837 matches
-
clipa se termină Și-i pe buza de mormânt. 26 noiembrie 2004 REFLECȚII (CLXIV) Cei mai mulți au suferință, Doar afaceriști roiesc Sub adânca neputință La cei ce ne cârmuiesc. „Vorbă multă, sărăcie”. Toți o știu, dar mulți nu tac. De dorita vrednicie Fug, se-ntind într-un hamac. Clipa nu se mai repetă. Fă ce trebuie acum! Timpul curge prin pipetă Doar odată pe-al tău drum. Meteo și des guvernul „Mint de-ngheață apele”; Au alcătuit concernul De dispar sincopele. * Trăiesc
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
aduc aminte. Mă duc să stau de vorbă și cu focul, precum mi-ai poruncit. Și să ridic mărfurile. —Du-te, du-te, l-a mângâiat nana Floarea. Ți-am adus și ție niște turtă-dulce. Vezi de te poartă cu vrednicie cât e stăpânul bolnav. — Asta neapărat! s-a fudulit Onu Bezarbarză. S-a dus el la căsuță tropăind cu bocancii, iar nana Floarea s-a întors la bolnav. Badea Toma și Traian stăteau în preajma lui pe două scăunașe. Păreau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
păcate - dăruite în întregime celor din jur - copiii, părinți, prieteni, colegi - până când o boală necruțătorae i-a curmat firul. Dacă am alege doar două cuvinte pentru a zugrăvi o viață de om, acesta nu pot fi altele decât omenie și vrednicie. O viață exemplară de dascăl, care a știut să împletească de fiecare dată cu măiestria și înțelepciunea istoriei din care nu învățăm totdeauna destul, cu bunătatea și devotamentul față de copii, de colegi și de familie... Ce cugetare ar fi mai
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
înțelepciunea istoriei din care nu învățăm totdeauna destul, cu bunătatea și devotamentul față de copii, de colegi și de familie... Ce cugetare ar fi mai potrivită pentru un astfel de destin, decât înțeleptele gânduri ale voievodului Dimitrie Cantemir: Toată omenia și vrednicia omenească într-acesta se împlinește: pe neputincios să ajute și neștiutorului cu cuvântul, ci mai vârtos cu fapta, pildă aievea să-i arate. Început de carieră la Școala Probota Iași, Mariana Vrabie s-a dovedit încă de atunci înzestrată cu
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
acestei școli le păstrează neștirbite. Și dacă iubirea mișcă soarele și celalelte stele, cum să nu îndrepte aceste suflete de copil un gând de recunoștință pentru cea care le-a fost ca o adevărată mamă? Această școală a renăscut prin vrednicia ei; a dovedit o rapidă adaptare la cerințele vremii și incontestabile calități de manager. Profesor de execepție, a contribuit la ridicarea prestigiului acestei școli prin munca de cerecetare începută la Probota (săpături, descoperirea unor probe arheologice - ceramică, unelte, morminte), și
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
în completare : „Două puteri sunt în lume: „Dumnezeu în cer și mama pe pământ”. Un copil este așa cum l-a lăsat Dumnezeu și cum l‐a crescut mama lui. Noi, bărații, admirăm femeile mame și le mulțumim cu recunoștință pentru vrednicia și devotamentul lor, pentru realizările lor pline de jertfă și sacrificii în toate domeniile de activitate, în familie și în socie tate. Dar cine este femeia mamă ? Este mama noastră, este soția noastră și fiica noastră care la rândul lor
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
și nedeslușită, a înaintării spre mine prin pașii rugilor. Pași împleticiți, pași grei, pași ducând parcă niciunde. Mers firav, dus doar de nuiaua credinței mele pe care, în clipe ca acestea de scris și închipuire, mi-l văd toiag al vredniciei. Știu că nu sunt așa. Știu că mă mint în toate clipele mele. Dar mai știu, cred că știu, nădăjduiesc acest văl al științei, că minciuna mea nu este decât o pată infimă pe potirul strălucitor al mântuirii. Cândva, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și de neacceptat iar cauzele se datoresc și fiecărui individ în parte. Națiunea nu este în afara noastră, ci noi toți suntem națiunea, indiferent de vârstă și rang. Tot noi îi asigurăm fericirea și continuitatea. Neamul trăiește prin individ și prin vrednicia lui. La marile încercări prin care trece o națiune, el trebuie să răspundă PREZENT și să stârpeasca răul. Absenteismul duce la dezastru, până la pieirea națiunii și păcatul va fi al tuturor și răspunderea la fel, va fi a tuturor. Neamurile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
lui, când ne mai scotea la aer, se înșirau de o parte și de alta a micului podeț de la ieșire, câte opt gealați cu ciomege puternice, hoardă ticăloasă, setoși de sânge, duhuri fără Dumnezeu, și ne loveau întrecându-se în vrednicie ca la un asalt pe câmpul de luptă. Erau și bătrâni printre noi, unii sleiți de puteri, care se mișcau greu, eu singur în lanțuri între ei primeam cele mai multe ciomege căci nu numai că nu puteam fugi ca cei tineri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Dorobanțu a fost un mare monah și faptele sale, file de istorie, rămân ascunse sub oborocul vremurilor păgâne pe care le trăim încă și care au pus stăpânire și pe cei obligați să facă lumină, să facă cunoscute patimile și vrednicia faptelor credincioșilor și a slujitorilor Bisericii lui Hristos. Prin tăcerea lor, Părintele Nil Dorobanțu rămâne condamnat a nu-și putea rosti cuvintele mărețelor sale fapte prin gura celor rămași. Dar Dumnezeu împarte harul cu cei vrednici, nu cu trândavii și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Nevestele tinere și codanele ce se pregăteau să fie scoase la joc, precum și elevele de liceu aflate în vacanță se ocupau de îngrijirea și înmulțirea sortimentelor de flori, acesta fiind un motiv de mândrie și un criteriu de apreciere a vredniciei lor. Adunau semințe, pregăteau răsaduri primăvara timpuriu, făceau schimburi de soiuri cu suratele lor pentru a da acestei oaze de frumusețe o înfățișare cât mai plăcută și mai atractivă. Când seara târziu se întorceau de la muncile câmpului, gospodinele și tinerele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
tatălui meu și animat de dorința de a mi crea o ambianță plăcută, am reușit în câțiva ani buni să-mi edific această oază de liniște și tihnă”. Pe tatăl interlocutorului meu, tehnician horti viticol, îl cunoșteam din copilărie, iar vrednicia și priceperea lui le-am admirat și prețuit de-a lungul timpului. Se spune că surcica nu sare departe de trunchi. Adevărul acestei zicale s-a confirmat în cazul de față, dar în ce măsură își mai dovedește valabilitatea azi, când este
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
se dea poruncă din partea lui și să se scrie în legile Perșilor și Mezilor cu arătarea că nu trebuie să se calce o poruncă împărătească, după care Vasti să nu se mai arate înaintea împăratului Ahașveroș. Iar împăratul să dea vrednicia de împărăteasă alteia, mai bună decît ea. 20. Porunca împăratului se va vesti astfel în toată împărăția lui, căci este mare, și toate femeile vor da cinste bărbaților lor, de la mare pînă la mic." 21. Părerea aceasta a fost primită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
și s-a dus acasă. Apoi a trimis să aducă pe prietenii săi și pe nevastă-sa Zereș. 11. Haman le-a vorbit despre strălucirea bogățiilor lui, despre numărul fiilor săi, despre tot ce făcuse împăratul ca să-l ridice în vrednicie, și despre locul pe care i-l dăduse mai presus de căpeteniile și slujitorii împăratului. 12. Și a adăugat: "Eu sunt chiar singurul pe care împărăteasa Estera l-a primit împreună cu împăratul la ospățul pe care l-a făcut, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
a izbăvit pe poporul Său din țara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n-au crezut. 6. El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puși în lanțuri veșnice, în întuneric, pe îngerii care nu și-au păstrat vrednicia, ci și-au părăsit locuința. 7. Tot așa, Sodoma și Gomora și cetățile dimprejurul lor, care se dăduseră ca și ele la curvie și au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veșnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85107_a_85894]
-
ascunde Atunci când vreau să scap de ea. Azi, simt că fericirea doare, Dar nu puteam să bănuiesc C-abia ieșit din închisoare, Tot gratii mă adăpostesc. Sunt condamnat pentru vecie Să port cu mine umbra ta, Eu o slujesc cu vrednicie, De-o viață-ntreagă și ceva. Deși am fost armurier, Sunt doar un simplu prizonier ... Naufragiat Abandonat pe-un țărm, departe, Caut în palmă azimutul Și te ascult în prag de noapte, Dar lângă mine suflă vântul. Rătăcitor și-atât
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Iubiți‐ i cum se cuvine și să‐i învățați de bine. Dacă‐i vorba de bunica Nu mai poți zice nimica Când nu‐ i în gospodărie Casa noastră e pustie. Ea acasă dacă este Spală, calcă și gătește Lucrează cu vrednicie și‐ n grădină și în vie. Dă la pui, face curat Muncește echilibrat, Iar atunci când dă de greu Se roagă la Dumnezeu. Foarte des de dimineață E la Nicolina‐ n piață. Achită facturile și cumpărăturile. Bunica‐i o mamă bună
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Grigoraș, op. cit., p. 544 footnote>. În tipografia de la Cetățuia s-a imprimat în anul 1682 lucrarea Patriarhului Nectarie: Întâmpinarea contra primatului papei, în care se combătea primatul papal susținut de învățătura de credință romano-catolică. În prefața cărții, Patriarhul Dosithei lauda vrednicia lui Gheorghe Duca, și-l compara cu Vasile Lupu, în ceea ce privește apărarea ortodoxiei, aprecia ,,că l-a întrecut chiar în virtuți, deoarece prin opera sa i-a rechemat pe cei rătăciți la dreapta credință”<footnote Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești, vol
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și istoric al acestei distinse mănăstiri. Cetățuia, cu temeliile ei adânc înfipte în trecutul poporului român este mândră și înfloritoare. Ea privește Iașul care se înnoiește zi de zi și se întinde până departe în zări și dă mărturie de vrednicia poporului român de a fi demni în fața istoriei și de a arăta lumii frumusețea credinței și culturii nostre. Patrimoniul cultural și spiritual al neamului românesc este cartea de identitate și de demnitate națională. Comemorarea vredniciei înaintașilor noștri devine comuniune cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
zări și dă mărturie de vrednicia poporului român de a fi demni în fața istoriei și de a arăta lumii frumusețea credinței și culturii nostre. Patrimoniul cultural și spiritual al neamului românesc este cartea de identitate și de demnitate națională. Comemorarea vredniciei înaintașilor noștri devine comuniune cu generațiile viitoare, deoarece patrimoniul sacru exprimă comuniunea omului cu Dumnezeu Cel veșnic. Integrarea europeană ne-a dat șansa, dar ne și obligă, să arătăm o carte de identitate și de demnitate națională în domeniul cel
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
scuturat. Tunul: de vreo zece zile grohăie-mugește Încolo, pe mâna dreaptă; acolo-i Răsăritul. Oamenii zic: La-Nistru. De aici, din calidor, se vede bine de tot lumea largă; și frumos, oamenii din sat: I-a apucat, așa, dintr-o dată, hărnicia; vrednicia i-a fulgerat, de nici n-ai zice că suntem la noi, la Mana. Se tot duc, Mănenii - și se to-ot Întorc - de la deal. Dacă ai număra: de câte patru-cinci-șase ori pe zi; de vreo săptămână. Din zori pornesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dragul mamei înstrăinat", îi spunea toate câte s-au petrecut prin Amaradia după plecarea lui, de la moartea lui Ion Glanetașu și până la logodna Ghighiței cu învățătorul Zăgreanu. " Cununia însă vom face-o tocmai după Crăciun, ca să ne putem înfățișa cu vrednicie. O să le dăm lor casa din Pripas, să nu mai stea așa pustie și să le poarte și lor noroc, cum ne-a purtat nouă... Ne-ar fi drag să fii și tu la nuntă, biata copilă și acum plânge
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
În alt atelier decît cel pe care Îl avea cînd eram copil și care mi-a marcat acei ani din viață, o lumină În trecutul nostru, despre a cărei pierdere nu mai vorbim de mult. Și, În timp ce trăncănim, Îi admir vrednicia, pereții sînt plini de lucrări crude - și Îl invidiez. Se apără de crepuscul, disciplinat, meticulos. Nu e puțin lucru, nu e deloc puțin lucru... de fapt, asta e salvarea, mă gîndesc. Mă transpun pentru o clipă, urmărindu-i mîinile pe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pentru ca sub stindardul ei patria noastră să fie înălțată, și să se adeverească, sub auspiciile ei, cuvintele cunoscute ale lui Petrarca: Virtutea, împotriva furiei ce-a-ncins urgia, Va prinde armele! Și lupta, ca de soartă, Scurtă va fi, căci vrednicia În italicele inimi încă nu e moartă.
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
-o și au afierosit-o la sfânta mănăstire din Sfântul Munte a Sfinților lui H(risto)s Patruzeci de Mucenici.... Apoi cu evlavie au cerut de la patrierșasca înălțime și mărime a Apostolicescului și a toată lumea Scaunului acestuia ca să să cinstească vredniciei stavropighiei... Deci smerenia noastră, după ce am aflat cugetul lui... că este... bucuros am primit cererea lui... și hotărâm... ca această de curând zidită mănăstire pre numele Sfintei Troițe, care este în Clatea, de acum înainte până la sfârșitul ve(a)cului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]