5,630 matches
-
eliptică, dând senzația că inițierea în magia poeziei e pe calea cea bună: “lună și soare/șnur neîntreruptibil/noi numai ceață” (“Viața”, pag. 278). Ana Tudoran plutește pe linia ușor ondulată a poeziei cu țintă nedefinită: “foile zdrențuite-n depresie/zac în arhiva mucegăită/legate cu sfoară/dorm sedate de singurătate/în dorul de oameni” Elisabeta Iosif este prezentă cu doar opt poezii, niciuna din ele nereușind să facă diferența. Iată, spre exemplu, un catren edificator: “Mi-e greu cuvântul, cel
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ii.html [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
și Adam din măr De-aceea muritorii mereu sunt consemnați. Ca tot ce e frumos, să fie în zadar Sacrificând pe alții ! Văzându-i consternați ! Este c-am mult ce-ți cer dar judecă acum Nu poți lăsa iubirea să zacă în țărână. De-aceea pentru noi alege-ne un drum În care să avem o dragoste comună. Tu ne zărești prin stele și vrei cumva să crezi Că două inimi frânte acum le poți uni. De-aceea peste noi e
RUGĂCIUNE CĂTRE DUMNEZEU de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1466316401.html [Corola-blog/BlogPost/385329_a_386658]
-
o clipă sau un veac nu am habar am îngropat în nisip inelul vieții au curs ani peste ani nu l-am regăsit trăiesc mai departe sunt pasăre rănită pe un ram am văzut plumbul ce venea prea târziu acum zac între frunze uscate de viață de nimeni văzut de nimeni cunoscut pe cer sclipeau stele a mea era îngropată sub aspru și negru pământ la cap au pus o piatră să nu mă ridic și să cânt Referință Bibliografică: O
O PASĂRE UCISĂ de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_birtu_paraianu_1495476627.html [Corola-blog/BlogPost/385139_a_386468]
-
televiziunile locale. A fost scormonit tot orașul...canalul Bega...Nimic! Unii susțineau că, pe fondul unor probleme de sănătate, omul ar fi vrut să-și pună capăt zilelor...alții, că s-ar fi retras la vreo mănăstire...ori o fi zăcând, cu mintea tulburată, într-un spital de psihiatrie. Nimic sigur. Soția lui a fost găsită, după câțiva ani, moartă în casă. Ce destin! Eu însă mi-l amintesc de multe ori... Eram studentă în ultimul an la Litere și lucram
DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Disparut_fara_urma_corina_lucia_costea_1341564438.html [Corola-blog/BlogPost/354651_a_355980]
-
am abordat această temă, căci drama prin tăcere-i domolită. Scena 2 (Intră Ispititorul, ca întodeauna tânăr și surâzător) Ispititorul: Ce mult mă bucur, dragii mei, că ne-ntâlnim din când în când! Numai atunci putem vorbi de cele care zac în gând ... O, știu, vi-i greu să tot trudiți, captivi cu gându-n tragedie! Nici mie nu-mi este ușor având Pământu-n custodie. Tot alergând să pregătesc terenul pentru viitor, ca oamenii ce vor veni să se urască cu
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_fia_george_petrovai_1375777525.html [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
le leagănă între a fi și uitare.Acum taci. Ascult slujba. Blajinii cântă, noi privim icoana Sfântului Gheorghe, cum pavăză ne este undeva, în dreapta, pe un zid alb. Candele ard, aroma de tămâie mă îneacă. Este semn că în mine zac mulți draci năzdrăvani. Vor începe iar să alerge, apoi cuminți se vor culca printre cruci de colive proaspete. *** Tu auzi cum lunecă lacrimile de dor prin trupul copilului fiecărei ființe care-și lasă blajinii să-și poarte somnul veșnic în
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1456081499.html [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
Se aplecă și căută cu degetele răsfirate, până când simți mișcare de oase... Mai mult, înțelese că oasele erau însoțite și de metal, din zornăitul prins de urechi, anunțându-l că, da, în sfârșit, era dezvăluit ce atâta negură de vremi zăcuse departe de știința omenilor pământului: schelete vechi și... duium de monezi, bine păstrate! Bucuros de izbânda căutării, omul se închină, înălțând spre Cer mulțumire că nevoința nu-i fusese de prisos. Și, în timp ce se ruga, auzi din nou vocile ce
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016. Înaintea propriei căutări am senzația că văd adevărul pretutindeni, am nevoie să cred asta, în realitate însă mă farmecă zilele frumoase de iarnă pictate cu nori vineții, zăcînd deasupra și păsări ce-și caută brusc cuiburile altundeva în urma mea. Ultima oară decupasem fericirea după asemănarea noastră și visam, voiam să înțeleg totul, să-ți citesc ca un orb cu vîrful degetelor, chipul. Să țin minte atîtea lucruri deodată
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
mea obișnuită și cea mai frumoasă, mă gîndesc la tine: te gîndesc. Citește mai mult Înaintea propriei căutăriam senzația că văd adevărul pretutindeni,am nevoie să cred asta,în realitate însă mă farmecă zilele frumoase de iarnăpictate cu nori vineții, zăcînd deasupra și păsărice-și caută brusc cuiburile altundeva în urma mea.Ultima oară decupasem fericirea după asemănarea noastrăși visam, voiam să înțeleg totul, să-ți citesc ca un orbcu vîrful degetelor, chipul. Să țin minte atîtea lucruri deodatăpinii, cîmpiile de toamnă, începutul
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
China se înnorează puțin cîte puțin cu senzația că nu mai e loc pentru suflet cînd cobori în infern. Și e cel mai ușor să mori nimicit de principii cînd alții umplu realitatea în numele unei liniști înscrise la resemnare. Toate zac îngrămădite într-un gauche caviar plin de decoruri și întîmplări care-mi ocupă mintea, în fond ce altceva această veșnică sfîșiere desenată pe hîrtie de-o culoare indefinită. Din toate promisiunile rostite vreodată doar florile de nalbă, în mijlocul ploii, surîd
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
ce oglinzile vechi de China se înnorează puțin cîte puțincu senzația că nu mai e loc pentru sufletcînd cobori în infern.Și e cel mai ușor să mori nimicit de principiicînd alții umplu realitatea în numele unei liniști înscrisela resemnare.Toate zac îngrămădite într-un gauche caviarplin de decoruri și întîmplăricare-mi ocupă mintea, în fond ce altcevaaceastă veșnică sfîșieredesenată pe hîrtie de-o culoare indefinită.Din toate promisiunile rostite vreodatădoar florile de nalbă, în mijlocul ploii,surîd a iubire. Fără acest adevăr, nimic
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
în haos trece pe sus o nepereche albastră de aripi luna vindecătoare se lasă pe umărul meu o stea mă-ndreaptă spre altă frumoasă naștere în singurătăți vărsate-n clavire prin plăsmuiri de ceață coapse dulci cu sonuri de alăute zac pe craniul nopții spre steaua polară ce aer moale se varsă -n fântâni andaluze acum în amurg se-ngroapă iubirea-n uitare îndulcind otrăvuri băute prin nopți de nesomn și agonie știam că va veni finalul ca-n Shakespeare știam
FINALUL CA O CĂDERE DE BALET ÎN HAOS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1435381204.html [Corola-blog/BlogPost/352995_a_354324]
-
ac de păr am străbătut, să mă înscriu în formula... mă rog, într-o formulă. Soția mea a învățat să-și schimbe rapid ochelarii pentru a citi alternativ tăblițele cu indicatoare și harta de pe genunchi. GPS-ul celălalt, de metal, zăcea stricat în portbagaj. O primă oprire am făcut-o la Buzău. Conform unei înțelegeri prealabile, am petrecut o după-amiază frumoasă cu domnul Mihai Sălcuțan (pentru necunoscători, vicepreședintele Uniunii Epigramiștilor din România și organizatorul celui mai fastuos festival de epigramă din
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405666613.html [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
am refuzat să-l vizităm a fost închisoarea din Sighet, deși ne fusese recomandată. Poate cu altă ocazie, mai sobră. Am lăsat la urmă o epigramă epitaf. Sub această cruce grea Zace biata soacră-mea. Trei zile de mai trăia Zăceam eu și citea ea. O recunoașteți ? Se găsește pe o cruce din Cimitirul Vesel. În Săpânța, evident. Este singurul loc din lume unde epigramele epitaf se găsesc la locul lor, adică pe cruci. Și unul din puținele locuri unde un
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405666613.html [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
ți-este mici fărâme, și nu-s străbunii să le-adune. Puietul tot în zare zboară, lăsându-și cuibul părăsit, Doar bătrâni mai stau pe vatră, cu trupul gârbov, istovit. Grădinile ce altă dată, păreau că sunt rupte din rai, Zac în paragină uscate, nu-s mândre-așa cum le știai. Nici lanuri aurii, bogate ce spicu-și leagănă în vânt, Nu se mai văd acum niciunde. Părăginit e-al tău pământ! Pădurile ți-s defrișate, peștii din ape ți-s vânduți
ȚARA MEA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1417531842.html [Corola-blog/BlogPost/371884_a_373213]
-
poate fi umbrită de amăgiri din trecut care ne împiedică zborul. Dumitru Marian Tomoiagă reliefează în versul său un mesaj de o importanță fundamentală, acela de a trăi clipa cât mai intens, fără a mai privi în scoarțele trecutului unde zac regretele. Să lăsăm primăverile să renască în noi și, totodată, să renaștem și noi prin ele. “Ignorăm veșnicia clipei profunde/ Așteptând să uităm amăgirea de ieri,/ Trecutul în scoarțe de dor se ascunde/ Trec ierni peste noi și mai rar
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1455729249.html [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
și-l atrag în ispită Cu șerpii din trup și din coapsele nude, Cu ochii-săgeți de lumină topită. Incendii mă-nhață-n a lor vâlvătaie Și trupu-mi cutremură-n arse păcate; Un țipăt în două-ntunericul taie, Că mult a zăcut încuiat sub lăcate. Sunt Evă și-n iadul din mine clipește O taină ce încă n-a fost dezlegată, Un vifor nebun ce-n ascuns răbufnește, Pictându-mi bujori pe obrazul de fată. Sunt Evă și-am fost concepută din
EVĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Eva_curelciuc_bombonica_1330617162.html [Corola-blog/BlogPost/365240_a_366569]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > FRUNZA Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1331 din 23 august 2014 Toate Articolele Autorului De azi, toamna la noi a sosit, Cu vânturi, brume și cu ploi. Frunzele din pomi au ruginit, Și zac pierdute în noroi. Pe când tinere și verzi erau, Și vântul blând la mângâia, Cu razele lunii se jucau, De nimenea nu le păsa. Din ramuri toamna le gonește, Sunt veștede,ș-au ruginit. Iar apa ploii le stropește, Și azi
FRUNZA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1408741764.html [Corola-blog/BlogPost/376483_a_377812]
-
pe nisipuri adânci, Străluciri de matase aveau marea, cerul, Azi cimitir este totul, Amintire-a murit. Lumină din suflet s-a stins, tremurând, Doar ceară și fum au rămas, Doar suspin, Si crinii cei galbeni ce suav ne zâmbeau, Acum zac sângerând pe morminte de plumb. Referință Bibliografica: De ieri și de azi / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1646, Anul V, 04 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eleonora Stoicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DE IERI SI DE AZI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1435957769.html [Corola-blog/BlogPost/373270_a_374599]
-
dau acuma, mă, dac-o mai vrei, că-i dezvirginată gata!”se lăudă nerodul când veni din permisie. “Porc nenorocit!”îi zise plin de furie colegul și, deși nu o cunoscuse personal pe fată, îi aplică o corecție vărului, de zăcu ăsta vreo 4 zile la infirmerie și colegul fu mutat disciplinar la altă unitate. Omul “cu miresele”a fost trezit cu brutalitate din somn de către tatăl lui, într-o duminică dimineața. La ușa casei lor, apăru, cu bagaj, cu tot
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Destine_ingemanate.html [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
să văd aievea minunile crucii. Am alergat, am cercetat, am măsurat și am botezat cu vin mulțimea înfrățită ce mustea de evlavie. Am făcut cu folos rugăciuni cu sfînta cruce a Salvatorului/Mântuitorului pentru cei speriați (chinuiți de duhuri) care zăceau. Toți cabirii când au ieșit în poiană, au fost cercetați și botezați cu vin în credința sfintei cruci a Mântuitorului, ca un singur trup.” Strabon în lucrarea Geografia, scrie despre cabiri: Sunt unii, care susțin că provin din Ida, alții
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
omului de a-si influență mediul și viață prin puterea cuvântului. Dar ce putere poate avea cuvântul dacă nu spune o poveste? Cu cat povestea este mai frumoasă, cu atat puterea cuvântului este mai mare. Ceva... magic. „Am zărit Frumusețea zăcând în noroi la picioarele mele. Și am insultat-o.” Asta scria poetul A. Rimbaud. Este ceea ce a făcut Lumea. După ce a trântit Povestea în noroi, a insultat-o că pe o mizerie. Dar a insultat însăși Viața. Ce-a venerat
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
aburi de ceață, Iar umerii reci aruncau peste ceafa și spate Tămâie, scrum, busuioc, în șanțuri de gheață. Lumină din ochi cernea infinit, prezentul tăcea - Timpul torcea din fuiorul cu ceasuri oprite, Iar luna pe crengi și pește frunzele ude zăcea - Cu fata de ceară, ochii-nfundați în orbite. Doar mai lasă-mi minutul să zbărnăie-n gură de drac, Că dintr-o stâncă, sub care adâncul veghează; Doar mai lasă-mi secundă să-mi urle, apoi eu să tac, Și-apoi
MĂTURĂ-MI RACLA ŞI SPALĂ-MI CU LAPTE CRUCEA MURDARĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1469475570.html [Corola-blog/BlogPost/361043_a_362372]
-
din livada casei învecinate, încărcați de poamele lor, cu frunzele tremurând, acoperite de praful adunat după ultima ploaie din primăvara trecută, cu trunchiurile lor încă vii, cu seva încă circulând prin vinele lor vegetale, cu ecourile trilurilor păsărești încă răsunând, zăceau acum victimele unui tractoraș pictat, condus cu furie înainte și înapoi de un inamic în șort. Moștenitorii făcuseră cea mai profitabilă afacere: vânduseră unui antreprenor! Hâââc, dă-i! Vjjjj! Ți-arăt eu cine-i mai tare! Prrr! Prin dreapta, îți
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_copacul_magdalena_bratescu_1387103650.html [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
greu de observat. De altfel, strânsesem toate pozele cu ei și le ascunsesem într-un sertar din dormitorul lor, pe care numai bunica îl mai deschidea când venea să facă curățenia săptămânală și să-mi gătească felurile de mâncare ce zăceau în frigider, de fiecare dată neatinse. Când fratele meu propusese ca bunicii să se mute cu mine, pentru a avea grijă de treburile casei eu m-am opus, în gândul meu se întrezăreau petrecerile cu prietenii pe care începusem să
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_zadarnicita_in_intuneric_stefan_lucian_muresanu_1338625286.html [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]