starul pop a primit numele Madonna la naștere. Madonna secolului XX provine
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
frecvent căpcăuni, transmițând copilului aviditatea libidoului lor, precum și fantasmele de apropriere totală. Oralitatea se structurează pe mai multe nivele: - fizic: prin hrană mai ales, dar și prin alcool, tutun; - sexual: constituind o zonă erogenă predilectă, sursă fundamentală de plăcere (supt voluptuos, sărut, felație); - afectiv: descriind modul de comunicare fuzional, dorința de a-l face pe celălalt să intre în sine (de a-l înghiți); - intelectual: creând evantaiul reprezentărilor, prin descoperirea «bucală» a lumii (bebelușul care duce toate lucrurile la gură). În funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fluidă, aparent dezinvoltă, de fapt extrem de structurată și mînuită cu mare abilitate. Captivant și derutant a fost Djian încă de la primele sale romane (Bleu comme l'enfer, 1983, Zone érogène, 1984, 37°2 le matin, 1985, Maudit manège, 1986), amestecînd voluptuos umor și pesimism implacabil, un fel de Houellebecq avant la lettre, dar cu un plus de savoare romanescă. Aceleași coordonate majore le regăsim și într-un roman din 2010, Incidences, pe care mulți critici o consideră ca pe cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
legendă românească despre Dumnezeu ca perfecțiune a Lenii! De fapt, dacă Dumnezeu nu și-ar fi părăsit tronul de contemplator, Cioran n-ar mai fi avut, poate, atîtea reproșuri să-I adreseze, el care i-a venerat mereu pe acei voluptuoși ai eșecului, acele ființe care rivalizează în abulie cu îngerii și care se opresc în pragul oricărei întreprinderi. Cultului strident al eficacității, al imaginii-vitrină scînte ietoare, caracteristic societății contemporane, Cioran îi opune nonșalanta indiferență a unui codaș fin-de-siècle, clădindu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
materii excitante pentru simțuri: păduri, saltele de paie, rufărie, gutui, blănuri, portocale, ceai, pâine, lapte, fructe putrede, alune, fasole verde, mazăre, cartofi, ringlote, banane, coacăze. Ulise este un poem descriptiv al vieții diurne fără alt conținut decât prezentarea cu gest voluptuos a lucrurilor și elogierea lor: Te oprești la vânzătoarea de legume îți surâd ca șopârlele fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau în păstaie ca școlarii cuminți în bănci ca lotci dovleceii își vâră botul înaintează amurgesc sfeclele ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trup. Provoacă, mai ales, o visare În stare de trezie care coincide și cu dorința de dezlegare. Fior, fulger, nesațiu, tremur, foc sînt imagini ale intensității. O intensitate provocată de o energie imaterială și desfășurată Într-un regim de neliniște voluptuoasă, de nelămurită seducție. Imaginile citate sînt, totodată, imagini purificatoare. Energia lor este ascensională, aeriană, prefigurînd trecerea În alt regim psihic. Dezlegat de alte obligații, discursul erotic este aici mai pur și, prin aceasta, mai profund. Discursul se tulbură din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
retragă din vîrtejul vieții exterioare. O pleoapă grea cade peste materia În fierbere. Un ochi dedat cu perversiunea plăcerii se deschide În interiorul acestui „eden al lumii” În care Își plasează Bolintineanu subiectele lui poetice. * În calea tuturor stă, strălucitoare și voluptuoasă, marea. Bolintineanu este primul nostru poet marin. Primul, vreau să spun, pentru care marea este și altceva decît un element de comparație: este un obiect liric, un obiect de contemplație, un peisaj interior. Peisajul Începe prin a fi un cadru
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este și mustrarea („cu tînără mustrare”), ochiul se desfată pe „vergine sînuri”, visele se nasc „dulci și tinerele”, legiverul (azurul) este fraged. Dumbrava, de asemenea, e fragedă și umbroasă, inima Înamorată este legănată de „tinere plăceri”. În singurătate, poetul melancoliei voluptuoase vede pretutindeni o tânără părere”, frumusețea este la el „jună”, Îndrăgostitul din O noapte de amor mărturisește că a plutit toată viața „prin imagini virginale”. Fericit este acela care răpește amorului „tinerele-i răsfățuri”. Îmbătate, sublime sînt simțurile aceluia ce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Tîrgoviște, Școala ieșeană de pictură: cam genul ăsta de școală, dacă e să fac o primă circumscriere, una cu totul aleatorie, cum se vede. Dar pregătind astfel tonul sub care vor sta considerațiile. Unul lejer. Dacă nu chiar facil. Prin voluptuosul lor diletantism, deja asumat. Ba, mai mult, unul insolent, atîta vreme cît diletantul nu e diletant autentic, dacă nu produce și-un dram de insolență. Dar, ca să nu mă autoflagelez cu atîta pornire, să spun că fragilele referiri la... școlile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la pocăință”, spune Proclu; de asemenea, și Sf. Ambroziu: „voința își găsește o mare alinare în muzică ... psalmodia calmează mânia, înlătură gândurile, ușurează tristețea”. Influența morală a muzicii este recunoscută și atunci când se recomandă discipolilor să se ferească de muzica voluptuoasă. Spune Ioan Crisostomul: „Ceea ce provoacă beția, tot aceea provoacă și muzica rea, slăbind vigoarea minții, distrugând forța sufletului și dând libertate pasiunilor rele”. Pericolul creat de muzica obscenă provine din faptul că imaginația influențează sentimentele; când memoria este ocupată de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cu două torți pentru servit vinul (craterae), unde era îndoit cu apă. Apoi romanii realizau îndoirea cu apă, după gustul fiecăruia și în proporțiile fixate de magister. La îndoirea vinului cu apă putea fi adăugată gheață, ba chiar, după cum credea voluptuosul Nero, vinul putea fi pus la gheață cu apă în prealabil fiartă. Pe de altă parte, utilizarea apei calde (calida) la îndoirea vinului era considerată mai igienică și mai recomandată, ca atare, bătrânilor și bolnavilor. Totuși, la banchetul organizat de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
privind arta românească și universală urmărește să precizeze o serie de noțiuni, cu nuanțări implicând perspectiva etică („nu există estetică fără etică”, clasicismul presupune o „atitudine morală”). Conferințele radiofonice reunite în Arcade, firide și lespezi (1932) se constituie într-o voluptuoasă peregrinare printre esențele spiritualității noastre, recognoscibile în construcțiile laice și religioase ce, prin „permanențele” pe care le ilustrează, dau specificitate spațiului carpato-dunărean. C., pentru care arhitectura este „cronica vie a trecutului”, „cea mai exactă expresie a istoriei sale”, se preumblă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
între cei doi sculptori, relevă în Spaethe o mai pronunțată dimensiune senzualistă specifică secession-ului, iar în Storck o profunzime pe care o asociază unei spiritualizări a materiei și unei reflexivități pusă sub semnul ideii. "Spaethe era un sensual, un voluptuos, îi plac silenii grași, sclavii bețivi, sau modelul femeesc, după care a făcut o bună serie de lucrări între 1909-1916. Storck însă este un gânditor și aceleași motive femeiești la el se spiritualizează. În unul se vede calmul tehnicei stăpână
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Tentația, unde și părul femeii și mărul pe care-l întindea erau aurite, în Clown, unde ciucurii costumului erau auriți, sau în Pe gânduri, unde soclul este ornat cu o friză decorativă cu frunze și mere stilizate. Nudurile sale sunt voluptuoase, degajă o senzualitate care reprezenta o noutate pentru arta românească a momentului. Ideea de meditație este însoțită de linia elegantă a nudului feminin, asociere care imprimă un erotism sublimat, subtil acestor statuete. În primele statuete, feminitatea poartă sugestia unei exuberanțe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imprimă un erotism sublimat, subtil acestor statuete. În primele statuete, feminitatea poartă sugestia unei exuberanțe incontrolabile, a unui palpit al formelor vivante, dar și a unei eleganțe străbătută de frisonul unei nervozități erotice. Sculptorul va descărca acest erotism în formele voluptuoase ale unei feminități aparent pasive, ca în Nud culcat sau Dormind, sau în reflectarea unor états d'âme simboliste, nudul fiind asociat unor stări reflexive, de orizont melancolic, ca în cele două statuete, Pe gânduri și Femeie pe gânduri. Diferența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
două statuete, Pe gânduri și Femeie pe gânduri. Diferența dintre ele este nu numai sesizabilă, ci și relevantă pentru traseul pe care-l ia arta simbolistă la Storck. Prima proiectează în grația feminină, accentuând poziția șoldului pentru a marca curba voluptuoasă a coapsei, reflecția ca expresie a unei dorințe mâinile sunt împreunate ca pentru o rugăciune care, extrasă contextului religios, devine rugăminte pe când în cea de-a doua s-a strecurat deja o anumită severitate, iar gesticulația reflexivă reclamă o altă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la o serie de relații tabuizate. Paciurea distruge relația de cuplu fatal, litigios, himeră/sfinx/femeie-bărbat/victimă, relație proprie sensibilității decadente, și își insolitează propriile sale himere, le desface de orice parteneriat dramatic. Ele nu mai sunt prizonierele unui vis voluptuos în care senzualitatea se intensifică în proximitatea morții, o moarte violentă asimilată actului sexual și prezidată de cuplul freudian Liebenstriebe / Todestriebe. Chipurile himerelor sunt cu mici excepții aceleași, ca și cum sculptorul ar fi ales să reproducă nu un tip, sau, mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figuri feminoide, larvare, turgescente nu avem deplina realizare a unei feminități devoratoare înscrisă în bestiarul decadent și că, în contextul simbolist al ipostazierii geniului, ele nu marchează o insurgență malefică, ci dimpotrivă, semnifică domeniul fertil al imaginației creatoare conotată întrucâtva voluptuos. Chiar dacă subliniază clivajul, opoziția, între spiritual și instinctual, între masculin și feminin, așa cum apar în ecuația decadentă cu resorturile violent contrastive de rezultantă estetică, Paciurea face un pas în afara esteticii simbolisto-decadente când transferă distincția de gen(der) unui fenomen de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aplică după un cod decadent inversiunea malefică, acel "de-a-ndoaselea" pe care Gilbert Durand în Arte și arhetipuri îl înregistra printre mitemele decadente, făcând să apară în chiar datele unei iconografii consacrate maternității figura de semn opus, a marii curtezane, a voluptuoasei. Avem un tablou al anxietăților privitoare la natura duală a femeii, a respingerii în chiar corporalitatea ei a maternității, dar și a unei funcții determinate civic a sexualității. Femeia fatală este o antimadonă, este Fiara (1902) sau Vampirul (1883-1884). Pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din când în când o notă vagă de provocare. Nudurile sale se bucură de popularitate tocmai pentru senzualitatea lor, pe care S. Maur o plasa în contextul morfozelor decadente care reclamă feminintatea sub semnul frisonului nevrotic al unei patologii a voluptuoaselor isterice. Pallady asociază, în sensul decadenței, reflexivitatea cu senzualitatea, nudul său care emană subtil toxinele erotice are o atitudine căutat meditativă. Prin contrast, ca expresie a unei degenerescențe superioare, este recuperată tensiunea dintre febricitările voluptoase și litificarea afectivă a unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]