3,544 matches
-
în capitalism), Durkheim nu era mai puțin preocupat de modul în care lumea industrială divide oamenii unii de alții. Amenințarea fundamentală a noii ordini a lumii nu era nici exploatarea alienată ca la Marx, nici cușca de fier ca la Weber, ci pierderea coeziunii sociale. El o numește anomie, înțelegând absența regulilor morale capabile să instruiască individul să pășească pe căile lumii. "Fără o societate caracterizată de coeziune și capabilă, cel puțin într-o măsură minimală, să ghideze indivizii cu toate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aparte. Comunitatea de limbă facilitează înțelegerea reciprocă precum și, într-un grad ridicat, formarea tuturor tipurilor de relații sociale. Este un rezultat al similarității tradiției prin intermediul familiei și al mediului social înconjurător. În acest context poate să apară surprinzătoare afirmația lui Weber care arată că aceasta, "luată în sine nu este suficientă pentru a constitui o relație comunitară, ci doar pentru facilitarea relațiilor în interiorul grupurilor avute în vedere, aceasta pentru dezvoltarea relațiilor asociative" (Weber, 1966: 138). În primul rând, aceasta se întâmplă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
acest context poate să apară surprinzătoare afirmația lui Weber care arată că aceasta, "luată în sine nu este suficientă pentru a constitui o relație comunitară, ci doar pentru facilitarea relațiilor în interiorul grupurilor avute în vedere, aceasta pentru dezvoltarea relațiilor asociative" (Weber, 1966: 138). În primul rând, aceasta se întâmplă între indivizi nu pentru că vorbesc aceeași limbă, ci pentru că au diferite tipuri de interese. Doar conturarea conștiinței diferenței față de o a treia persoană care vorbește o altă limbă poate conduce la un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
începe cu piețele de pește și grâne de pe digurile râului Sena" (Sennett, 1994: 155). Ca și în orașele hanseatice, în Paris economia promitea să elibereze din dependența conținută de contractul feudal de muncă. Referindu-se la orașele Evului Mediu, Max Weber arăta că acea comunitate urbană medievală se bucura de autonomie politică datorită pieței, comerțul oferind orașului putere economică permițându-i să își conducă propriile treburi. Desigur că există și autori care nu sunt de acord cu această viziune, considerând că
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
guvernate de criterii socialmente acceptate ale valorii intrinseci, acțiunile bazate pe aceasta fiind mai puțin conștient alese, cât conduse de tradiție sau obicei. Acest tip diferă de kürwille, care este un tip de voință apropiat de raționalitatea instrumentală a lui Weber, fundație a gesellschaft. Așa cum utilizează Tönnies termenul, kürwille are conotația de alegere, care este atât rațională, cât și arbitrară. În gesellschaft scopurile nu se nasc din tradiție. Ele sunt tot timpul raportate la nou de către actori independenți și raționali, răspunzând
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unor mari gânditori cum ar fi Durkheim cu solidaritatea mecanică și organică, Simmel, cu metropolis-ul ce devine termenul ce încapsulează modernismul sau Charles H. Cooley cu tipurile de asociere primară și secundară. Dar cea mai mare influență este resimțită la Weber. Conceptele-cheie ale acestuia tipurile de autoritate tradițională și rațională ar avea corespondență aproape perfectă cu gemeinschaft și gesellschaft. Ca și Tönnies, Weber vedea istoria europeană ca un fel de cădere din patriarhalismul și fraternitatea ce caracteriza societatea medievală. Pentru Tönnies
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Charles H. Cooley cu tipurile de asociere primară și secundară. Dar cea mai mare influență este resimțită la Weber. Conceptele-cheie ale acestuia tipurile de autoritate tradițională și rațională ar avea corespondență aproape perfectă cu gemeinschaft și gesellschaft. Ca și Tönnies, Weber vedea istoria europeană ca un fel de cădere din patriarhalismul și fraternitatea ce caracteriza societatea medievală. Pentru Tönnies această cădere era exprimată prin gesellschaft, prezentată clar de el ca proces, în timp ce pentru Weber este consecința procesului de raționalizare. O analiză
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu gemeinschaft și gesellschaft. Ca și Tönnies, Weber vedea istoria europeană ca un fel de cădere din patriarhalismul și fraternitatea ce caracteriza societatea medievală. Pentru Tönnies această cădere era exprimată prin gesellschaft, prezentată clar de el ca proces, în timp ce pentru Weber este consecința procesului de raționalizare. O analiză aparte a concepției lui Tönnies face Guy Rocher (1968: 49 și urm.), orientându-se după constatarea că Ferdinand Tönnies prezintă de fapt fundamentele psihice ale raporturilor sociale, raporturi ce sunt relații între voințele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
New Communitarian Thinking. Persons, Virtues, Institutions, and Commitments, University Press of Virginia, Charlottesville și Londra, 1996, ediția a III-a (ediția I, 1995) (pp. 52-70). Waterlow, Charlotte, Tribe, State and Community: Contemporary Government and Justice, Methuen & Co. Ltd, Londra, 1967. Weber, Max, The Theory of Social and Economic Organization, The Free Press, New York, 1966. Weber, Max, Basic Concepts in Sociology, (titlul original Wirtschaft und Gesellschaft), Carol Publishing Group, 1993, New York (ed. I, 1962). Zamfir, Cătălin, Spre o paradigmă a gândirii sociologice
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Londra, 1996, ediția a III-a (ediția I, 1995) (pp. 52-70). Waterlow, Charlotte, Tribe, State and Community: Contemporary Government and Justice, Methuen & Co. Ltd, Londra, 1967. Weber, Max, The Theory of Social and Economic Organization, The Free Press, New York, 1966. Weber, Max, Basic Concepts in Sociology, (titlul original Wirtschaft und Gesellschaft), Carol Publishing Group, 1993, New York (ed. I, 1962). Zamfir, Cătălin, Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Texte alese, Editra Cantes, Iași, 1999. Zamfir, Cătălin (coord.), Probleme ale dezvoltării sociale, Polirom
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
30 %. În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Nicodim Bulzesc, 13. Sebastian Bodu. PSD 1. Titus Corlățean, 2. Adrian Severin, 3. Rovana Plumb, 4. Daciana Sârbu, 5. Cătălin Nechifor, 6. Adriana Țicău, 7. Ioan Mircea Pascu, 8. Gabriela Crețu, 9. Corina Crețu, 10. Victor Boștinaru. PNL 1. Renate Weber, 2. Daniel Dăianu, 3. Adina Ioana Vălean, 4. Cristian Bușoi, 5. Ramona Nicole Mănescu, 6. Magor Imre Csibi. PLD 1. Theodor Stolojan, 2. Dumitru Oprea, 3. Nicolae Vlad Popa. UDMR 1. Gyorgy Frunda, 2. Csaba Sogor. Indep. 1. Laszlo Tokes
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Durkhiem, ce explică mecanismele schimbării sociale prin solidaritatea mecanică și organică și care consideră că schimbarea are un caracter natural, implacabil (Durkheim, 2001); Karl Marx ce vorbește despre cele cinci stadii comuna primitivă, orânduirea sclavagistă, feudală, capitalistă și socialistă; Max Weber autorul unei teorii de asemenea clasice, dar care respinge evoluționismul pune la baza schimbării sociale fenomenul raționalizării (Ungureanu, 1990, Ungureanu, Constantinescu, 1985, Nisbet, 1967). Tot de sorginte evoluționistă sunt și teoriile antropologice ale schimbării sociale, două din ele fiind mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și explicației religioase, deci secularizarea, schimbările în structura familiei, transformările fundamentale în domeniul economic și politic), dar și în mentalitate, ierarhie valorică, strategii individuale de acțiune. Unele din teoriile clasice ale sociologiei amintite mai sus Comte și Spencer, Marx și Weber, Durkheim și Tönnies sunt în același timp teorii ale modernizării. Teoriile modernizării se bazează pe următoarele idei: schimbarea societății este uniliniară, societățile mai puțin avansate trebuind să urmeze calea impusă de cele mai avansate; schimbările sunt ireversibile și merg inevitabil
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sa clasică asupra comunității (Gemeinschaft), opusă societății (Gesellschaft), înțeleasă de asemenea ca implicând tradiția. În comunitate, viața socială este guvernată de înțelegere în cadrul familiei extinse, de tradiții și obiceiuri în cadrul satului și de religie în oraș (Tonnies, 1887). La Max Weber tradiția este considerată ca fiind prereflexivă și este opusă raționalității sociale. Max Weber consideră ca există trei tipuri de legitimare a autorității într-o societate: autoritate tradițională, autoritate legală, autoritate charismatică. Autoritatea tradițională se legitimează prin referire la trecut (Weber
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tradiția. În comunitate, viața socială este guvernată de înțelegere în cadrul familiei extinse, de tradiții și obiceiuri în cadrul satului și de religie în oraș (Tonnies, 1887). La Max Weber tradiția este considerată ca fiind prereflexivă și este opusă raționalității sociale. Max Weber consideră ca există trei tipuri de legitimare a autorității într-o societate: autoritate tradițională, autoritate legală, autoritate charismatică. Autoritatea tradițională se legitimează prin referire la trecut (Weber, 1992: 9). Tradiția constituie și motivul pentru care oamenii se supun unei ordini
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Weber tradiția este considerată ca fiind prereflexivă și este opusă raționalității sociale. Max Weber consideră ca există trei tipuri de legitimare a autorității într-o societate: autoritate tradițională, autoritate legală, autoritate charismatică. Autoritatea tradițională se legitimează prin referire la trecut (Weber, 1992: 9). Tradiția constituie și motivul pentru care oamenii se supun unei ordini sociale. De asemenea înscriindu-se între autorii clasici, Henri Mendras explică societățile tradiționale (în speță țărănești) prin cinci trăsături: * Un sistem economic de autosubzistență și care nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
față de familie și înaintași, față de obiceiuri și cutume, prin respectul pentru autoritate și prin respingerea unor principii (cum ar fi drepturile individuale și libertatea), care subminează autoritatea tradițională și normele (Kamano, 1999). Sau, așa cum îl definește Bădescu, citându-l pe Weber, "tradiționalismul reprezintă acel etos contrastant cu etica achizitivă" (Bădescu, 2002: 538). Alți autori (Horowitz, 1992, apud Kamano) consideră că există 3 aspecte ale tradiționalismului: * Comportament de înapoiere manifestat prin comunicare slabă și parohialism * Menținerea religiozității * Identificare culturală intensă cu limba
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
principalele dimensiuni ale acesteia sunt industrializarea, urbanizarea, dezvoltarea modului capitalist de viață, constituirea statelor naționale, raționalizarea activităților prin organizări birocratice și secularizare. Definițiile date modernității sunt nenumărate, dar pentru a evoca aici doar una din cele clasice cea a lui Weber -, putem spune că aceasta are câteva caracteristici: calculul rațional, dezvrăjirea lumii (adică eliberarea acesteia de puterea religiei), raționalitatea instrumentală și organizarea birocratică. Etica protestantă, ca sistem materialist ce permite acumularea de capital și o încurajează ca fiind lăudabilă și dezirabilă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
puterea religiei), raționalitatea instrumentală și organizarea birocratică. Etica protestantă, ca sistem materialist ce permite acumularea de capital și o încurajează ca fiind lăudabilă și dezirabilă, a creat premisele unei schimbări culturale ce a dus la apariția capitalismului și a industrializării (Weber, 1993). Într-un articol pe tema modernității, M. Larionescu, trecea în revistă caracteristicile definitorii ale modernității, așa cum apar ele în analizele sociologilor români și străini: * raționalizarea societății prin capitalism, știință, industrie (Weber, Marx, Comte, Sombart, Zeletin, Manoilescu, Madgearu, Lovinescu); * raționalizarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a dus la apariția capitalismului și a industrializării (Weber, 1993). Într-un articol pe tema modernității, M. Larionescu, trecea în revistă caracteristicile definitorii ale modernității, așa cum apar ele în analizele sociologilor români și străini: * raționalizarea societății prin capitalism, știință, industrie (Weber, Marx, Comte, Sombart, Zeletin, Manoilescu, Madgearu, Lovinescu); * raționalizarea societății prin democrație și egalitatea șanselor (Alexis de Tocqueville); * industrialism, capital, stat național, desprinderea de practici arhaice (Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, Ilie Bădescu); * cultul pentru nou, original, progres științific și tehnologie (Giani
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
postindustriale) accentul este pus pe informație, telecomunicații, computere. Inglehart consideră că modernității îi este caracteristică maximizarea creșterii economice și autoritatea rațional-legală, iar postmodernității maximizarea bunăstării și autoritatea atât legală cât și religioasă (a se observa diferența față de conceptele utilizate de Weber). Autoexprimarea, calitatea experiențelor de viață, preocuparea pentru mediu devin mai importante o dată cu postmodernitatea decât câștigul material și creșterea profitului (Inglehart, 1997: 76). Toate acestea sunt valori postmaterialiste, adoptarea acestora fiind efectul creșterii economice și al securității oferite de statul bunăstării
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Nisbet identifică 5 regimuri funcționale ale ideii de comunitate, sau cinci modalități de analiză și de utilizare a conceptului de comunitate (Nisbet, 1967: 47-106): 1. comunitatea morală (La Comte); 2. comunitatea empirică (Le Play); 3. comunitatea ca tipologie (Tönnies și Weber); 4. comunitatea ca metodologie (cadru de analiză, la Durkheim); 5. comunitatea moleculară (Simmel). Comunitatea nu poate fi cunoscută în absența acestor unghiuri de vedere, care surprind fiecare o fațetă a ei. Pornind de la aceste 5 modalități de analiză a comunității
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și afectul. La Le Play, comunitatea este întâi de toate un fenomen empiric, de la care trebuie să pornească studiul societății. Ceilalți teoreticieni clasici abordează problematica comunității mai ales în maniera opozițiilor polare: ceea ce realizează Tönnies este continuat apoi de Max Weber, Karl Marx, Emil Durkheim, și mai târziu Robert Redfield, care deși au accentuat alte aspecte esențiale ale realității sociale (precum autoritatea, diviziunea muncii sau modurile de producție), au surprins prin acestea esența vieții comunitare. Printre teoreticienii clasici ce abordează problema
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cele urbane și considerând cele două ideal tipuri ca extreme, realitatea socială situându-se adesea undeva între acestea. Continuând opera lui Tönnies, ceilalți sociologi au analizat schimbările radicale din comunități și elementul esențial care stă la baza acestora. Astfel Max Weber a considerat că esența schimbărilor sociale este fenomenul de raționalizare. Societatea umană premodernă se baza pe autoritate tradițională, în timp ce societatea modernă recunoaște autoritatea rațională (legală). Odată cu Tönnies și Weber imaginea comunității se conturează clar, aceasta bazându-se pe o serie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]