1,940 matches
-
Iată acest... cinstit boier al nostru, pan Toderașco mare logofăt,... i-am dat... un loc de casă, cu case gata și cu pivniță de piatră, pe Ulița Mare, care a fost mai înainte dreaptă cumpărătură socrului domniei mele Coste Băcioc vornic, și casele au ars de câteva ori, iar domnia mea am făcut iarăși case pe acel loc”. Ei, ai băgat de seamă că “Vasilie Lupu voievod” - “domnul cel larg în daruri” - cum îl numește Nicolae Iorga, nu și-a luat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița domnească despre care vorbește “Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare?” --Nici pomeneală, sfințite. --Dacă-i așa, hai să intrăm în Catedrala Mitropolitană și să citim ce scrie pe marmura așezată de-a stânga ușii din pridvor. Citește tu, că ai privirea mai ageră. --“Noi, Carol I cu mila lui Dumnedeu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fi fără folos... --De această dată, aflăm că Alexandru Ioan Calimah dă în ianuarie 1797 un hrisov pentru cumpărarea “spre trebuință a consulatului... să nu să mai supere nime cu luare casălor... găsându-să de vânzare casăle dumisale Theodorașco Balș vel vornic ce sânt în Mahalaoa Măjilor la Ulița Mare s-au și cumpărat... dându-i-să bani gata triizăci mii lei”. Mai departe aflăm de vecinătățile casei. Iată care erau acestea: spătarul Enacache Milo și biserica Sfântului Dimitrie (Balș zidită la 1690 n.
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fiindcă vom afla că de fiecare dată este foarte atent la orice lucru de interes pentru târgoveți. Și de această dată trimite veliții boieri să cerceteze “jaluba ce au dat... al nostru cinstit și credincios boier,... Nicolai Roset biv vel vornic”, care “au arătat cum că o uliță ce merge din Ulița Mare drept la vale spre Bahlui și la feredeu... cu zidirile ce face... părintele Mitropolitul s-ar fi strâmtând,... cât ar pute să treacă o căruță și acea uliță
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spui tu, a toate știutorule, cine a fost acest “Ureche dvornicul”, ctitorul mănăstirii Sfânta Vineri: --Ce ți-ai zis tu? “L-am prins!” Află, prietene, că nu a dat norocul acesta peste tine, fiindcă este vorba de Grigore Ureche, mare vornic al Țării de Jos între anii 1642-1647, fiind numit de Vasile Lupu voievod, drept răsplată pentru participarea la complotul din 1633 când, alături de Vasile Lupu, viitorul domn, și alți boieri pune la cale alungarea din țară a lui Alexandru Iliaș
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cinci ocă de ceară pe an. Acum sfinția sa Dosoftei egumenul Trei Sfetitelor l-a dat de gol pe egumenul Gavriil, care de fapt împresurase de multă vreme acel loc de doi stânjini reclamat acum de “dumnealui Manolache Costache biv vel vornic”, reclamantul care pierde judecata cu egumenul Dosoftei”. --Le judecăm noi la rece da’ eu m-am înfierbântat de-a binelea, pentru necinstea egumenului Gevriil. --Așa este, vere, dar, dacă vrei să afli despre o nouă vânzare pe Podul Vechi, ascult
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Costantin Mihail Cehan Racoviță vodă ia aminte și la “hindichiul (șanțul n.n) ce l-au făcut ispravnicii podului (Vechi n.n)” fiindcă “nu l-au făcut prin mijlocul locului di pod ci l-au făut spre pivnița dumnealui Manolache vornic di-i pricinuiește stricăciuni puțului ce are cu apă și pivniții”. Ca urmare, trimite pe vel vornicul Iordache Balș să pună om care “să stea zapciu asupra lui Anăstasă lipțcan și a lui Foti, ce sânt ispravnici la făcutul podului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ispravnicii podului (Vechi n.n)” fiindcă “nu l-au făcut prin mijlocul locului di pod ci l-au făut spre pivnița dumnealui Manolache vornic di-i pricinuiește stricăciuni puțului ce are cu apă și pivniții”. Ca urmare, trimite pe vel vornicul Iordache Balș să pună om care “să stea zapciu asupra lui Anăstasă lipțcan și a lui Foti, ce sânt ispravnici la făcutul podului, și să mute acel hindichiu pi locul undi au aflat vel logofăt a fi cu cali... Într-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că are”. Cum ți s-a părut destăinuirea lui Iordachi Aslan, vere? --Întâi dă-mi voie să-ți amintesc că pe “Toader Balș căminariul” l-am mai întâlnit când Alexandru Ioan Calimah voievod a cumpărat casa lui Toader Balș vel vornic pentru Consulat. Și acum să-ți răspund la întrebare. Destăinuirile lui Iordachi Aslan sunt emoționante. --Iordachi avea cel puțin două motive ca să fie plecat lui Toader Balș: întâi Balș era mai mare în grad ca el și apoi îl ajutase
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cârtești pentru cele ce i s-au întâmplat Măricuței, fiica lui Precup hotnogul (comandant peste o sută de oșteni - căpitan n.n). --Când e poruncă, cu plăcere, sfințite. Da’ ce i s-a întâmplat Măricuței? --Asta o aflăm din mărturia vornicilor de poartă Roșca și Dumitrașcu Verigă, făcută la 16 septembrie 1666 (7175). Uite ce spun ei: “Scriem și mărturisim cu această scrisoare a noastră cum au mărsu Măricuța fata lui Precup hotnogul înaintea mării sale lui Iliiaș vodă (Alexandru) și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în Ulița Tărbujănească, din dzilele lui Vasilie vodă (Lupu n.n), pentru că au fost Ionașcă Țigănaș popă la doamna lui Vasili vodă, la Tudosca. Deci le-au fost luat cu năpaste cu cuvântul doamnei Tudoscăi și sânt împresurate până acmu”. Vornicii adună megieșii și află că și “Ștefan armanul” care a “ședzut într-acele dughene de la Barnovschie vodă până în zilele lui Ștefan vodă și” că “au dat chirii tot Măricuții... Deci, precum au mărturisit înaintea noastră atâțiia oameni buni... așea mărturisim
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
abăger să dăruiască la 20 octombrie 1674 (7185) “O casă <în popor> la Sfântul Ioan Gură de Aur... pre Ulița Tărbujenească”. --Ce se mai întâmplă oare pe Ulița Trapezănească (Tărbujenească)? Iaca o nouă vânzare făcută de “Micuța, giupâneasa lui Gheorghiță vornicului, și cuconie (copiii n.n) ei”. Cele patru dughene vândute de Micuța au locul “denapoia dughenelor până în ulicioară ce vine de la Cizmari, cari dughene sântu pre Ulița Tărbujenească”. Cumpărătorul este Iorga “neguțitoriul”. La 30 iunie 1689 (7197) găsim un “zapis
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spui însă de ce te-ai luat pe urmele cronicarului? --Fiindcă la 23 februarie 1629 (7137) “Io Miron Barnovschi Moghila voievod” dăruiește mănăstirii Barnovschi din Iași și mănăstirii Bârnova “o pivniță din Chervăsărie, unde a fost casa lui Urechie fost mare vornic”. --Și pentru ce le-a dat-o? --Uite ce spune vodă: “Acea pivniță am dat-o... slugii domniei mele Necula din târgul Iași ca să vândă el în acea pivniță vinul acelor sfinte mănăstiri. Și altul să nu aibă a pune
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Iași ca să vândă el în acea pivniță vinul acelor sfinte mănăstiri. Și altul să nu aibă a pune vin sau alt om la acea pivniță”. --Să nu-l confundăm însă pe Grigore Ureche cronicarul, care a fost și el mare vornic al Țării de Jos, dar în vemea lui Vasile Lupu - între anii 1642-1647 - cu Nistor Ureche, tatăl său... --Fiindcă Nistor Ureche, tatăl cronicarului, a fost mare vornic al Țării de Jos însă în vremea lui Eremia Movilă voievod. Adică între
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-l confundăm însă pe Grigore Ureche cronicarul, care a fost și el mare vornic al Țării de Jos, dar în vemea lui Vasile Lupu - între anii 1642-1647 - cu Nistor Ureche, tatăl său... --Fiindcă Nistor Ureche, tatăl cronicarului, a fost mare vornic al Țării de Jos însă în vremea lui Eremia Movilă voievod. Adică între anii 1595-1606. Asta înseamnă că acea pivniță a aparținut lui Nistor Ureche. E limpede, prietene? --Drept grăit-ai, dar n-ai spus o iotă despre faptul că
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
scrie: “Preînălțate doamne, mănăstire Trii Sfetitile... având locuri și pivniți... aice în Iași din vale de Târgul Făinii ci să numești pe Ulița Chirvăsăraua Vechi... acum să află împresurată de cătră megieși; mă rog mării tale... să se rânduiască un vornic de poartă ca... să și hotărască locurile mănăstirii... ca să nu mai fii în supărare”. Vodă poruncește lui Costandin Palade vel logofăt de Țara de Gios să lămurească lucrurile. Acesta îl trimite pe Gheorghe Tăutul vornic de poartă care la 10
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tale... să se rânduiască un vornic de poartă ca... să și hotărască locurile mănăstirii... ca să nu mai fii în supărare”. Vodă poruncește lui Costandin Palade vel logofăt de Țara de Gios să lămurească lucrurile. Acesta îl trimite pe Gheorghe Tăutul vornic de poartă care la 10 februarie 1797 răspunde că: “am făcut stânjen de opt palme domnești... și am început cu măsura dintr-o piatră veche ce s-au găsit în ograda lui Neculai Givilichi... Și s-au și stâlpit locul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a luat în primire și ne-a urmat pas cu pas spre ținta noastră... Iată-ne în Târgul Făinii. Chiar de la primii pași ne întâlnim cu neînțelegeri între stăpânul unor dugheni și chiriași. La 4 iulie 1685 (7195) Gheorghe Beble vornicul și Dumitrașcu ușer trimiși să lămurească lucrurile spun că “Vasilii bărbieriul, Gherorghii... brăhariul și Iusuf turcul... carii șăd pren dughenile lui Chiriiac vieriul în Târgul Făinii” au plătit chiria “și banii aceștia i-au luat Irimiia vătavul”. La aceeași dată
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să ne scrie părinții călugări, pre noi și pre părinții noștri la sfântul și duimnedzăiescul jirtăvnic și la marele pomenic și să ne facă pamete din anu în anu la dziua Nașterii Preacistei”. --Acum ne vom întâlni cu Alexandra, “fata vornicului Ureche”, părinte, care la 18 iulie 1660 (7168) întocmește un zapis în care scrie: “am vândut dumisale visternicului Ducăi casile mele din Iași, ce sântu împotriva mănăstirii lui Barnovschi vodă”. --Un loc de casă aflat “denaintea svintei mănăstiri lui Barnovschi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
i-a încredințat funcția de mare vistiernic. Soacra sa, doamna Dafina Alexandra s-a întâmplat să fie o femeie energică și iscusită, care a mers la Țaringrad pentru a-l ajuta să capete tronul, determinându-l și pe Toma Cantacuzino vornicul și rudele sale Cupăreștii să îi acorde tot sprijinul ginerelui său. „Numirea s-a făcut în octombrie 1665, înainte de 15 ale lunii. Candidat era și Ilieș Alexandru, fiul fostului voievod Alexandru Ilieș; deși era protejat de ambasadorii Angliei și Germaniei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a terenului din restul dealului a durat tot două zile. S-a emis și actul de confirmare de către marii boieri din sfatul domnesc în frunte cu arhiepiscopul de Suceava Ghidion, și episcopul de Huși, Ioan. Semnau alături, Miron Costin mare vornic al țării de jos, Gligoraș Hăbășescu mare vornic al țării de sus, Solomon Bârlădeanu mare logofăt și alții<footnote Ibidem, p. 564 footnote>. În niciunul din documentele posterioare, atâtea câte se cunosc, nu se întâlnesc reclamații ale vreunui proprietar în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
două zile. S-a emis și actul de confirmare de către marii boieri din sfatul domnesc în frunte cu arhiepiscopul de Suceava Ghidion, și episcopul de Huși, Ioan. Semnau alături, Miron Costin mare vornic al țării de jos, Gligoraș Hăbășescu mare vornic al țării de sus, Solomon Bârlădeanu mare logofăt și alții<footnote Ibidem, p. 564 footnote>. În niciunul din documentele posterioare, atâtea câte se cunosc, nu se întâlnesc reclamații ale vreunui proprietar în cauză, sau ale urmașilor acestora cu privire la vreun presupus
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
doneze loc de hrană din hotarul locului gospod al târgului Iași. ,,Pentru delimitarea acestui teren ca și pentru hotărârea lui a fost desemnat cunoscutul cărturar logofăt Teodosie Dubău”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 15 footnote>. La 10 iulie 1669 fostul vornic Grigore Hăbășescu și soția sa au închinat Mănăstirii Cetățuia, ,,care încă nu era terminată, ctitoria lor, schitul Mastacăn, din ținutul Trotuș, căruia Duca îi spunea schitișor”<footnote Ibidem, p. 16 footnote>. Domeniul Cetățuiei a fost completat cu ,,15 fălci de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
inclusiv la zidurile de incintă, fiindcă Duca a avut la dispoziție numeroase brațe de muncă, materiale de bună calitate și în cantități suficiente. Uneori lipsa acestora era suplinită prin comenzi făcute în localități aflate la distanță mare de Iași. „Nacu, vornicul din Câmpulung se ruga de conducerea orașului Bistrița să trimită, potrivit dorinței doamnei Anastasia, o sută de mii de cuie, cu 80 de bani mia de cuie de draniță și cu 50 de bani mia de cuie de șindrilă și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
conducerea orașului Bistrița să trimită, potrivit dorinței doamnei Anastasia, o sută de mii de cuie, cu 80 de bani mia de cuie de draniță și cu 50 de bani mia de cuie de șindrilă și 2 forinți mia de leațuri. Vornicul de Cânpulung, la presiunile Curții Domnești, a acceptat să le plătească în moneda cerută de bistrițeni”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 22 footnote>. O certitudine că lucrările de fortificație nu erau gata în 1670 este răscoala lui Hâncu și a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]