807 matches
-
însă că jurnalistul nu ezită să evidențieze meritele acestor popoare atunci când este cazul. La polul opus, Al. Oprea apreciază că numai la o lectură grăbită a articolelor lui Eminescu și prin eludarea contextului social-istoric textele acestuia pot fi bănuite de xenofobie 277. În spatele repudierii "străinismului" se află de fapt interesul față de problemele țării și grija pentru situația grea a țărănimii. Pătura superpusă era alcătuită, potrivit jurnalistului, din elemente alogene mai vechi, care se "aclimatizaseră" în societatea românească, și din imigranți din
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
astfel de demers analitic, care se rezumă la cuantificarea inventarului lexical pe clase semantice, procesarea corpusului publicistic cu ajutorul DAT a permis nuanțarea judecăților radicale pe care exegeza le-a formulat de-a lungul timpului în legătură cu gândirea politică eminesciană. Naționalismul, antisemitismul, xenofobia, reacționarismul dobândesc o lectură particulară, în lumina problematicii epocii eminesciene și a specificului discursului publicistic cultivat în acele timpuri. Folosirea unor instrumente noi de analiză, aparținând lingvisticii computaționale, ne-a permis obiectivarea interpretărilor și a favorizat evidențierea superiorității discursului publicistic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
judecăți de valoare radicale în legătură cu gândirea politică eminesciană. În acest sens, eludarea micro și macro-contextului social, politic și istoric al epocii eminesciene a constituit cadrul formulării unor interpretări excedentare, Eminescu fiind acuzat pe rând de reacționarism, antisemitism, naționalism extremist și xenofobie. Raportate la contextul epocii, articolele eminesciene primesc o nouă lectură, iar astfel de judecăți se nuanțează. Pe această linie de interpretare, remarcăm că antisemitismul era specific epocii, fiind alimentat de condițiile impuse României, în urma Congresului de la Berlin, prin care i
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Dimitrie Vatamaniuc, "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, 2000, pp. 12-15. 518 Petru Ioan, Modelul hexadic în politologie, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2002. 519 V. în acest sens acuzele de antisemitism și xenofobie formulate de Zigu Ornea. Editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor de origine evreiască, Zigu Ornea dedică mare parte din activitate identificării unor atitudini antisemite în opera scriitorilor români. Din prisma modelului hexadic, apartenența etnică a interpretului imprimă o lectură
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de marginalizarea impusă de la centru, de lipsa unei tradiții românești bine consolidate într-un spațiu multietnic și de prezența elementelor alogene receptate ca inamice 44. Într-o astfel de atmosferă poate că nu ar trebui să surprindă derapajul ulterior spre xenofobie și antisemitism al mișcării, limbajul violent și susținerea fățișă a legionarismului. Programul mișcării este redactat abia în 1934 și promovează regionalismul și emanciparea Bucovinei față de editurile bucureștene, în acest sens înființându-se editura Iconar, iar un an mai târziu revista
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Voronin participa la conferința de constituire a unei noi uniuni a scriitorilor, intitulată „Nistru”, alternativă la cea existentă, și care în 1989-1991 depusese eforturi eroice pentru propășirea statului moldovenesc. Voronin critica Uniunea Scriitorilor condusă de Mihai Cimpoi, pentru „mostre de xenofobie și extremism”, pentru atașamentul pentru ideea unirii cu România, pentru că „datorită pasiunii pe care au făcut-o liderii Uniunii Scriitorilor și redactorul ziarului „literatura și Arta” pentru activitatea politică,, susținută generos prin recompense bănești din fondurile speciale ale statului vecin
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
financiară. Linia de clivaj cultural între cele două Românii trece deci, în același timp, prin dirijism cultural, ierarhii oficiale, festivism ieftin, Cântarea României, Călugăreni de operetă (proastă), cu Mihai Viteazul călare... cu ceas la mână, cât și prin etnicism, naționalism, xenofobie. Cât timp acest proces va rămâne acut, problema celor două Românii va rămâne și ea, din nefericire, acută și nerezolvată. Cartea Alinei Mungiu nu este deloc optimistă. Dar ea obligă este meritul său esențial la un profund examen de conștiință
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu acuitate și între cele două războaie, rămâne foarte actuală și azi. Prezența unor importante caracteristici rurale este semnalată critic și de diferiți observatori actuali (recent Stelian Tănase). Deoarece de aici provin o serie de obstacole capitale: izolaționismul, naționalismul etnicist, xenofobia (cu vechi reflexe și antisemite), antioccidentalismul agresiv. în genere, toate barierele și forțele, care se opun direct și indirect integrării euroatlantice. Pe toate planurile. Despre oraș, o întreagă ideologie țărănistă sămănătoristă-poporanistă a întreținut mituri perimate și prejudecăți grave. Pentru a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu superficialitatea, indolența și indiferența cu care ne urmărim interesele naționale specifice 21. Obstacolul naționalist are profunde consecințe socio politice și, mai ales, implicații ideologice: rezistența vechilor structuri pe de o parte, intensificată de virulența național comunismului pe de alta. Xenofobia, antisemitismul, șovinismul și specificul agresiv, antioccidentalismul și mitul luminii care vine de la răsărit se opun radical oricărei integrări europene reale și în adâncime. în plus, orice naționalism de acest tip alunecă, inevitabil, în extremism. Partida se joacă deci, încă o dată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
comune din anii de școală ale d-rului S. și Margaretei. Urmează și niște discuții medicale îndelungate despre diferite medicamente (M. se descurcă bine). Totuși plicticos pentru neinițiați. Jargonul medical are o anumită superioritate. Mai că am simțit o urmă de "xenofobie" când am încercat să mă amestec în conversație. A trebuit să mă limitez la a-i asculta. Margareta în mare formă. 1 iulie Întâi iulie, Anul Nou al administrației de stat. Data trece neobservată. Am stat toată ziua în pavilion
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
lui Che Guevara și Fidel Castro. Pe când o demonstrație împotriva dlui C.V. Tudor organizată de alegători purtând pe piept chipurile Anei Pauker, Teohari Georgescu, Gheorghiu-Dej și a soților Ceaușescu? (Cotidianul, 2 mai 2002) Orbirea (II) Le Pen este acuzat de xenofobie. Cu toate acestea, copiii imigranților din suburbiile pariziene votează pentru el. De ce? „Pentru că nu ne simțim în siguranță”, spune mama unuia dintre tinerii alegători. „Vrem să ne simțim, în sfârșit, în siguranță”. „Cu Le Pen?” „Da”. Într-o asemenea situație
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
baza unor relatări din secolul XIX și a unei bogate tradiții culturale a fost regândit un întreg imaginar social care prezintă evreul perceput ca element alogen. Leon Volovici a găsit, însă, și explicații pertinente pentru acest fenomen. În cazul românilor, xenofobia nu a exclus toleranța, iar societatea românească a tins să valorifice mai ales tradiția. Evreul era asimilat străinului. El are o fizionomie diferită, se îmbracă diferit și nu renunță decât cu mare greutate la înfățișarea lui tradițională (cu caftan, straimel
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
și germane (Bild Zeitung, 5,5 milioane de exemplare). Bineînțeles toate acestea contribuie la difuzarea unei culturi de nivel scăzut, însoțită de un mesaj politic simplist alimentat de frustrările și de neliniștea unei părți a corpusului social. Violenta și "autoapărarea", xenofobia și rasismul, depolitizarea și radicalizarea tipului poujado-lépéniste [tip de atitudine politică revendicativă caracteristică unor categorii restrînse cu caracter corporatist, inițiată de P. Ponjade și de Louis Lépine] își găsesc aici un teren propice. Această deviere periculoasă pentru democrație nu afectează
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
astăzi constiuie unul din domeniile de creație a unor imagini și a unor mituri din care se hrănește cultura de masă și în acest sector influențată de modelele de dincolo de Atlantic și continuînd adesea o ideologie ultraconservatoare și accente de xenofobie. Iconografia publicitară contribuie și ea la instaurarea unui conformism social care constituie unul din motoarele economiei de piață. Imaginea-șoc, textele care o însoțesc (detergentul X "spală mai alb", "puneți un tigru în motorul dumneavoastră") sau personajele pe care le aduce
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în raport cu orice adversar, terorism polițienesc și un cult aberant al economiei planificate. Moștenirea RPR-RSR, augmentată pînă la proporții de un nemărginit irațional în ultimii ani ai lui Ceaușescu, a fost, așadar, una a despotismului, a distrugerii și marginalizării valorilor veritabile (xenofobie), a eliminării elitelor politice, culturale și religioase și a izolării țării în raport cu direcțiile novatoare din lumea ideilor și din tehnologie". În finalul Raportului sînt prezentate principalele acțiuni criminale ale regimului bolșevic, care vor sta la baza argumentației din discursul prezidențial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
capăt acestui oribil masacru și pentru a rezolva conflictul exclusiv prin mijloace pașnice, prin negocieri. Războiul aduce moarte și distrugeri nu numai cecenilor, ci și rușilor, de asemenea. Războiul demoralizează armata, trezind soldaților cele mai josnice instincte animalice, întreține o xenofobie pseudopatriotică în societatea rusă, compromite țara dumneavoastră. Am dori să credem că Rusia va intra în noul secol eliberată de povara ambițiilor imperiale și de înverșunarea anacronică de a-și impune voința altor popoare. Cu stimă, Scriitorii europeni Așa sună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și aruncând cu noroi în fruntașii țării" (Răspuns unei provocări). Alexandru Dobrescu antologhează aceste articole în deschiderea volumului, tocmai pentru a ne arăta tensiunea pe care cade afrontul lui Panait Istrati la adresa lui Eminescu, ca militant și el împotriva naționalismului și xenofobiei poetului. Dar a fost Eminescu folositor, chiar și numai neamului său, dorind binele închis între frontiere și tânguindu-și mila?", se întreabă romancierul european, pentru a continua:"Ajuns-a el la vreun rezultat practic preamărindu-și națiunea și hulind tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
superpusă) nu face decât să confirme teoria eminesciană. Teorie pe care, de fapt, își clădise și C. Rădulescu-Motru demonstrația furibundă împotriva politicianismului". E unghiul din care trebuie judecat și înțeles, în contextul timpului său, naționalismul gazetarului de la Timpul: "în epocă, xenofobia nu căpătase un temei rasist, iar antisemitismul avea evidente cauze economice, iar publicistul Eminescu nu este "deloc politically correct"". În acest sens trebuie disociate lucrurile până la capăt. Căci, dacă unora de pe la noi, naționalismul lui Eminescu le pare condamnabil, prin fermitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
impresionat de avalanșa contestărilor, domnia sa le vorbește franc despre ridicolul unor atari demersuri demolatoare: ""Consumat" istoricește (după unele voci!) și mumifiat, pus "la produs" (cum s-a încercat/întâmplat în 2006) în sens publicitar-utilitar, suspus tirului de acuze (paseism, reacționarism, xenofobie, antisemit clișeizat), Eminescu se încăpățânează să rămână o permanență. Problema Eminescu animă și agită spiritele. Ceea ce înseamnă că poetul național, cel care a recuperat pentru literatura română "romantismul înalt", nu are un rol muzeal și este, indiscutabil, mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Cercetătorii sunt încredințați, și aduc argumente în acest sens, că tocmai această dimensiune națională, atât de evidentă în poemă, a făcut ca aceasta să fie respinsă și blamată prin timpi ca expresie a unui naționalism extrem, poetul fiind acuzat de xenofobie și reacționarism. Sub acest destin este urmărită receptarea sau, mai bine zis, trecerea sub tăcere a poemei în perioada anilor socialismului, când regimul comunist a făcut din România un satelit al Moscovei, Doina lui Eminescu fiind trecută în rândul operelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
d. Cuza și ai săi întrebuințau termenul "naționalism", folosit și de alte mișcări străine. Titulatura aceasta a pro-vocat întotdeauna confuziune. Căci nici antise-mtizmul nu presupune în mod neapărat ceea ce se înțelege prin naționalizm nici naționalizmul nu implică în mod necesar xenofobia. În tot cazul, fie că eticheta nu corespundea cu marfa, că ea o disimula chiar, pentru a o face să treacă mai ușor; fie chiar că lupta contra "pericolului jidovesc" constituia o parte a acelei doctrine, fapt e că naționalizmul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
românul face paradă de sentimentele sale naționaliste. Dar numai până la fapte” <endnote id="(7, p. 8)"/>. Ulterior, Rădulescu-Motru propovăduiește o ideologie originală de spiritualitate națională (Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936), pe care o definește În opoziție cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și antisemitism”. „Aceasta e esența și mizeria cărții [lui Rădulescu-Motru] : o naivă și confuză mistificare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936), pe care o definește În opoziție cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și antisemitism”. „Aceasta e esența și mizeria cărții [lui Rădulescu-Motru] : o naivă și confuză mistificare a românismului”, conchide Crainic În 1938 <endnote id="(602, p. 111)"/>. Câteodată, evreii Înșiși au fost tentați să preia stereotipul „pro- ver bialei toleranțe românești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tolerant din Europa” <endnote id="(476, pp. 33 și 39)"/>. Astfel de concluzii ditirambice făceau notă discordantă cu retorica uzuală a intelectualilor, poli- ticienilor și publiciștilor români din anii ’20 și ’30. Chiar discursul lui Mehedinți era puternic minat de xenofobie și intoleranță. El era convins, de exemplu, că marile nenorociri de care a suferit România se datorează În exclusivitate străinilor din țară : maghiari, bulgari, ruși, țigani și, mai ales, evrei <endnote id="(476, p. 197)"/>. Și Nichifor Crainic vorbea În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În epoca interbelică, ideea de „omenie”, de „toleranță româ- nească” a fost redefinită conform noului context socio-politic. Prin noua Constituție, cea din 1923, li s-au recunoscut evreilor (ca și celorlalți minoritari necreștini) drepturi civile și politice depline. Dar fantoma xenofobiei și a intoleranței etnice Începuse să bântuie prin Europa (inclusiv prin România) cu o forță necu- noscută până atunci. Pe de altă parte, prin Încorporarea noilor teritorii În cadrul României Mari, numărul minoritarilor etnici a crescut la circa 30% din totalul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]