978 matches
-
miezul nopții) pentru a coborî În inima fantasticului negru. Alecsandri nu-i ocolește nici el, deși nu manifestă un interes special pentru tenebrosul, miticul din natură. În Doina, unde se inspiră mai direct din mitologia populară, apar cîteva scene de vrăjitorie neagră. Baba Cloanța duce În spate pe Satan și codrii clocotesc de un lung hohot. Satan urlă furios, și la urletul lui: „Mii de duhuri ies la lună Printre papură zburînd...”. Strigătul de ziuă al cocoșului pune capăt acestei goane
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
împreună trei ceasuri abordând mai multe subiecte, oprindu-se, de pildă, și asupra locurilor din Țara Sfântă: Tommaso, fără să fi fost acolo vreodată, vorbea ca și cum i-ar fi parcurs drumurile ani în șir. Poate că aceea era cu adevărat vrăjitorie, credea tânărul Rudolf, cum altfel ar fi cu putință ca fără să fi cunoscut un loc să vorbești despre el cu amănunte și cu... Mai bine să nu se lase pradă panicii, chiar dacă era ispitit să-l poftească pe Tobia
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Dumnezeu și Natura sunt totuna. Și m-au podidit păduchii, m-au făcut să-mi fie scârbă de mine. Așadar, de ce sunt întrebat de ce mă mai tem acum?". Dar nu-i așa că te-ai deghizat? Și ai făcut magie și vrăjitorie în temnița de la Castel Nuovo? I-am ajutat pe mulți cu cunoștințele mele medicale lecuindu-i de durerea de stomac sau de cap punând în aplicare cele învățate la Padova și la Bologna pe când eram student; nu m-am ocupat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
deosebesc ele de cele obișnuite? Au ferestre: în fiecare cameră există câte o fereastră, destul de strâmtă, de altfel. Trebuie oare să conferim vreo semnificație acestei apariții a ferestrelor? Oamenii cu care am vorbit despre acest fenomen le asociau invariabil cu vrăjitoria. Absența ferestrelor permițând o protecție mai eficace împotriva acțiunilor nocturne ale vrăjitorului, prezența lor este semnul unei anumite dezinvolturi, mai exact, al unei provocări la adresa puterii acestuia. Caracterul "simbolic" al ferestrei este dat de îngustimea unora dintre ele (20cm x
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
admirabilă nuvelă, în care subiectivismul pur gramatical nu întunecă în nici un fel obiectivitatea întâmplărilor fantastice care se petrec. Planul de fantasticitate pe care se desfășoară povestirile cu diavoli ale lui Caragiale folosește idei comune din folclor. Diavolul este ispită, practica vrăjitoriei este lucru blestemat, după cum diabolismul femeii, care sperie și pe dracul, este tot o observație morală a poporului, condensată într-un proverb și ilustrată printr-o delicioasă serie de întâmplări, în care Satana este deplin umanizat. Spiritul caragialian nu este
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ea sub semnul aceleeași fantasticității amuzant grotești. Iscusitul ,,vrăjitor’’ își valorifică cu deplin succes ,,darul’’ atrăgând pe loc atenția unei tinere pe nume Olga, cu care, după ce într-un spiritual dialog îi explică modul său de a pune în practică ,,vrăjitoria cu Spiriduș’’, pleacă ,,devale prin dosul Ceșmigiului, și fata mergea hupa țupa și unchiașul tipa-tipa.’’ Finalul episodic al basmului explorează cu rezultate excelente resursele comicului furnizat de lait motivul originar. Ne trezim în acest mod în plină reprezentație teatrală ai
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
protagoniști pe care par că îi interesează o savuroasă scenetă aparținând teatrului popular. Momentul apariției tistului de sergenți din Dealul Spirii sub fereastra la care Olga stătea singurică și ofta (căci, fiind într-o luni seara, ,,tocmai mersese unchiașul la vrăjitoriile lui unde se întâlnea cu alți spiriduși deai lui de vorbea cu duhurile’’!) și al pătrunderii lui în casă, urmat de apariția inopinată a hirsuitului moșneag, se încheie printr-o scenă de mare haz: ,,da n-apucă să isprăvească vorbească
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
aceasta, dorința tânărului împărat de a lua de soție pe fiica de împărat este condiționată straniu și fad, astfel, el trebuie să calce pe coadă motanul ce-o însoțește pretutindeni pe frumoasă. Numai așa prințesa ar putea fi smulsă din vrăjitoria urzită de bizarul animal. Elementul acesta, respectiv motanul, va apărea ulterior și în La hanul lui Mânjoală. Nu tocmai lesne de împlinit, până la urmă ,,clauza’’ este satisfăcută, ,,dar în sfârșit odată găsi tânărul vreme cu prilej când cotoiul dormea și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
descoperit de cerșetoare; pipăindu-l în somn, dă peste semnele neîndoioase ale naturii lui, coada și cele două cornițe; cerșetoarea, la rândul ei, ,,era o fată de-mpărat mare, care, de mititică se dedase la știința farmecelor și la meșteșugul vrăjitoriei, și, pentru păcatele ei, fusese blestemată să se preschimbe în hodoroagă cerșetoare și să nu și mai ia înfățișarea ei de mai-nainte decât atunci când o putea păcăli pe dracul, ba încă, și atunci, numai pe vremea nopții’’. Baba nu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
femeie curată !’’, cotoiul din cameră și iedul de pe drum, căciula în care Mânjoala se uită adânc. Întreg misterul cultivat în povestirea caragialiană (situație, probabil, unică în întreaga operă a scriitorului) este emanația contaminantului farmec feminin degajat de stăpâna hanului. Presupusa ,,vrăjitorie’’ a hangiței exprimă la modul superlativ tulburătoarea ei feminitate și, astfel, enunță tema realist-psihologică a povestirii. Noutatea constă în faptul că, spre a situa respectivul atribut între parametrii superlativului absolut, pe de altă parte, naratorul ia în considerare fundamentala calitate
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
vedere, cititorului i se refuză conotația subtextuală a detaliilor investite cu funcție magică. De-abia odată cu reluarea lecturii pe scene și momente, începe a fi 81 reținută de prezența lor. Întâia apariție a celei mai apropiate colaboratoare în materie de vrăjitorie, de ale cărei servicii hangița beneficiază constant, poate să scape din atenție chiar și la reluarea lecturii. Este aproape imposibil a se interpreta altfel decât în litera lui textul frazei ce urmează: ,,Și repede coana Marghiolala dă o poruncă unei
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
încadrate în tipologia maleficului, deși bătrâna insistă mai mult pe ideea moralității, a nobleții, „nobilitas sola est atque unica virtus” fiind o temă frecventă în romanele medievale. 419 „Femeia mică și bătrână simbolizează tot ce se opune luminii: întuneric, noapte, vrăjitorie, e totodată imaginea rebeliunii, a dezordinii, a impurității.”420 Lumea magică a zânelor, pe care o surprinde târgoveața în istorisirea sa, era una a permisivității totale, în care dragostea nu era un 417 Ibidem, p. 305. 418 Ibidem, p. 307
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
religieuse des individus et de la societe” Jean-Claude Schmitt, Le corps, les rites, les rêves, le temps. Essais d’antropologie medievale, Editions Gallimard, 2001, p. 296. 139 așadar rol de analepsă, dar și de prolepsă. Credința în magie 516 sau în vrăjitorie este de asemenea prezentă în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși (X. 5). În Povestirea răzeșului, din opera
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
donnele demonicate sunt ironice la adresa elementelor sacre (III. 4 - monna Isabetta râde pe seama pocăinței soțului, ia în glumă substratul vorbelor lui, nu are nicio remușcare în a trăi cu un călugăr), cred în forțele oculte (IX. 10) sau chiar practică vrăjitoria, în încercarea de a-l aduce alături pe iubitul dorit, utilizând tot arsenalul unor astfel de practici interzise: chipul de cositor, îmbăierea în râu noaptea, incantarea unei rugăciuni secrete (VIII. 7). Donna demonicata este cu adevărat ridiculizată și satirizată doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se spune, (417) În puterea acestor magiciene s-au Încrezut femeile de pe vremea Aglonikei, fiica lui Hegetor, savantă În știința astronomiei. De fiecare dată când avea loc o eclipsă de Lună, ea se prefăcea că atrage astrul În jos prin vrăjitoriile ei3. În ceea ce ne privește, să nu plecăm urechea la spusele celor care pretind că există oracole lipsite de orice inspirație divină sau că ceremoniile cultului sau cele de inițiere Îi lasă pe zei nepăsători. Pe de altă parte, să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
doi stâlpi din ușa strungii și zice: „Așa să stea laptele la oi, neluat de nimeni!”. După aceasta, tot el arunca un ban de metal în fundul găleții, începe a mulge în găleată și a descânta: „Când va mai putea lua vrăjitoria snaga și puterea de la banul acesta, atunci și nici atunci să nu poată lua laptele și puterea de la oile mele!”. După ce le-a muls, iar le unge ugerul cu unsoare și le dă sare măruntă amestecată cu tărâțe sau făină
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pintilescu, Georgeta Baban sau Ada Bertea. DESCÂNTECELE Dată fiind nevoia zilnică de a-i ocroti pe oameni cât și pe animalele domestice, localnicii au învățat de la bunii și străbunii lor descântece de tot felul. Ca forme arhaice de manifestare ale vrăjitoriei, acestea impresionează prin versificația populară, prin conținutul lor și prin expresii ale limbii arhaice. Este interesant de remarcat puterea miraculoasă ce au acordat-o țăranii lucrurilor din preajma lor, obiectelor obișnuite și uneltelor agricole, vizavi de forța lor tămăduitoare. Folosirea oalei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
încadrate în tipologia maleficului, deși bătrâna insistă mai mult pe ideea moralității, a nobleții, „nobilitas sola est atque unica virtus” fiind o temă frecventă în romanele medievale. 419 „Femeia mică și bătrână simbolizează tot ce se opune luminii: întuneric, noapte, vrăjitorie, e totodată imaginea rebeliunii, a dezordinii, a impurității.”420 Lumea magică a zânelor, pe care o surprinde târgoveața în istorisirea sa, era una a permisivității totale, în care dragostea nu era un 417 Ibidem, p. 305. 418 Ibidem, p. 307
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
religieuse des individus et de la societe” Jean-Claude Schmitt, Le corps, les rites, les rêves, le temps. Essais d’antropologie medievale, Editions Gallimard, 2001, p. 296. 139 așadar rol de analepsă, dar și de prolepsă. Credința în magie 516 sau în vrăjitorie este de asemenea prezentă în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși (X. 5). În Povestirea răzeșului, din opera
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
donnele demonicate sunt ironice la adresa elementelor sacre (III. 4 - monna Isabetta râde pe seama pocăinței soțului, ia în glumă substratul vorbelor lui, nu are nicio remușcare în a trăi cu un călugăr), cred în forțele oculte (IX. 10) sau chiar practică vrăjitoria, în încercarea de a-l aduce alături pe iubitul dorit, utilizând tot arsenalul unor astfel de practici interzise: chipul de cositor, îmbăierea în râu noaptea, incantarea unei rugăciuni secrete (VIII. 7). Donna demonicata este cu adevărat ridiculizată și satirizată doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
permite să dea glas deplin mentalității eroului pornit în căutarea autocunoașterii, obsesiei lui de a înțelege lumea înșelătoare din jur. Yourcenar demonstrează că Zenon nu poate transcende timpul și locul lui. Este o creatură modelată de alchimie, magie neagră și vrăjitorie, ca și de un repertoriu lung de sexualitate aparent deviantă, care înfloriseră în Europa renascentistă târzie într-o lume în care ereticul legendar și presupusul sodomit din secolul al XVI-lea, Michael Servetus, ca și alții, a fost condamnat la
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
să se retragă deși superioară numeric (vreo 900.000 de soldați). Valoarea istorică a evenimentului este confirmată, potrivit spuselor lui Eusebiu, atât de scriitorii creștini cât și de cei păgâni care atribuie miracolul eficacității rugăciunilor lui Marcus Aurelius, ori a vrăjitoriilor magului egiptean Arnufis sau a caldeului Iulian Magul. Episodul este evocat pe columna antonină unde se vede imaginea zeului Jupiter care din brațe, plete și de pe barbă revarsă râuri de apă, în timp ce un soldat se roagă cu brațele ridicate. Persecuțiile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de dragoste și frica: În primul rând, imaginea este o apariție bună reprezentarea ține de sacralitate. În al doilea rând, este o apariție rea reprezentarea trimite la ceva malefic. În al treilea rând, încearcă să devină o apariție ține de vrăjitorie. În al patrulea rând, nu mai ține de apariție, ci se transformă în simulație". Această pendulare între diferitele înțelesuri ale imaginii sugerează complexitatea termenului și, în același timp, obligativitatea menționării unui alt concept din sociopsihologie, si anume cel de imagologie
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fel iese Monica Lovinescu în întâmpinarea lui Augustin Buzura și a romanului său, Absenții. După o privire amănunțită asupra receptării romanului, se oprește la un episod neevidențiat în cronicile din țară, dar pe care-l consideră central: "remarcabila scenă de vrăjitorie în care un copil eroul pe când era copil pune să fiarbă la răscruce de drumuri o pisică într-o oală pentru că i se spusese că numai astfel, învingând frica, va deveni odată puternic, capabil să facă ce vrea și nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dovadă foarte minunată a dumnezeirii Mântuitorului: care dintre oamenii de odinioară - fie el om simplu, sau vrăjitor, sau tiran, sau împărat - a putut lua sarcina să lupte împotriva întregii închinări la idoli și a toată oastea drăcească și a toată vrăjitoria și a toată înțelepciunea elinilor, care erau atât de tari și înfloreau și înfricoșau pe toți, și să se împotrivească cu o unică pornire tuturor, ca Domnul nostru, Fiul adevărat al lui Dumnezeu, Care dând pe față în chip nevăzut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]